Ridicati-va, oamenii lui Dumnezeu

Afara este frig. Pe campul de lupta, soldatii au facut pace. O pace falsa. Cetatile imparatiei, aflate sub asediu s-au lasat inselate. Dusmanul a reusit sa le convinga, rand pe rand sa-si deschida portile, renuntand si el la arme.

Unele cetati inca mai rezista, dar multi din lautru, vazand ce bine traiesc cei din celelalte cetati, sunt gata sa deschida portile. Doar cativa batrani ingusti mai reusesc inca sa tina portile inchise.

Cetatile de pe munte sunt parasite. Acum cetatile acelea vechi, de pe munte, care luminau, s-au mutat jos, in oras. Sa fie mai relevante.

Prin iarba prafuita de pe campii, mai saresti ici colo sabii ale adevarului prafuite si ingropate aproape de tot in pamant. Cand noii soldati vin din armata, cu sabia gata lustruita, sunt intampinati de comandanti prefacuti, cu zambetul pe buze, care ii invata sa-si puna sabia in teaca... pentru pace.

In tot acest timp, dusmanii au intrat prin case, fac partide, fac ravagii. Reusesc sa-i atraga si sa-i convinga pe oamenii din cetate ca totul este altfel de cum stiau ei, dar nu cand sunt toti de fata, ci, separat, ca sa nu fie protejati cei slabi, cum era atunci cand razboiul era pe fata.

In cimitir sunt duse zilnic trupurile celor care mor... de plictiseala. Acolo e o parte mai veche, cu morminte in care e infipta cate o sabie, care straluceste in soare. Mormintele mai noi sunt impodobite cu flori, poze, ornamente, sunt mai bine ingrijite si mai frumos amenajate.

Dar in unele cetati poporul inca e unit de razboi. Ai zice ca razboiul separa, dar de data aceasta uneste. Ei inca lupta. Unele cetati se confrunta cu razboi civil. Multi vor sa fie pace cu lumea de afara. In unele cetati, insa, toti vor sa continue lupta. Tineri plini de putere si batrani plini de intelepciune, umar la umar, darama ziduri, trec baricade, lupta eroic, castiga victorii pretioase, se ridica atunci cand sunt loviti, se ajuta. Cei care-i asteapta acasa cu sufletul la gura, se antreneaza, se pregatesc... sa ia locul fratilor lor.

Una dintre aceste cetati este mai spre nord. Acolo e mai frig. Tocmai acum, un soldat este adus pe brate. E grav ranit, a fost intr-o batalie unde a salvat viata unor copii din cetatea lui, eliberandu-i din lanturile perfide ale pacatului. In cetate, intr-un colt, un tanar sta langa zid. El nu se grabeste spre poarta, vede de acolo si asteapta. Lacrimi ii curg pe obraz, nu se grabeste, sta tot mai drept, mana e pe sabie, ochii lui negri sunt atenti. Batranul soldat nu are nici un insemn pe uniforma. Totusi, toata cetatea se aduna. Curand se afla - este batranul cetatii, mai marele lor. Un copil alearga la el, plangand. Batranul se ridica incet. Isi scoate sabia si o pune in teaca goala a copilului. Acum e mai grea.

Cu ultimele puteri, ii sopteste ceva baiatului la ureche. Baiatul isi sterge lacrimile. E prea mic pentru asa ceva. Dar suporta. Se ridica si pune mana pe sabie, fara sa o scoata din teaca, e prea grea acum. Batranul il priveste pe tanarul de langa perete si, in taina, ii face un semn legat de copilul caruia i-a dat sabia lui. Apoi, se intinde si pleaca... pleaca in lumea fara razboaie...

Unii plang acum, altii sunt ingrijorati. O veste vine la porti - vrajmasul e aproape. Toti isi iau armele - nu e timp de inmormantare. Razboiul trebuie dus, vrajmasul e aproape, cetatea si cei dragi sunt in pericol.

Toti se uita spre tanarul de langa zid. Acesta isi rasuceste privirea ferma, scoate sabia si striga: "Ridicati-va, oamenii lui Dumnezeu!" Toti se ridica. Tanarul copil, cel caruia batranul i-a lasat sabia, e trimis acasa, desi se impotriveste. Simte deja in el chemarea si incredintarea batranului erou. Din doua sarituri, tanarul conducator se inalta pe zid, in vant, cu sabia inca scoasa. Ea ramane asa pana la sfarsitul bataliei. Deja zareste ostile dusmane. Porunceste sa nu se deschida portile cu nici un chip: "Batranul a murit. Acum, oameni ai cetatii, vom lupta la fel, vom muri la fel, vom trai la fel. Nu avem ce schimba, e razboi!"


IN ACEST TIMP, IN ALTE CETATI E PACE. ACOLO NU EXISTA ASTFEL DE TRAGEDII. ACOLO LUMEA A FACUT PACE CU BISERICA SI INVERS. TOTUSI, E RAZBOI, LUMEA IL CASTIGA... UNII AU PIERDUT, UNII S-AU DAT BATUTI. DAR, LA MIJLOC SUNT MULTE CETATI CARE NU STIU CE SA FACA. ARMELE SUNT JOS. SABIILE SUNT IN PRAF. UN RASUNET SE AUDE IN ZARE. E VOCEA CELUI CARE ERA BAIAT, CAND MURI BATRANUL:"Ridicati-va, oamenii lui Dumnezeu!"

Ai decis? Vei lupta?

Despre unitate

Mesajul fratelui Toma Magda, prezent la intalnirea baptistilor din Romania la Conferinta ce tocmai a avut loc la Bucuresti, a fost despre unitate, spune un blogher prezent acolo. Tot el continua: "Exista si o unitate rea spunea dansul: 'Fratii lui Iosif, sau unit ca sa il vanda. Acest tip de unitate nu este buna. Mesajul apostolului Pavel a fost puternic si radical: Nu vreau sa stiu intre voi nimic decat pe Hristos rastignit! Atat. Noi ca sa ne unim, trebuie sa semnam conventii, crezuri etc. Pavel ne-a spus sa zidim unitatea noastra pe temelia lui Hristos cel rastignit, si aceasta temelie este suficienta si deplina pentru unitatea noastra.'"

