vineri, 20 aprilie 2012
sâmbătă, 14 aprilie 2012
(dar) Vine o zi...
Cristos a fost batjocorit greu...
Pe drumul crucii de lemn l-au condus vrajmasii. Cand se lupta, vazand cat de grozav e paharul suferintelor in duh, ucenicii, apropiatii Sau, au adormit... Unul a fugit in pielea goala. Privirea altuia i-a intalnit-o dupa ce-a cantat cocosul - se lepadase de El in fata oamenilor.
Nici femeile care-L plangeau nu au inteles care era, de fapt, taina suferintei lui Cristos.
Scuipat si lovit peste fata, pironit pe o cruce la care S-a dus Singur, i-au pus paza. Sa nu fuga, de pe cruce, Acela care pentru aceasta S-a nascut si a venit in lume.
Asa S-a stins Lumina care era in lume, asa a murit Viata venita din ceruri. Detaliile sunt importante si numeroase. In scurte cuvinte... Cristos a fost nedorit de oamenii acestei lumi, care au facut tot posibilul ca El sa moara si sa stea acolo.
Dar: Cristos a inviat din morti, parga celor adormiti! El, biruind moartea, prin moarte viata ne-a adus. El, prin suferinta ne-a dat bucuria cea sfanta si intreaga. El, prin rupere, ne-a adus pacea relegarii cu Tatal, in slobozenie curata.
L-au urmat martirii de pretutindeni si de oricand, marturisitorii pe care lumea nu i-a iubit, asa cum nu L-a iubit nici pe El. In arene, in inchisori, pe insule sau in diversele torturi, sfintii cei marturisitori, savarsitorii martiriului sfant si curat, au fost separati de fratii lor in grea rupere si durere. Caci bunii prieteni si frati, cei care L-au dorit pe Cristos, nu au putut vietui impreuna, prin miseleasca voie a celor blestemati si parasiti de Dumnezeu... in voia mintii lor blestemate. Dar, a putut inchisoarea sa-i tina? Sau izolarea, sau moartea chiar?
Caci se vor intalni in cer sfintii lui Dumnezeu, prietenii si fratii. Si, in pace si adanca pretuire, iubi-se-vor la sanul Celui Sfant. Acolo moarte nu va fi, nici lacrimi, nici dureri. Si nici cei care sa-i desparta de Domnul lor pe aceia care nu si-au iubit viata, ci au vrut mai degraba sa primeasca batjocura si moartea drept pret pentru iubirea de Dumnezeu.
Dragi crestini, orice v-ar face voua oamenii, sa va desparta de dorul partasiei cu Dumnezeu si cu fratii, de scumpa Adunare si sfanta - vine o zi cand cei morti vor auzi glasul Lui, cand Cristos va invia din morti pe aceia care au fost ai Sai pe pamantul acesta. Si nimeni nu va putea sa va rapeasca clipa aceea a bucuriei.
Fiti treji, dar, vegheati! Duceti pana la capat mantuirea voastra, cu frica si cutremur. Caci Cel ce vine va veni si nu va zabovi. Nu va inselati, preiubitilor, ce seamana omul aceia va secera. Stati gata, dar, avand mijlocul incins caci vine Mirele. Nu dormiti, vegheati! Cristos a inviat din morti!
Pe drumul crucii de lemn l-au condus vrajmasii. Cand se lupta, vazand cat de grozav e paharul suferintelor in duh, ucenicii, apropiatii Sau, au adormit... Unul a fugit in pielea goala. Privirea altuia i-a intalnit-o dupa ce-a cantat cocosul - se lepadase de El in fata oamenilor.
Nici femeile care-L plangeau nu au inteles care era, de fapt, taina suferintei lui Cristos.
Scuipat si lovit peste fata, pironit pe o cruce la care S-a dus Singur, i-au pus paza. Sa nu fuga, de pe cruce, Acela care pentru aceasta S-a nascut si a venit in lume.
