La o dezbatere oficiala in cistea lui Darwin, dezbatere la care oameni de stiinta creationisti nu au fost invitati (dezbatere?), au fost invitati reprezentati ai bisericii catolice. Interesant nu? Nu, pentru ca acestia din urma au combatut creationismul si au slavit teoriile lui Darwin.
"Francisco Ayala, fost preot şi, în prezent, profesor de ştiinţe biologice şi filozofie la Universitatea din California, a mers mai departe şi a catalogat aceste două teorii(creatinismul si designul inteligent) drept “blasfematoare” atât faţă de creştini, cât şi faţă de oamenii de ştiinţă." *
"În cadrul conferinţei de cinci zile, organizată de Universitatea Pontificală Gregoriană din Roma pentru a aniversa 150 de la publicarea “Originii Speciilor”, care a luat sfârşit sâmbătă, teologii Sfântului Scaun au spus că, chiar dacă creştinii cred că Dumnezeu a “creat toate lucrurile”, Vaticanul nu “se pune în calea realităţilor ştiinţifice”. Afirmaţia a fost făcută în prezenţa şi spre admiraţia unor biologi, paleontologi, specialişti în genetica moleculară şi filozofi din întreaga lume." *
Ei bine, noi crestinii acceptam creationismul biblic, nu suntem de acord cu evolutia, indiferent cum este ea prezentata. Ce ni se baga pe gat intr-un mod atat de barbar nu este altceva decat o miselie organizata. Nu am timp acum sa dau detalii si sa aduc dovezi, dar in ziua de azi, aceste erori deliberate care formeaza teoriile evolutionismului se pot studia pe internet de catre oricine. Exista mii de saituri creationiste care prezinta pe larg si cu dovezi evidente si de necontestat ce minciuni se constituie ca piloni ai castelului evolutiei, care tine in intuneric pamantul.
"Organizatorii conferinţei de cinci zile au precizat marţi, în deschiderea evenimentului, că susţinătorii acestei teorii(design inteligent) nu au fost invitaţi pentru că s-a dorit o dezbatere intelectuală riguroasă pe ştiinţă, tehnologie şi filosofie, iar designul inteligent nu se încadrează în acest profil."
Daca designul inteligent nu se incadreaza in limitele filozofiei, atunci nu se mai incadreaza nimic. Daca creationismul nu se incadreaza in filozofie atunci ar disparea zeci de filozofi mari din istorie. In ce priveste "stiinta" - aici e un adevarat razboi. Cine e mai puternic defineste ce inseamna "stiinta".
Stiinta vine in urma fricii de Dumnezeu. Si, oricum, evolutia se poate dovedi o minciuna chiar prin definitia stiintei in sine... Este un model aberant, sustinut insa de majoritatea. Catolicismul a pasit mai jos pe scara degradarii lui. Pana unde oare?
Noi ramanem in credinta bazata pe Scripturi, incepand cu Geneza. Noi ramanem crestini.
------
* citate preluate din Cotidianul
luni, 9 martie 2009
Dumnezeu probabil exista
Fie ca ai vedea un autobuz cu inscriptia "Dumnezeu probabil nu exista", sau cu "Dumnezeu probabil exista", iata si talmacirea: "este probabil, adica se poate proba, dovedi, faptul ca Dumnezeu nu exista, respectiv faptul ca Dumnezeu exista".
Se poate dovedi? Faptul ca Dumnezeu nu exista nu se poate dovedi. In nici un sens. Sa presupunem ca Dumnezeu exista si ca cineva nu se intalneste cu El, dar cineva se intalneste. Faptul ca cineva nu se intalneste cu Dumnezeu nu este o proba care sa fie considerata in argumentarea ca Dumnezeu nu exista. Dar faptul ca cineva L-a intalnit este acceptata intre dovezi. Daca nimeni nu-l crede pe cel care s-a intalnit cu Dumnezeu - e cu totul altceva.
Cel care nu crede in Dumnezeu nu poate sa dovedeasca nimic. Pur si simplu. Daca Dumnezeu exista, atunci se pune problema daca EL poate sa fie masura in vreun fel de om, pentru a fi dovedit altui om. Sa zicem ca ar putea, intr-un fel oarecare. Daca esti ateu insa, nu poti sa faci aceasta masuratoare, fiindca nu ai cu ce sa o compari, daca Dumnezeu nu exista. Daca exista, atunci nu poti sa fi ateu!
Interesant nu? Pai, nu poti sa spui "Dumnezeu probabil nu exista" Pur si simplu nu are sens. Este aberant sa spui aceasta. Este o afirmatie care arata despre tine ca esti ignorant in ce priveste gandirea. Poti sa spui, eventual, "Dumnezeu e posibil sa nu existe". Fiindca, daca vorbim despre "probe", acestea este imposibil sa existe in defavoarea lui Dumnezeu. Nu exista logica in a aduce "dovezi" pentru inexistenta lui Dumnezeu, fiindca atunci cand vorbim despre Dumnezeu nu ne referim la o notiune a fizicii, sau la o lege a naturii data de El...