Unitatea este o problema reala, contemporana in bisericile baptiste si nu am redat citatul de mai sus intamplator. Problema aceasta se datoreaza faptului ca ani la randul bisericile nu au vegheat, in ansamblu (unele nu se incadreaza aici), la Adunare si au intrat tot felul de tendinte care au inceput sa-si faca chiar cuib in mijlocul invataturilor pe care credinciosii le primesc. Nu este vorba aici doar de cativa oameni. Nu se poate unitate reala daca exista directii diferite in aceeasi biserica.

Daca este vorba doar de niste pareri relative, in cazul fiecarei parti care se formeaza intr-o adunare si, daca unitatea nu se intampla, inseamna simplu ca este vorba aici de mandrie, personalitate si egoism... In cazul acesta unitatea nu se realizeaza din cauze firesti, pamantesti si toate partile sunt la fel de vinovate (sau partile care traiesc astfel si au capacitatea sa provoace lipsa de unitate).

Daca este vorba despre diferente de natura a doctrinei crestine, atunci problemele se complica. Lipsa de unitate aici se datoreaza mult lipsei de cunoastere a lui Dumnezeu, a Cuvantului lui Dumnezeu.

Este evident ca poate exista si o unitate rea, sau gresita, sau cu un scop rau. Istoria crestinismului ne arata ca au existat situatii in care s-a realizat o unitate pentru rau, pe care Dumnezeu nu o cerea. Vezi inchizitia etc.

Unitatea reala este si vine din prezenta in Cristos si din prezenta, in acelasi timp, a lui Cristos in noi, in mod real, individual si vizibil in traire. Daca suntem intr-o relatie buna cu El este imposibil sa nu fim uniti, decat daca prefacem acea relatie.

Sunt multe chestiuni legate de unitate. Este important sa intelegem ca cine provoaca o dezbinare, nu poate sa cheme la unitate, fiindca aceasta ar fi eventual in dezbinare. Unitate reala este acolo unde este frangere, nu mandrie. Este acolo unde este slujire, jertfire si moarte nu lidership si lauda. Unitatea reala este acolo unde Dumnezeu misca lucrurile nu omul, capacitatile omului si metodele acestuia. Cand Dumnezeu lucreaza unitate, intr-o biserica, chiar daca toti pastorii si presbiterii ar pleca dintr-o data intr-o tara straina, fratii ar ramane uniti (unitatea Domnului nu e circumstantiala si umano-dependenta).

Unitatea reala nu se face in jurul unor oameni care au o viziune, ci in jurul celor care pazesc, pastreaza viziunea lui Dumnezeu explicitata in Scripturi. A pazi si nu a inova - iata mesajul Bibliei, simplu, concret si direct. Ioan, Pavel, Petru, Iuda... toti transmit acelasi mesaj in legatura cu aceasta. Aceasta nu inseamna a purta haine din secolul I si nici a citi din Scripturile evreiesti si grecesti doar, desi nici acestea nu ar putea fi numite gresite. Intr-o lume relativa, a rade de imbracaminte sau purtare din alte vremi inseamna a rade de sine, in mod public.

NU poti fi una cu cei care nu isi doresc din toata inima sa traiasca poruncile lui Dumnezeu, cu cei care nu-L iubesc (deci) pe Dumnezeu. Fiindca Scriptura ne spune in ce sta dragostea si cei care o cunosc stiu aceasta. Poti sa stai cu ei, poti te rogi cu ei, poti sa discuti cu ei, chiar zilnic. Dar partasie reala nu este fiindca in inimi sunt doruri diferite.

Cei care simt dorul Domnului Isus, pentru care El s-a rugat (cine citeste sa inteleaga) cu privire la ucenicii Sai din toate timpurile, se jertfesc mai bine pe ei, decat sa distruga unitatea. Cei carora le pasa de ideile lor, pescuite la diverse conferinte sau medii influentate de tendintele contemporane, vor sacrifica unitatea de dragul unei viziuni fabricate.

Exista o singura despartire a credinciosilor care sa fie de la Dumnezeu - prigoana (vezi Faptele Apostolilor). In rest, credinciosii trebuie sa fie una, dupa cum Tatal si Domnul Isus sunt una. Este ceva natural, dupa cum si cresterea unei plante este ceva natural. Dar, pentru ca o planta sa creasca, ea trebuie udata, ea depune efort de a prelucra materia prima din pamant si de a transforma energia solara prin fotosinteza, spre folosul partilor ei. Unitatea este naturala, dar presupune efort.

Unitate inseamna ca am fost mantuit, iar de acum ma intereseaza si de altii. Cei care nu iubesc unitatea se gandesc tot la ei, cum sa le fie lor mai bine. Unitatea poate insemna suferinta si rabdare intinsa la maxim. Priviti la Domnul Isus si la Iuda, unul dintre cei doisprezece.

Exista si o lege a unitatii - cine provoaca unitate, va fi unit; cine dezbina va fi dezbinat. Aceasta lege poate fi anulata doar de harul lui Dumnezeu, in a doua ei parte.

"Pentru ei Ma rog. Nu Ma rog pentru lume, ci pentru aceia, pe care Mi i-ai dat Tu; pentru ca sunt ai Tai: - tot ce este al Meu, este al Tau, si ce este al Tau, este al Meu, - si Eu sunt proslavit in ei. Eu nu mai sunt in lume, dar ei sunt in lume, si Eu vin la Tine. Sfinte Tata, pazeste, in Numele Tau, pe aceia pe care Mi i-ai dat, pentru ca ei sa fie una, cum suntem si noi. Cand eram cu ei in lume, ii pazeam Eu in Numele Tau. Eu am pazit pe aceia, pe care Mi i-ai dat; si nici unul din ei n-a pierit, afara de fiul pierzarii, ca sa se implineasca Scriptura. Dar acum, Eu vin la Tine; si spun aceste lucruri, pe cand sunt inca in lume, pentru ca sa aiba in ei bucuria Mea deplina. Le-am dat Cuvantul Tau; si lumea i-a urat, pentru ca ei nu sunt din lume, dupa cum Eu nu sunt din lume. Nu Te rog sa-i iei din lume, ci sa-i pazesti de cel rau. Ei nu sunt din lume, dupa cum nici Eu nu sunt din lume. Sfinteste-i prin adevarul Tau: Cuvantul Tau este adevarul. Cum M-ai trimis Tu pe Mine in lume, asa i-am trimis si Eu pe ei in lume. Si Eu insumi Ma sfintesc pentru ei, ca si ei sa fie sfintiti prin adevar. Si ma rog nu numai pentru ei, ci si pentru cei ce vor crede in Mine prin cuvantul lor. Ma rog ca toti sa fie una, cum Tu, Tata, esti in Mine, si Eu in Tine; ca, si ei sa fie una in noi, pentru ca lumea sa creada ca Tu M-ai trimis. Eu le-am dat slava, pe care Mi-ai dat-o Tu, pentru ca ei sa fie una, cum si noi suntem una, - Eu in ei, si Tu in Mine; - pentru ca ei sa fie in chip desavarsit una, ca sa cunoasca lumea ca Tu M-ai trimis, si ca i-ai iubit, cum M-ai iubit pe Mine. Tata, vreau ca acolo unde sunt Eu, sa fie impreuna cu Mine si aceia, pe care Mi i-ai dat Tu, ca sa vada slava Mea, slava, pe care Mi-ai dat-o Tu; fiindca Tu M-ai iubit inainte de intemeierea lumii. Neprihanitule Tata, lumea nu Te-a cunoscut; dar Eu Te-am cunoscut, si acestia au cunoscut ca Tu M-ai trimis. Eu le-am facut cunoscut Numele Tau, si li-L voi mai face cunoscut, pentru ca dragostea cu care M-ai iubit Tu, sa fie in ei, si Eu sa fiu in ei."