Asa S-a stins Lumina care era in lume, asa a murit Viata venita din ceruri. Detaliile sunt importante si numeroase. In scurte cuvinte... Cristos a fost nedorit de oamenii acestei lumi, care au facut tot posibilul ca El sa moara si sa stea acolo.
Dar: Cristos a inviat din morti, parga celor adormiti! El, biruind moartea, prin moarte viata ne-a adus. El, prin suferinta ne-a dat bucuria cea sfanta si intreaga. El, prin rupere, ne-a adus pacea relegarii cu Tatal, in slobozenie curata.
L-au urmat martirii de pretutindeni si de oricand, marturisitorii pe care lumea nu i-a iubit, asa cum nu L-a iubit nici pe El. In arene, in inchisori, pe insule sau in diversele torturi, sfintii cei marturisitori, savarsitorii martiriului sfant si curat, au fost separati de fratii lor in grea rupere si durere. Caci bunii prieteni si frati, cei care L-au dorit pe Cristos, nu au putut vietui impreuna, prin miseleasca voie a celor blestemati si parasiti de Dumnezeu... in voia mintii lor blestemate. Dar, a putut inchisoarea sa-i tina? Sau izolarea, sau moartea chiar?
Caci se vor intalni in cer sfintii lui Dumnezeu, prietenii si fratii. Si, in pace si adanca pretuire, iubi-se-vor la sanul Celui Sfant. Acolo moarte nu va fi, nici lacrimi, nici dureri. Si nici cei care sa-i desparta de Domnul lor pe aceia care nu si-au iubit viata, ci au vrut mai degraba sa primeasca batjocura si moartea drept pret pentru iubirea de Dumnezeu.
Dragi crestini, orice v-ar face voua oamenii, sa va desparta de dorul partasiei cu Dumnezeu si cu fratii, de scumpa Adunare si sfanta - vine o zi cand cei morti vor auzi glasul Lui, cand Cristos va invia din morti pe aceia care au fost ai Sai pe pamantul acesta. Si nimeni nu va putea sa va rapeasca clipa aceea a bucuriei.
Fiti treji, dar, vegheati! Duceti pana la capat mantuirea voastra, cu frica si cutremur. Caci Cel ce vine va veni si nu va zabovi. Nu va inselati, preiubitilor, ce seamana omul aceia va secera. Stati gata, dar, avand mijlocul incins caci vine Mirele. Nu dormiti, vegheati! Cristos a inviat din morti!
marți, 10 aprilie 2012
Uciderea copiilor in pantecul mamei - un drept al medicului?
Citeam aproape fara sa-mi cred ochilor urmatorul articol (din care citez cateva randuri):
La ce concluzii poate ajunge mintea blestemata a omului!
Francesca Minerva susține că doctorii ar trebui să aibă dreptul să ucidă nou-născuții, în cazul în care aceștia au vreun handicap sau pur și simplu nu sunt doriți de către mamele lor. Un bebeluș în primele sale zile nu este propriu-zis o persoană, iar uciderea lor imediat după naștere nu ar fi diferită de un avort timpuriu.Deci, dam o definitie care sa ne permita o concluzie si apoi concluzionam folosind acea definitie. Eroare tipica de logica? Si? Nu sunt asemenea erori la tot pasul? Ba da, numai ca urmarile unor astfel de erori conduc omenirea la a nu mai putea fi numita "umanitate".
Potrivit cercetătorului, un nou-născut trebuie să dezvolte sentimente, speranțe și scopuri pentru a deveni o persoană cu dreptul moral la viață, scrie "Daily Mail".
Citiţi mai mult: "Doctorii ar trebui să poată ucide bebelușii. Nou-născuții nu sunt persoane!" - Viata > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/doctorii-ar-trebui-sa-poata-ucide-bebelusii-nou-nascutii-nu-sunt-persoane-969152.html#ixzz1rdhEL9n3 EVZ.ro
La ce concluzii poate ajunge mintea blestemata a omului!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)