"Probabil Dumnezeu exista". Dar nu "probabil" in sensul ca Dumnezeu ar fi masurabil in legi si formule, ci in sensul experientei reale, in raport cu Scriptura. Vedeti, aici este o argumentare foarte puternica. Scriptura lui Dumnezeu este deja scrisa. Ea afirma lucruri dincolo de intelegerea omului si de capacitatea lui de a inventa si cuprinde. Cand cineva Il intalneste pe Dumnezeu are o "unitate de masura" in Scripturi. Trebuie ca ceea ce spune Scriptura sa se intample. Daca se intampla avem o dovada puternica. Daca nu se intampla mai cauta, n-ai gasit nimic.
Dumnezeu probabil exista. De mii de ani exista oameni care traiesc cu Dumnezeu, avand, in viata lor, o dovada puternica, a existentei lui Dumnezeu. Ei traiesc cu speranta de neclintit ca, intr-o zi, se vor intalni cu Dumnezeu, ca-L vor vedea fata in fata. Dumnezeu probabil exista. Intr-o zi se va vedea lamurit faptul acesta, ca Dumnezeu exista.
Poate ca Dumnezeu nu exista, daca acest Dumnezeu este un dumnezeu facut de om, gandit de el. Normal ca acest dumnezeu nu exista si nu va exista vreodata. Noi vorbim aici despre Dumnezeul adevarat, Tatal Domnului nostru Isus Cristos!
Da, Dumnezeu probabil exista!
Se poate dovedi? Faptul ca Dumnezeu nu exista nu se poate dovedi. In nici un sens. Sa presupunem ca Dumnezeu exista si ca cineva nu se intalneste cu El, dar cineva se intalneste. Faptul ca cineva nu se intalneste cu Dumnezeu nu este o proba care sa fie considerata in argumentarea ca Dumnezeu nu exista. Dar faptul ca cineva L-a intalnit este acceptata intre dovezi. Daca nimeni nu-l crede pe cel care s-a intalnit cu Dumnezeu - e cu totul altceva.
Cel care nu crede in Dumnezeu nu poate sa dovedeasca nimic. Pur si simplu. Daca Dumnezeu exista, atunci se pune problema daca EL poate sa fie masura in vreun fel de om, pentru a fi dovedit altui om. Sa zicem ca ar putea, intr-un fel oarecare. Daca esti ateu insa, nu poti sa faci aceasta masuratoare, fiindca nu ai cu ce sa o compari, daca Dumnezeu nu exista. Daca exista, atunci nu poti sa fi ateu!
Interesant nu? Pai, nu poti sa spui "Dumnezeu probabil nu exista" Pur si simplu nu are sens. Este aberant sa spui aceasta. Este o afirmatie care arata despre tine ca esti ignorant in ce priveste gandirea. Poti sa spui, eventual, "Dumnezeu e posibil sa nu existe". Fiindca, daca vorbim despre "probe", acestea este imposibil sa existe in defavoarea lui Dumnezeu. Nu exista logica in a aduce "dovezi" pentru inexistenta lui Dumnezeu, fiindca atunci cand vorbim despre Dumnezeu nu ne referim la o notiune a fizicii, sau la o lege a naturii data de El...
"Probabil Dumnezeu exista". Dar nu "probabil" in sensul ca Dumnezeu ar fi masurabil in legi si formule, ci in sensul experientei reale, in raport cu Scriptura. Vedeti, aici este o argumentare foarte puternica. Scriptura lui Dumnezeu este deja scrisa. Ea afirma lucruri dincolo de intelegerea omului si de capacitatea lui de a inventa si cuprinde. Cand cineva Il intalneste pe Dumnezeu are o "unitate de masura" in Scripturi. Trebuie ca ceea ce spune Scriptura sa se intample. Daca se intampla avem o dovada puternica. Daca nu se intampla mai cauta, n-ai gasit nimic.
Dumnezeu probabil exista. De mii de ani exista oameni care traiesc cu Dumnezeu, avand, in viata lor, o dovada puternica, a existentei lui Dumnezeu. Ei traiesc cu speranta de neclintit ca, intr-o zi, se vor intalni cu Dumnezeu, ca-L vor vedea fata in fata. Dumnezeu probabil exista. Intr-o zi se va vedea lamurit faptul acesta, ca Dumnezeu exista.
Poate ca Dumnezeu nu exista, daca acest Dumnezeu este un dumnezeu facut de om, gandit de el. Normal ca acest dumnezeu nu exista si nu va exista vreodata. Noi vorbim aici despre Dumnezeul adevarat, Tatal Domnului nostru Isus Cristos!
Da, Dumnezeu probabil exista!
luni, 2 martie 2009
Legea si pacatul
Exista o legatura interesanta intre Lege(VT) si pacat. Atat Legea, cat si pacatul stapaneau asupra omului. Pacatul il tine pe om rob. Dar Legea? Legea stapanea si ea peste om. Iata ce spune apostolul Pavel:
"...Legea are stapanire asupra omului cata vreme traieste el" (Romani 7:1)
Mai trebuie sa traim dupa cum ne spune pacatul? Nu. Este primul argument important legat de viata crestina, pe care apostolul Pavel il prezinta in epistola catre Romani. El ne arata ca am fost dezbracati - noi, cei credinciosi in Cristos - de puterea pacatului, ceea ce ne-a adus libertate.