Puterea lui Dumnezeu

"Faceti drum Celui ce inainteaza prin campii. Domnul este Numele Lui: bucurati-va inaintea Lui! El este Tatal orfanilor, aparatorul vaduvelor, El, Dumnezeu, care locuieste in locasul Lui cel sfant. Dumnezeu da o familie celor parasiti, El izbaveste pe prinsii de razboi si-i face fericiti; numai cei razvratiti locuiesc in locuri uscate." (din Ps. 68)

Dumnezeu locuieste in locasul Lui cel sfant. Inca de pe vremea cand Domnul era in mijlocul nostru prin Domnul Isus, El ne indrepta privirile spre ceva de dincolo de lumea aceasta - "stricati Templul acesta si, in trei zile, il voi face la loc"... Era vorba despre Templul trupului Sau. Prin lucrarea Sa mareata, dincolo de capacitatile de intelegere ale omului, Dumnezeu face o lucrare unica in istoria istoriilor veacurilor. El Isi zideste Templul, acolo unde locuieste El, departe de orice inovatie omeneasca sau lucrare a omului.

Cand tu intri in Adunarea lui Dumnezeu, in Biserica, primesti o familie, izbavire, fericire. Este lucrarea lui Dumnezeu, nu a omului. Omul nu face aceasta tainica lucrare de zidire a Bisericii. Aceasta este "lucrarea Lui" (vezi Efeseni 2). Numai ca unii sunt razvratiti. Ei prefera sa locuiasca mai degraba in locuri uscate si pustii. Probabil ca unii sunt atrasi de partea lor, dar Domnul promite - "El izbaveste pe prinsii de razboi".

Citind Psalmul acesta am gasit un lucru minunat. "Te-ai suit pe inaltime, ai luat prinsi de razboi, ai luat in dar oameni; cei razvratiti vor locui si ei langa Domnul Dumnezeu". Da, chiar si cei razvratiti vor locui langa Domnul Dumnezeu. El ii va atrage la Sine cu puterea pe care o are, de a-Si supune toate lucrurile. Este aici puterea lui Dumnezeu.

Da, sunt si oameni razvratiti printre credinciosi. Diverse motivatii, diverse ganduri si pareri. Desi Domnul Isus s-a rugat pentru unitatea urmasilor Sai, de multe ori ea nu este, tocmai datorita razvratirii. Dar Domnul Dumnezeu in care ne punem toata nadejdea ne promite ca prinsii de razboi, care au fost luati de cei razvratiti vor fi adusi inapoi. Si, mai mult decat atat, chiar cei razvratiti vor fi adusi langa Domnul.

Frati sfinti, asteptati cu nerabdare ca Dumnezeu sa lucreze si sa nu cumva sa adormiti! El lucreaza chiar acum si mare este puterea Lui. Veti vedea lucrarea lui Dumnezeu, dupa promisiunile Lui, fiindca El este CREDINCIOSI SI DREPT. Si atunci, ne vom bucura si vom salta de bucurie inaintea lui Dumnezeu si nu vom mai putea de bucurie. De fapt, sa o facem chiar acum!

Psalmul 68: 3.

Iar cei rai, vrajmasii Domnului, potrivnicii Lui... ei sunt risipiti, nimiciti... ca un fum, cum se topeste ceara la foc - asa pier cei rai!

Esti in lumina?

"Cine zice ca este in lumina si uraste pe fratele sau, este inca in intuneric pana acum"... 1 Ioan 2: 9

Cum adica sa fiu in lumina? Adica sa vin in prezenta Domnului. Daca traiesc in pacat, de pilda, si vin la tineret si, datorita melodiilor, intr-un in "prezenta Domnului", nu am intrat in prezenta Domnului, de fapt... e un fel de transa. Eu sunt inca in intuneric. Doar daca vin la lumina vin in prezenta Domnului. In prezenta Domnului nu se intra cand vrea chitaristul si vocalistul. Nici cand zbiara predicatorul. In prezenta Domnului se intra cand esti in lumina. Fiindca Dumnezeu este lumina si in El nu e intuneric.

Daca zice cineva ca este in lumina, e un lucru bun. E bine ca cineva sa-si doreasca sa fie in lumina. Dar, atentie - se poate verifica daca e in lumina sau nu! Cine zice ca este in lumina si uraste pe fratele sau, este inca in intuneric pana acum! Ca noi sa ramanem in lumina, odata ce am fost in lumina, trebuie sa iubim. Daca iubim pe fratele nostru, ramanem in lumina si nu este in noi nici un prilej de poticine. Poate unii se poticnesc, dar in noi nu este un astfel de prilej... E important sa intelegem asta.

Vin multi si spun ca esti pentru ei un prilej de poticnire. Eu aud de la unii si de la altii ca altii zic ca sunt un prilej de poticine cand ori stau nu stiu cum cand ma rog, ori dintr-un motiv sau altul am uitat sa ma rad etc... Doar atunci cand ii iubim pe fratii nostri ramanem in lumina. Si daca suntem in lumina, fratii nostri vad viata si trairea noastra si nu se impiedica de noi (nu este in noi nici un prilej de poticnire si asta se vede ca suntem in lumina... reflectoarele sunt pe noi).

