Crestinii amortiti

Ce-i amorteste pe crestini? De ce nu traiesc acestia prioritar pentru cresterea spirituala a trupului Bisericii si marturia crestina a evanghelizarii lumii?

Iata cateva raspunsuri:
- indiferenta
- pacatul
- identitatea falsa
- un crestinism fals
- marturia gresita


Indiferenta este o propunere presanta a lumii de acum. Prin incurajarea individualismului si a iesirii in fatza printr-o lupta animalica, dupa cum ne invata teoriile materialiste si evolutioniste. Biblia ne invata ca noi nu trebuie sa ne luam dupa mersul lumii acesteia, dupa obiceiurile natiunilor sau dupa modul de viata al celor care traiesc in intuneric. Nu este nici o legatura intre lumina si intuneric. Modul cum traiesti arata unde esti. In loc sa ne mintim, mai bine ar fi sa ne uitam in vietile noastre sa vedem daca suntem sau nu in lumina. 1 Ioan ne vorbeste mult despre ramanerea in Dumnezeu, in lumina, in adevar sau in dragoste.

Pacatul... Este vorba de acel pacat care "ne infasoara asa de lezne" (asa de usor, fiind lasat sa faca asta). E ca si cum ar fi un paianjen urias care isi infasoara victima intr-o panza speciala cu rapiditate, la care mergem si ne lasam infasurati minunati fiind de culoare stralucitoare a panzei in lumina din spate (dinspre care venim)... Bogatiile lumii si stralucirea lor ne pot duce usor in pacat. Iubirea de bani este radacina tuturor relelor. Facem scoli, strangem bani, vizitam, mergem in lume, cheltuim (si ca sa facem astea tre sa muncim ca robi si roabe luni intregi, fiind rupti si vlaguiti). Iar cand vine vorba de biserica... mai bine sa o punem de la 10, ca nu ne trezim, sa fie mai putina ca sa avem timp sa strangem panza de paianjen... Implicarea in viata fratilor - pace, ce mai faci? Bine, tu? Si eu. Sotia, copii? Sunt bine... (de fapt sunt in fatza domnului profesor Televizoru', care ii invata principiile lumii si logica ei). Slabiti si tristi, suntem mai vulnerabili inaintea ispitelor, pe internet, in familie, in vorbire, in purtare, in decizii, in fapte etc. Partasie? Nu. Dragoste? Fatza de cine? Marturisirea credintei? Impreuna cu cine, la cine sa vina, sa-i facem si pe ei incarcerati ca noi, in panza de pacate?

Sau, poate identitatea falsa e sursa. Poate spunem ca suntem crestini, dar, in fapt, nu suntem. Se vede dupa roade. Dupa munca noastra pe campul evangheliei, al ucenicizarii. Aici nu am prea multe de zis, fiindca vorbesc faptele. Numai ca, autoinselarea isi aduce si ea aportul ei.

Un crestinism fals este trairea prin puterea omului. Aici se fac poate diverse demersuri, actiuni, activitati etc, numai ca... nimeni nu se converteste in realitate. Tabara dupa tabara, misiune, activitati, filme... Nimic... De ce? Nu e puterea Duhului Sfant! E posibil ca oamenii sa fie impietriti ca pe vremea lui Noe, dar nu este cazul, inca, in vremea de astazi. Harul este inca lasat neamurilor, natiunilor...

Marturia. Cum stai cu marturia? Ce marturisesti? Ce traiesti? Oare cei care se uita la tine ce vad? Oare sunt oameni care au o marturie proasta in familie, de la cei mai mari ca ei? Oare mai au o alta marturie autentica? Oare se multumesc tinerii de astazi sa traiasca linistiti intr-o lume straina, deplin integrati in ea, fiindca asa vad la parintii lor care se imbraca duminica a pocaiti? La venirea Domnului, doi vor fi in acelasi pat - unul va fi luat si unul va fi lasat...