Acum, el discuta despre Lege. Compara relatia omului cu Legea cu relatia dintre un barbat si o femeie, sotia lui, pe care chiar Legea o prezinta: cat timp traieste barbatul, sotia lui nu este libera sa se marite cu altul, fiindca ar comite pacat. Dar, daca moare el, ea este libera. Acum, noi am murit impreuna cu Cristos, fata de Lege, ca sa fim ai lui Cristos!
Nu mai suntem sub Lege? Nu! Slava Domnului! Nu mai suntem sub pacat, nu mai suntem sub Lege. Dar care a fost scopul acestui fapt? Sau, ce urmeaza de aici?
Unii, cand au auzit ca am fost eliberati, s-au gandit ca pot face orice, ca pot pacatui cat vor, fiindca acum sunt liberi. Nu! Altii, cand au auzit ca au fost eliberati de Lege, au inteles ca ei nu mai trebuie sa faca ceea ce scrie in Lege, ci sa desconsidere aceste invataturi. Oare? Iata ce spune apostolul in continuare:
"... si aceasta ca sa aduceti roada pentru Dumnezeu" (Romani 7: 4)
Fiindca, daca suntem sub Lege aducem roada pentru Lege, dar daca nu mai suntem sub Lege, aducem roada pentru Dumnezeu. Atentie mare - daca ne intoarcem la a fi sub Lege, nu mai putem aduce roada pentru Dumnezeu. Si nu putem sa spunem ca am murit impreuna cu Cristos. Fiindca, daca am murit impreuna cu Cristos, nu mai putem sa fim sub Lege!
"Caci, cand traiam supt firea noastra pamanteasca, patimile pacatelor, atatate de Lege, lucrau in madularele noastre, si ne faceau sa aducem roade pentru moarte. Dar acum, am fost izbaviti de Lege, si suntem morti fata de Legea aceasta, care ne tinea robi, pentruca sa slujim lui Dumnezeu intr-un duh nou, iar nu dupa vechea slova." (Romani 7: 5, 6)
Legea ii tinea pe oameni robi? Atata patimile pacatelor? Da! Ce trist ca unii astazi se intorc sub Lege...
"...Legea are stapanire asupra omului cata vreme traieste el" (Romani 7:1)
Mai trebuie sa traim dupa cum ne spune pacatul? Nu. Este primul argument important legat de viata crestina, pe care apostolul Pavel il prezinta in epistola catre Romani. El ne arata ca am fost dezbracati - noi, cei credinciosi in Cristos - de puterea pacatului, ceea ce ne-a adus libertate.
Acum, el discuta despre Lege. Compara relatia omului cu Legea cu relatia dintre un barbat si o femeie, sotia lui, pe care chiar Legea o prezinta: cat timp traieste barbatul, sotia lui nu este libera sa se marite cu altul, fiindca ar comite pacat. Dar, daca moare el, ea este libera. Acum, noi am murit impreuna cu Cristos, fata de Lege, ca sa fim ai lui Cristos!
Nu mai suntem sub Lege? Nu! Slava Domnului! Nu mai suntem sub pacat, nu mai suntem sub Lege. Dar care a fost scopul acestui fapt? Sau, ce urmeaza de aici?
Unii, cand au auzit ca am fost eliberati, s-au gandit ca pot face orice, ca pot pacatui cat vor, fiindca acum sunt liberi. Nu! Altii, cand au auzit ca au fost eliberati de Lege, au inteles ca ei nu mai trebuie sa faca ceea ce scrie in Lege, ci sa desconsidere aceste invataturi. Oare? Iata ce spune apostolul in continuare:
"... si aceasta ca sa aduceti roada pentru Dumnezeu" (Romani 7: 4)
Fiindca, daca suntem sub Lege aducem roada pentru Lege, dar daca nu mai suntem sub Lege, aducem roada pentru Dumnezeu. Atentie mare - daca ne intoarcem la a fi sub Lege, nu mai putem aduce roada pentru Dumnezeu. Si nu putem sa spunem ca am murit impreuna cu Cristos. Fiindca, daca am murit impreuna cu Cristos, nu mai putem sa fim sub Lege!
"Caci, cand traiam supt firea noastra pamanteasca, patimile pacatelor, atatate de Lege, lucrau in madularele noastre, si ne faceau sa aducem roade pentru moarte. Dar acum, am fost izbaviti de Lege, si suntem morti fata de Legea aceasta, care ne tinea robi, pentruca sa slujim lui Dumnezeu intr-un duh nou, iar nu dupa vechea slova." (Romani 7: 5, 6)
Legea ii tinea pe oameni robi? Atata patimile pacatelor? Da! Ce trist ca unii astazi se intorc sub Lege...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)