Degeaba te prefaci si incerci sa nu fii un prilej de poticnire. Poate ai renuntat la principii sanatoase chiar, fiindca unii altii te-au amenintat subtil ca esti un prilej de poticnire. Traieste in lumina si atunci s-a rezolvat si problema asta. Cum sa traiesti in lumina? "Cine iubeste pe fratele sau, ramane in lumina si in el nu este nici un prilej de poticnire".

A ramane in Dumnezeu

A-L cunoaste pe Dumnezeu, a fi in Dumnezeu si a ramane in Dumnezeu. Este o succesiune logica, corecta si reala. Cand ma angajez, de pilda, inteleg ca angajarea in sine nu-mi asigura postul. Eu trebuie sa raman angajat. Nu mai mai angajez, desigur, dar veghez sa fac in asa fel incat sa raman angajat, daca ma intereseaza. Comparatia, nu este, desigur, perfecta.

"Cine zice ca ramane in El, trebuie sa traiasca si el cum a trait Isus." 1 Ioan 2: 6

Sa traim si noi cum a trait Isus... Discutam cu cineva azi... Imi spunea cum astazi unii predicatori si lideri de tineret incearca sa atraga tinerii folosind cuvinte precum "misto", "beton" etc. A facut Domnul Isus asa? Toate tehnicile prin care chiar in aceste momente unii incearca sa va atraga la ei... A facut Domnul Isus asa ceva? Discutii, teorii, planuri si strategii despre cum sa faci biserica... la bolnavi nimeni, cu oaia pe umar nimeni, la plug nimeni... A facut Domnul Isus asa?

Domnul Isus a murit fiindca nu s-a conformat cu lumea. La fel si Stefan, primul martir. La fel si cei despre care vorbeste Apocalipsa si sfintii lui Dumnezeu! Tu? Tu ramai in Dumnezeu? Ai grija, fiindca daca zici ca ramai, atunci trebuie sa se vada cum traiesti ca El.

Esti in Dumnezeu?

"Dar cine pazeste Cuvantul Lui, in el dragostea lui Dumnezeu a ajuns desavarsita; prin acasta stim ca suntem in El" 1 Ioan 2: 5

Este una sa-L cunosti pe Dumnezeu. Dar a fi in El presupune ceva mult mai intim. Este dincolo de orice experienta strict umana. Eu sa fiu in Dumnezeu si Dumnezeu sa fie in mine. Si aceasta dupa cum Tatal este in Fiul si Fiul este in Tatal. Aceasta este, in fapt, cunoasterea lui Dumnezeu.

Dar e verificabil. Nu este ceva ascuns in inima. Nu este o motivatie pe care altii sa nu o vada. E clar. Sfintii inteleg. Daca pazeste cineva Cuvantul lui Dumnezeu, in el dragostea lui Dumnezeu a ajuns desavarsita: prin aceasta STIM ca suntem in El.

Sa pazesc Cuvantul. Cum? Fiecare adevar din el. Tot. Desigur, nu discutam despre cei care nici macar nu-L citesc, ci despre cei care isi doresc din toata inima sa mai patrunda ceva din adevarul lui Dumnezeu, sa mai invete ceva, sa mai traiasca ceva in adevar. Cei care pazesc Cuvantul nu cauta sa fie in limitele lui, ci sa se potriveasca exact cu el.

Abia dupa ce cunosti Cuvantul il poti pazi. A-l pazi inseamna a veghea sa ramana in tine acest Cuvant. Adica sa nu fie inlocuit, sa nu fie rastalmacit, sa nu fie scurtat sau "imbunatatit". Tu esti in Dumnezeu?

In cunosti pe Dumnezeu?

Sunt multi astazi care pretind ca il cunosc pe Dumnezeu. Dar nu toti Il cunosc. Sunt multi care se cred invatatori ai Cuvantului. Dar nu toti sunt. Sunt multi care se cred profeti ai lui Dumnezeu. Dar nu toti sunt. Nu toti care sunt cu noi sunt dintre ai nostri. Trebuie sa fie si invatatori mincinosi. Trebuie sa fie si cei cu gand rau, strecurati printre cei adevarati, ca sa-i atraga la lucruri de nimic.

"Si prin aceasta STIM ca il cunoastem, daca pazim poruncile Lui". Intreb din nou - Il cunosti? Iti dai si camasa cand ti se ia haina? Intorci obrazul cand esti lovit? Te bucuri cand esti prigonit? Esti lumina si sare pentru lume si pamant? Iubesti pe frati, iti pasa de oamenii pierduti? Traiesti in adevar? Stai cu cei bolnavi, cu saracii, ajuti, pui umarul, daruiesti, jertfesti - toate pentru Dumnezeu? Te lupti lupta credintei? Stai drept in furtuna? Te porti corect in lume?

In timp ce ii voi lasa pe unii sa se framante vis-a-vis de formalismul meu, as vrea sa fii sincer. Cand ai mintit ultima data? Cand ai vorbit urat, ai zbierat, te-ai rastit? Crezi tu ca asa esti sare si lumina? Cand te imbraci, cum o faci? Ce haine alegi? Imi spunea un prieten ca unele fete de astazi, de la biserici, se imbraca mai provocator si mai senzual decat altele din lume. Aici raspund eu - asa nu esti lumina. Chiar daca unii investesc masiv in a cumpara zahar (sa va duca cu zaharelu;) si va spun ca trebuie sa fiti "relevanti", Biblia ne spune ca daca vrem sa fim relevanti trebuie sa fim lumina si sare. Sa avem gust si sa luminam, nu sa inducem si mai mult in eroare, facandu-ne ca cei din lume si devenind in cele din urma ca ei.

Tot mai multi incep sa prinda gustul tendintelor de acum si uita de invatatura sanatoasa, cum numea apostolul Pavel invatatura Scripturilor, care este a lui Dumnezeu. Tot mai multi incearca sa faca cat pot de multe, folosind Scriptura spre folosul lor si nu al lui Dumnezeu. Biblia zice clar ca CEI MAI MULTI sucesc Cuvantul lui Dumnezeu.

E simplu. Multi dintre voi, tinerilor, sunteti foarte ispititi astazi sa traiti ca lumea, chiar de catre liderii vostri, in care aveti mai multa incredere decat in Dumnezeu. Trebuie sa-ti fie clar Cuvantul lui Dumnezeu - daca nu pazim poruncile Lui, NU IL CUNOASTEM.