Treziti-va crestini din amorteala! Joia trecuta am auzit un proroc in biserica noastra. El s-a ridicat si a cercetat biserica. Un proroc adevarat, nu copie. In timp ce plangea si cerceta biserica cu avertizari, unii radeau. Era un frate batran... batranii mai gresesc, sunt prea inceti pentru tineri... Duminica au cantat doi frati, unul cu acordeonul. Si au cantat o cantare mai spre populara, asa. Zambete, discutii... Ca noi suntem mai buni, suntem superiori in muzica si in tot... Dar nu am zis nimic, ca doar, fiind mai maturi, am putut rabda cu zambet pe buze micimea celor doi. Ciudat... cantarea lor spune despre ce mici sunt ei... Slava Domnului.

Partasia frateasca? Hai sa fim seriosi! Partasia frateasca se vede dupa cum traim in restul zilelor. Duminica e usor sa "ne intoarcem in dreapta si in stanga" si sa aplicam un zambet fratelui (si mai ales sorei, daca nu esti casatorit). Este asa de trist incat nici simtul umorului nu te mai face sa zambesti. Si e asa de amar ca nici dulcele unei ironii usoare nu-si mai face efectul.

Solutia? Sa cumparam de la Domnul alifie, haine si ce am mai lasat cu timpul pe drum, ca e cald afara...

Cand lumea intra in biserica

Ce se intampla cand lumea intra in biserica? Lumea in sensul valorilor lumii de aici, desigur. Fiindca ne dorim cu totii ca lumea (oamenii) sa intre in biserici si sa asculte Evanghelia harului lui Dumnezeu!

Iata o mica demonstratie:



Dupa ce intra apa, iata cum arata aceeasi portiune de nisip:



Ce s-a intamplat? Marea (lumea) trecut dincolo de bariera de nisip (limita pe care noi trebuie sa o pastram fatza de lume) si a miscat pietricelele albe astfel incat numele "ISUS" a devenit tot mai fara sens. Daca lasam lumea in biserici, Isus Cristos si Evanghelia vor avea tot mai putin sens. La ce bun atunci? Sa continuam sa mentinem limitele fatza de lume... Dumnezeu a pus hotar marii...


Harul lui Dumnezeu sa fie cu voi cu toti!

Invitatie Festivalul Adevarului

Pace voua, crestinilor. Am bucuria sa va reamintesc, anuntandu-va, despre Festivalul Adevarului, conform nu invitatiei, ci poruncii Unuia care era, care este si care vine:

DATA: din ziua nasterii tale din nou pana la sfarsitul alergarii pe calea numita ingusta;
LOCUL: acolo unde te-a asezat providenta lui Dumnezeu, iar de acolo pana la marginile pamantului;
METODA: prin propovaduirea crucii Domnului Isus Cristos, tuturor familiilor pamantului;
INVITAT SPECIAL: Marele Pastor al Oilor;

Iata documentele:

Domnul Isus a spus:

„Duceti-va si faceti ucenici din toate neamurile, botezandu-i in Numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Si invatati-i sa pazeasca tot ce v-am poruncit. Si iata ca Eu sunt cu voi in toate zilele, pana la sfarsitul veacului” [Matei 28: 19, 20]

Marcu relateaza porunca Domnului Isus astfel:

„Duceti-va in toata lumea si propovaduiti Evanghelia la orice faptura. Cine va crede si se va boteza, va fi mantuit; dar cine nu va crede, va fi osandit” [Marcu 16: 15, 16]

Luca subliniaza cuvintele Domnului:

„Asa este scris si asa trebuia sa patimeasca Cristos si sa invieze a treia zi dintre cei morti. Si sa se propovaduiasca tuturor neamurilor, in Numele Lui, pocainta si iertarea pacatelor, incepand din Ierusalim. Voi sunteti martori ai acestor lucruri. Si iata ca voi trimite peste voi fagaduinta Tatalui Meu; dar ramaneti in cetate pana veti fi imbracati cu putere de sus”
„Ci voi veti primi o putere, cand se va pogori Duhul Sfant peste voi, si-Mi veti fi martori in Ierusalim, in toata Iudeea, in Samaria si pana la marginile pamantului.” [Fapte 1: 8]

Se subintelege autoritatea bisericii locale, dupa ordinea aratata in Scripturi.

Avem de toate dar biserici goale...

Avem de toate, DAR BISERICI GOALE

Avem bani si bogatii, DAR BISERICI GOALE.
Avem doctori in teologie, DAR BISERICI GOALE.
Avem politicieni de toate culorile si in toate structurile, DAR BISERICI GOALE.
Avem radio si televiziune, internet si transmisii live, DAR BISERICI GOALE.

Avem evenimente si spectacole, DAR BISERICI GOALE.
Avem cursuri, conferinte si seminarii, DAR BISERICI GOALE.
Avem masini, camioane, barci si avioane, DAR BISERICI GOALE.
Avem aer conditionat si scaune confortabile, DAR BISERICI GOALE.

Doamne, unde am gresit si ce ne lipseste?

Apocalipsa 3:17-19:
"Pentru ca zici:
'Sunt bogat, m-am imbogatit si nu duc lipsa de nimic'
si nu stii ca esti ticalos, nenorocit, sarac, orb si gol,
te sfatuiesc sa cumperi de la Mine aur curatit prin foc,
ca sa te imbogatesti;
si haine albe, ca sa te imbraci cu ele si sa nu ti se vada rusinea goliciunii tale;
si doctorie pentru ochi, ca sa-ti ungi ochii si sa vezi.

Eu mustru si pedepsesc pe toti aceia pe care-i iubesc. Fii plin de ravna dar, si pocaieste-te!"

Avem slujitori sinceri si slujitori mincinosi, DAR BISERICI GOALE.
Avem mandrie si smerenie, DAR BISERICI GOALE.
Avem casatorii si divorturi, DAR BISERICI GOALE.
Avem razboi si pace, DAR BISERICI GOALE.

Doamne, am vazut din istorie ca dupa perioade de declin accentuat a Bisericii Tale urmeaza sau
PERSECUTIA OAMENILOR, sau
NUIAUA TA, sau
POCAINTA NOASTRA.

Da-ne intelepciune sa ne pocaim ACUM, ca maine s-ar putea sa fie prea tarziu.

Avem atata har prost inteles incat nu luam atitudine impotriva minciunii, curviei, homosexualitatii, avorturilor, hotiei, inselatoriei; de fapt nu luam atitudine impotriva a nimic ce e rau, daca "iese banul", DAR AVEM BISERICI GOALE.

Doamne, ne lipsesc genunchii tociti de rugaciune si ochii uscati de lacrimi de pocainta.
Dar astea nu ni le dai Tu, ci trebuie sa plece dintr-o inima indragostita de Tine.

Vizitand o Biserica evanghelica imediat dupa Revolutie, Mitropolitul Corneanu spunea: "Bucurati-va cat mai puteti, pentru ca in 10 ani si voi veti fi ca noi"...

In 2000 Mitropolitul Daniel, actualmente Patriarh, spunea: "Pe vremuri ortodocsii aveau un altar in partea de rasarit a casei, iar pocaitii aveau Biblia pusa la loc de cinste, deschisa pe masa... Acum si unii si altii au televizorul...

Avem muzica rock si fara rock, cu tobe sau fara tobe, muzica de cor, de fanafara sau de chitara, DAR BISERICI GOALE.

Cred ca nici televizorul, nici politicienii, nici banii, nici muzica nu umplu si nu golesc o biserica, ci doar PACATUL, RUGACIUNEA SI POCAINTA.

Fratele Petru Popovici spunea unei biserici: "Sunteti bogati, v-ati imbogatit, dar Duhul a plecat de la voi".

Domnul sa fie laudat ca sunt si multe BISERICI PLINE.

Intri in cate o biserica si parca "miroase" a pacat acolo.
Intri in alta si te copleseste Duhul Sfant, duh de pocainta si de rugaciune.

Doamne, a ce miroase in inima mea?

Ioan Ciobota

= www.ioanciobota.wordpress.com =