Cine zice "Il cunosc" si nu pazeste poruncile Lui, este un mincinos si adevarul nu este in el. Vezi 1 Ioan 2: 4. Versetul e clar, chiar daca cei mai multi incearca sa-l suceasca, sa-l interpreteze gresti, eronat. Mediteaza serios. Cum e viata ta? Il cunosti pe Dumnezeu?

Predica - partea 6

Predica - partea 5

Predica partea 4

Predica - partea 3

Predica - partea 2

Predica partea 1

Voi pune o predica pe blog, in cateva parti. Este in engleza, imi pare rau ca nu e tradusa. Totusi, m-am hotarat sa o pun aici pentru ca sa ai inca o ocazie sa iti privesti viata si sa o iei in serios cu Dumnezeu, oricine ai fi.

S-ar putea sa glumesti cu lucrurile de sus. Poate traiesti in pacat, uitandu-te pe internet la pornografie. Poate traiesti in minciuna, ura, dezmat. Poate ai lasat lumea in viata ta si traiesti ca cei din lume, intr-o relevanta inexistenta in fapt. Poate ai fost asa de inselat incat nici nu esti crestin, desi te crezi. Ai mare grija - cu Dumnezeu nu ne jucam!

Daca e opinia ta, sa ramana pentru tine...

Daca e opinia ta, sa ramana pentru tine. Daca e adevar absolut, spune-l. Nimeni nu te asculta de dragul parerii tale, cand vorbesti in public. Popularitatea pe care si-o castiga unii pe lucruri bune e folosita uneori in a spune pareri, pe care multi le iau drept adevar.

Auzim strigatul pe care unii il precipita deseori in fata celorlalti - e parerea mea, ce treaba ai tu?! Daca esti unul dintre cei care au pareri, este ok. Toti avem pareri. Dar nu avem niciunul dintre noi dreptul sa facem din parerea noastra adevar.

Daca unii dintre noi gasesc de cuviinta ca pot risca cu politica, de exemplu, sa nu-i implice si pe altii, profitand de o oarecare popularitate, castigata pe spatele slujirii lui Dumnezeu. Cand oamenii te cunosc fiindca predici sau obisnuiesti sa organizezi ceva etc, se poate sa te consideri popular si se poate ca sfatul tau si ce spui tu sa conteze in ochii celorlalti care te cunosc, ceea ce va provoca o influenta oarecare.

Cand ti se cere socoteala spui ca e parerea ta. Atunci, daca e parerea ta, nu-i influenta pe altii cu ea. Esti pregatit sa stai in fata lui Dumnezeu cu acest argument? Daca insa parerea ta este parerea lui Dumnezeu, chiar trebuie sa o zici si sa schimbi oameni cu ea. Nu daca ti se pare ca este, ci daca este. Iar daca este, va trebui sa fie si pentru altii la fel de clar ca este.

Cand batranul Ioan scria Doamnei, zicea "m-am bucurat mult cand am aflat pe unii din copiii tai umbland in adevar". Aceasta inseamna, printre altele, ca umblarea in adevar este verificabila. Iubirea in adevar, zic unii, nu este verificabila, e ce este in inima. Nu e chiar asa. Iubirea este in adevar. Nu se poate iubire de Dumnezeu reala, daca nu exista traire in adevar. Fiindca "daca zicem ca avem partasie cu El si umblam in intuneric mintim si nu traim adevarul". Deci, in primul rand, iubirea este verificata prin a fi sau a nu fi in adevar, fapt care e verificabil. Apoi, in al doilea rand, iubirea fata de Dumnezeu sta in pazirea poruncilor Lui. Pazirea poruncilor este verificabila, fiindca poruncile sunt concrete. Asadar, iubirea este de doua ori verificabila, chiar daca unii nu cred asta... e parerea lor.

Am generalizat putin in acest mesaj. Vrei sa faci afirmatii riscante? Vrei sa intri in domenii riscante (gen: politica etc)? E treaba ta, e decizia ta, e parerea ta. Totusi, pastreaz-o pentru tine si nu incerca sa-i influentezi pe altii cu ce nu e clar din Cuvantul lui Dumnezeu. Daca o faci totusi, trebuie sa fi si responsabil pentru asta. Daca nu vrei sa fi, tot esti, asa ca nu te mira de reactiile celorlalti si de ce va urma inaintea Domnului. Vei spune - ce va fi inaintea Domnului e personal. Era... daca ii implici si pe altii, nu mai e.

Asadar, ce este clar si divin, sa fie spus, iar ce este doar o parere personala, sa ramana parere personala si, daca vreodata este spusa in public, sa fie subliniat faptul ca este o parere personala. Nu este nici o greseala sa ai pareri personale. Dar noi, care avem adevarul divin, ne putem ghida dupa el. Traieste ca in timpul zilei si spune adevarul.

Acest post este o provocare pentru tine, care il citesti.

"Incredintarea pe care o ai, pastreaz-o pentru tine, inaintea lui Dumnezeu. Ferice de cel ce nu se osandeste singur in ce gaseste bine."

Rom 14:22

O samanta a discordiei prelucrata genetic

Omul si-a accentuat influenta asupra creatiei, implicandu-se in modificari care au starnit discutii interminabile vis-a-vis de moralitatea acestor lucruri. Deja stim ca, daca mergem la magazin, putem verifica produsele dupa eticheta si, in mod normal, ar trebui sa gasim specificatii asupra produselor influentate genetic.

De curand, o stire ne aducea in prim plan problema clonarii omului, dupa ce o echipa de oameni au reusit sa cloneze maimute. Pur si simplu, omul si-a luat activ rolul de "dumnezeu" propus de societatea contemporana ce si-a zidit turnurile pe o experienta batana a repugnarii lui Dumnezeu.

Printre altele, psihologia a patruns in locurile golite de presiunile contemporane, in ce priveste spiritualul si, odata cu prezentarea noilor termeni care sa inlocuiasca stelele boltei crestinismului, s-au inlocuit si realitatile pe care acestia incearca sa le desemneze, oarecum.

Invatam de cateva decenii, ca societate globalizata, de la guru pe care tinerii in speta ii stimeaza doar pentru ca zambesc si plang cu tine, ca avem nevoie sa ne stimam singuri si sa ne invatam urmasii sa se stimeze pe sine, printr-o influenta asupra lor, in special in copilarie.

„O stima de sine scazuta nu-l ajuta pe cel mic, dimpotriva il forteaza sa se conformeze sau, cel mult, sa se incadreze intr-un anumit sablon mediocru. Cand copilul aude de nenumarate ori ca nu este in stare sa faca un anumit lucru se resemneaza si chiar crede, fara sa mai incerce. Copiii cu potential de creativitate ridicat si cu o imaginatie bogata au o stima de sine pozitiva”, afirma psihologul Adriana Dragos.

Astfel de invataturi au invadat bisericile noastre si, au provocat un nivel ridicat de stima de sine, care stima a inlocuit incetul cu incetul bunul simt din respectul si smerenia in fata celor care au fost pusi de Dumnezeu, un de oameni, in locuri pe care acum unii le numesc pozitii.

Asa ca, tiptil, ne-am educat vanzatorii, urmasii care ne sa ne asigure un loc la ospiciu sau la azilul de batrani. Sau... i-am lasat pe altii sa ni-i educe, renuntand ca parinti la mandatul divin, pentru a ne pune increderea in "specialisti" cu hainele tocite in coate, nu ca geniul din scrisoarea lui Eminescu, ci stand cu fata in coate pe bancile uzate si sorbind cu nesat noile invataturi ale lumii pierdute in nebunie si necunoastere, in urma parasirii lui Dumnezeu.

Caci - ce poate da lumea atunci cand il paraseste pe Dumnezeu? Iata ce: Romani 1: 18 - 32

Mânia lui Dumnezeu se descoperă din cer împotriva oricărei necinstiri a lui Dumnezeu şi împotriva oricărei nelegiuiri a oamenilor, care înăbuşe adevărul în nelegiuirea lor. Fiindcă ce se poate cunoaşte despre Dumnezeu, le este descoperit în ei, căci le-a fost arătat de Dumnezeu. În adevăr, însuşirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veşnică şi dumnezeirea Lui, se văd lămurit, de la facerea lumii, când te uiţi cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El. Aşa că nu se pot dezvinovăţi;
fiindcă, măcar că au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslăvit ca Dumnezeu, nici nu I-au mulţumit; ci s-au dedat la gândiri deşarte, şi inima lor fără pricepere s-a întunecat. S-au fălit că sunt înţelepţi, şi au înnebunit şi au schimbat slava Dumnezeului nemuritor într-o icoană care seamănă cu omul muritor, păsări, dobitoace cu patru picioare şi târâtoare.

De aceea, Dumnezeu i-a lăsat pradă necurăţiei, să urmeze poftele inimilor lor; aşa că îşi necinstesc singuri trupurile; căci au schimbat în minciună adevărul lui Dumnezeu, şi au slujit şi s-au închinat făpturii în locul Făcătorului, care este binecuvântat în veci! Amin.

Din pricina aceasta, Dumnezeu i-a lăsat în voia unor patimi scârboase; căci femeile lor au schimbat întrebuinţarea firească a lor într-una care este împotriva firii;
tot astfel şi bărbaţii, au părăsit întrebuinţarea firească a femeii, s-au aprins în poftele lor unii pentru alţii, au săvârşit parte bărbătească cu parte bărbătească lucruri scârboase, şi au primit în ei înşişi plata cuvenită pentru rătăcirea lor. Fiindcă n-au căutat să păstreze pe Dumnezeu în cunoştinţa lor, Dumnezeu i-a lăsat în voia minţii lor blestemate, ca să facă lucruri neîngăduite. Astfel au ajuns plini de orice fel de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de lăcomie, de răutate; plini de pizmă, de ucidere, de ceartă, de înşelăciune, de porniri răutăcioase; sunt şoptitori, bârfitori, urâtori de Dumnezeu, obraznici, trufaşi, lăudăroşi, născocitori de rele, neascultători de părinţi, fără pricepere, călcători de cuvânt, fără dragoste firească, neînduplecaţi, fără milă.

Şi, măcar că ştiu hotărârea lui Dumnezeu, că cei ce fac asemenea lucruri, sunt vrednici de moarte, totuşi, ei nu numai că le fac, dar şi găsesc de buni pe cei ce le fac.

Au fost crescuti si pregatiti astfel oameni care sa se revolte, care sa-i desconsidere pe altii si sa uite de rusine, respect, responsabilitate... Nici nu are sens sa mai vorbim despre dragostea lui Dumnezeu in aceste conditii.

Pur si simplu, tinerii crestini accepta astazi teorii care produc dezbinare, intr-un final, accepta si se ghideaza in viata dupa revelatii de ultima ora, a omului care l-a parasit de multa vreme pe Dumnezeu. Cand vom intelege bine ca nu putem sa facem fata chemarii divine cu metode firesti, de aici de jos si ca lucrarea lui Dumnezeu este cu totul diferentiata de tot ce inseamna pamantesc si ca NICI o cultura nu e superioara alteia ca sa fie acceptata ca si cum ar fi cereasca... cand vom intelege ca Imparatia lui Dumnezeu nu este de aici, vom face diferenta. Pana atunci, metodele vor produce rezultate, dar rezultatele vor fi fara valente in Imparatia lui Dumnezeu - te inseli singur daca crezi ca poti trai in intuneric si sa fii in adevar in acelasi timp! Lumea aceasta zace in intuneric. Tot ce e aici este intuneric.

Daca ati parasit adevarul si lumina, daca v-ati conformat veacului, daca ati acceptat invataturile lui si metodele lui; daca v-ati identificat cu ce e aici jos si ati devenit astfel formalisti, exista o singura cale de intoarcere... inca - schimbarea mintii, dupa Scripturi.

Intensificarea separarilor intr-un cadru al ecumenismului globalizat pare o contradictie. Insa nu e. Separarile au rol de a subtia si relativiza adevarul Scripturilor. Per ansamblu, cand se va dori unitate, aproape ca nu va mai fi nimic scriptural acolo. Cu cat sunt mai multe separari, cu atat sunt mai multe pareri. Cu cat sunt mai multe pareri, cu atat adevarul absolut este mai parasit. Totul se relativizeaza si apare o noua forma a formalismului - cea de astazi, pe care o voi numi "formalismul relevant".

Dar voi, preaiubiţilor, aduceţi-vă aminte de vorbele vestite mai dinainte de apostolii Domnului nostru Isus Hristos. Cum vă spuneau că în vremurile din urmă vor fi batjocoritori, care vor trăi după poftele lor nelegiuite. Ei sunt aceia care dau naştere la dezbinări, oameni supuşi poftelor firii, care n-au Duhul.

Dar voi, preaiubiţilor, zidiţi-vă sufletete pe credinţa voastră prea sfântă, rugaţi-vă prin Duhul Sfânt, ţineţi-vă în dragostea lui Dumnezeu, şi aşteptaţi îndurarea Domnului nostru Isus Hristos pentru viaţa veşnică. Mustraţi pe cei ce se despart de voi; căutaţi să mântuiţi pe unii, smulgându-i din foc; de alţii iarăşi fie-vă milă cu frică, urând până şi cămaşa mânjită de carne.

Iar a Aceluia, care poate să vă păzească de orice cădere, şi să vă facă să vă înfăţişaţi fără prihană şi plini de bucurie înaintea slavei Sale, singurului Dumnezeu, Mântuitorul nostru, prin Isus Hristos, Domnul nostru, să fie slavă, măreţie, putere şi stăpânire, mai înainte de toţi vecii, şi acum şi în veci. Amin.

Traieste prin credinta

Cand totul ti se pare un vis in departari
Cand nu-i decat un abur pierdut in larg de mari
Traieste prin credinta, in dragoste si har
Alunga toata ura si gandul cel amar

Caci Domnul pregateste o cale in pustiu
Sa-nnalte ce e-n vale, pe mort sa-l faca viu!
Caci nu cu-ntelepciune si truda si avant
E calea minunata, ci-n multumiri si cant

E Regele maririi ce totul da in dar
Sa nu se intre-n ceruri, decat prin sfantul har
E Regele ce-n taina, in praful milenar
A suferit durerea si moartea, pe Calvar...

Ce plangi, copile-n noapte, sub grea povara ta?
De ce te uiti la tine, facand-o si mai grea?
Caci n-ai decat o pace, cand pacea o alungi
Si cand asa, ca Domnul, in taina-o-sa ajungi

Dar nu poti prin puterea-ti si lucrul faurit
Sa faci precum Maestrul, ce-n Sine ne-a iubit
Ci, doar de lasi in urma, tot muntele marit
Si toata zestrea dulce, ce-aici ti-ai pregatit

Traieste prin credinta, caci totul va muri
Vor trece-n alte sfere toti zeii, morti si vii
Dar Domnul face-o cale, sa mergi pe ea cu dor
Sa canti si tu in ceata, de sus, a sfintilor.


In timp ce toate trec, in timp ce multi oameni isi incearca puterile sa zideasca, sa conduca, sa stranga; in vremuri in care omul are pretentia ca face chiar biserici, bune sau rele... in taina... Dumnezeu face o cale, un drum, pentru a-ti conduce pasii, daca mergi prin credinta, de fiecare data cand ai ajuns intr-o criza. Asa lucreaza El. In fiecare astfel de moment poti sa renunti la El, dar nu o fa. Cauta sa te infatisezi inaintea lui Dumnezeu ca un om incercat, care nu are de ce sa-i fie rusine si care imparte drept Cuvantul adevarului.




God will make a way
Where there seems to be no way
He works in ways we cannot see
He will make a way for me
He will be my guide
Hold me closely to His side
With love and strength for each new day
He will make a way....
He will make a way

Oh God will make a way
Where there seems to be no way
He works in ways we cannot see
He will make a way for me
He will be my guide
Hold me closely to His side
With love and strength for each new day
He will make a way.....
He will make a way

By a roadway in the wilderness
He'll lead me
And rivers in the desert will I see
Heaven and earth will fade
But His Word will still remain
And He will do something new today

Oh God will make a way
Where there seems to be no way
He works in ways we cannot see
He will make a way for me
He will be my guide
Hold me closely to His side
With love and strength for each new day
He will make a way...
He will make a way

NARRATION

Oh God will make a way
Where there seems to be no way
He works in ways we cannot see
He will make a way for me
He will be my guide
Hold me closely to His side
With love and strength for each new day
He will make a way....
He will make a way

With love and strength for each new day
He will make a way....
He will make a way

Don Moen

Maturitate si slujire

Datorita amalgamului de credinte si pareri individuale legate de cum trebuie sa existe Biserica, au aparut si mai multe tendinte care aplica aceste pareri, unele mai puternic dezvoltate si altele care s-au stins imediat dupa ce au inceput. Conteaza aici si numarul de oameni, capacitatea lor intelectuala si de factor al personalitatii, precum si capacitatea financiara.

O puternica directie a fost aceea care a fost numita "seeker-sensitive", condusa in special de Hybels si care a influentat gandirea si "viziunea" multor miscari in special in cadrul bisericilor care pareau adormite si unde aparea nevoia unei schimbari reale, autentice. In multe situatii s-a gresit aici, acceptandu-se si adoptandu-se o solutie bizare in raport cu Scriptura, usor de "dovedit" prin cateva pasaje biblice si o fortare a interpretarii dupa bunul plac, intr-un final.

Exista persoane care si-au parasit prietenii doar pentru ca nu erau slujiti, pe cand noi suntem chemati sa fim capabili sa ne hranim din Cuvant singur (maturitate) si sa ii slujim pe ceilalti in asa fel incat sa fie si ei in stare sa traiasca in adevar dupa ce i-am slujit intr-o perioada corecta. Maturitatea are mult de-a face cu slujire - cu cat cineva slujeste mai bine si cu mai multa lepadare de sine, cu atat maturitatea in el se vede.

In urma multor studii si a unor investitii de milioane de dolari, s-a format si s-a sustinut aceasta miscare care si-a indreptat atentia spre a da oamenilor ceea ce cauta ei, in timp ce "relevanta" a inlocuit doctrina.

Fiind obisnuiti cu tehinicile si masuratorile omenesti, cei de la Willow Creek au strans rezultatele inregistrate ani buni la rand si au facut o sinteza. Rezultatul a fost publicat de curand - se pare ca ce au produs ei nu au fost crestini maturi. Numar da, dar nu crestini maturi. Desi am mai scris despre acest subiect, de data aceasta prezint concluzii pe care chiar cei in cauza le-au evidentiat intr-o carte publicata recent si in declaratii publice.

Hybels spune: "Unele din lucrurile in care am investit milioane de dolari crezand ca vor fi un ajutor real pentru oamenii nostri sa creasca si sa se dezvolte spiritual, atunci cand datele au fost stranse, s-au dovedit ca nu i-au ajutat pe oameni atat de mult. Unii cred ca nu a pus suficienti bani in ele si nu am investiti suficienti oameni"

Tot el zice: "Am facut o greseala. Ceea ce trebuia sa facem atunci cand oamenii au trecut linia credintei si au devenit crestini, trebuia sa fi inceput sa le spunem si sa-i invatam ca ei trebuie sa isi ia responsabilitatea de a 'manca singuri'. Trebuia sa-i aducem pe oameni, sa-i invatam, spre cum sa-si citeasca Biblia intre intalniri, cum sa practice trairile spirituale mult mai agresiv, pe cont propriu"

Dintr-o data, fundatia multor biserici (din America si nu doar) s-a dovedit a fi doar nisip pur.

Greg Hawkins, lider de baza la Willow Creek a declarat: "Visul nostru este sa schimbam fundamental modul in care facem biserica. Sa scoatem o foaie de hartie alba si sa regandim toate presupunerile noastre de la inceput. Sa le inlocuim cu noi valori. Valori care provin din cercetari si care sunt inradacinate in Scriptura. Visul nostru este sa descoperim cu adevarat ce face Dumnezeu si cum ne cere El sa transformam planeta asta".

Acum, aceasta ar putea fi o veste buna sau una proasta, vom vedea. E posibil ca sa existe o reintoarcere la principiile biblice si reale, sau e posibil sa se puna bazele unei noi deviatiuni, care va aduce noi "razboaie".

Ce este insa clar, este ca liderii asociatiei Willow Creek admit clar ca metodele lor si ca ceea ce fac ei nu produc crestini maturi. Desi aduce a experiment pe oameni (creduli, in speta), desi este chiar un experiment esuat, cu bani mult si suflete la mijloc, desi suna apocaliptic, ei insisi afirma greseala uriasa pe care au facut-o - una de esenta. Au gresit.

Maturitatea nu este atunci cand nu ti se accepta mofturile si cand exista multe garduri pe care nu le vrei, ca sa fii liber. Maturitate este atunci cand te intereseaza sa slujesti, chiar daca nu esti slujit; sa dai, chiar daca nu primesti; sa pierzi ca altii sa castige, chiar daca nimeni nu observa asta la tine; sa mori pentru adevar, chiar daca suferinta este greu de dus. Toate acestea sunt usoare pentru cei care au pacea Domnului in inima si au crescut oameni maturi in credinta, stabili si slujitori.

Cand vrei sa fii lider, vei cauta pe altii care sa vina dupa tine, vei face concesii majore pentru a te pastra in cursa pentru sefie. Cand vrei sa fii un umil slujitor, te intereseaza sa slujesti, sa dai, sa jertfesti, toate acestea fara a sacrifica adevarul... te intereseaza dupa cine sa mergi. De cele mai multe ori, liderii de astazi nu sunt slujitori ai lui Dumnezeu, din pacate.

Scoala nu te face lider, capacitatea ta nu te face lider, inaltimea ta nu te face lider. Saul a fost mai inalt decat toti cu un cap, a avut o familie buna, a fost rege in Israel. Dar pe Saul l-a parasit Duhul lui Dumnezeu. Duhul lui Dumnezeu este insa si Duhul lui Cristos, care a venit nu sa i se slujeasca, ci sa slujeasca. A luat stergarul si s-a aplecat sa spele picioarele ucenicilor Sai. Slujind, Domnul Isus a fost Cel care s-a dovedit pana la urma demn de a fi urmat de altii. Prin slujire si prin adevar, El a deschis o cale noua si vie, pe care mii si mii de mii au urmat.

Slujeste cu adevarat si in adevar, lasa ideile pe care le-ai citit pe internet, la diverse conferinte man-made, in psiho-carti, in sondaje de opinie si cercetari de marketing. Oricum, daca vrei sa fii cu adevarat ucenicul Domnului Isus, vei trai efectiv si zi de zi ceea ce Domnul Isus ne-a invatat. Mai este timp sa te intorci la adevar!

Citate preluate de pe Baptist Press.


PS: dupa ce am scris articolul, am gasit un comentariu in limba romana la articolul de pe Baptist Press unde am gasit citatele. Mai jos redau acest articol, asa cum este:

Dupa ani de dezvoltare a filosofiei seeker-sensitive, de dezvoltare numerica ametitoare, plantare de biserici în toată lumea, publicare de metode de creştere a Bisericii, cursuri si seminarii care ne incurajau sa renuntam la formele ”vechi” de ”a face biserica”, la ”doctrine”, care ne explicau cum subiecte precum ”pacat”, ”judecata finala”, ”iad” sau ”sfintenie” sunt cu desavarsire taboo daca vrem sa vedem picior de om in biserica, dupa ani de predici de tip pop-psychology si felt-needs, ”imperiul” de la Willow Creek isi recunoaste falimentul.

In cartea "Reveal: Where Are You?," scrisa de Cally Parkinson si Greg Hawkins, pastori ai Bisericii Willow Creek publica studii realizate pe mai multi ani ale caror concluzii Bill Hybels, pastor principal al bisericii din Willow Creek, le catalogheaza drept zguduitoare. ”Am facut o greseala...” spune mai departe. Milioane de dolari si ani de zile irositi iar mii si mii de oameni pierduti. Un experiment teologic si istoric cu implicatii adanci si finalitate dezastruoasa.

Noua agenda? O foaie alba de hartie, Biblia si ... alte cercerari, regandiri si informari. Vom asista la un alt experiment sau la o intoarcere catre principiile Scripturii? Dar pana atunci cu cartile lui Bill Hybels din biblioteca noastra ce facem? Dar cu Bisericile plantate pe ... nisip?

While You Were Sleeping - Casting Crowns

Nu vreau, cu siguranta sa va conving sa ascultati Casting Crown, de acum incolo. Dar am gasit inca o melodie super si vreau neaparat sa o impartasesc. Poate va ajuta sa meditati. Un vers puternic, din a treia parte a piesei striga la cer - salvam si noi copacii, dar ucidem copii nenascuti!

Cu adevarat, suntem generatia care l-a uitat pe Dumnezeu, care nu-L mai are pe El in planuri si nu mai traieste prin credinta.

Sa nu fim si noi asa, fratilor!




Oh little town of Bethlehem
Looks like another silent night
Above your deep and dreamless sleep
A giant star lights up the sky
And while you're lying in the dark
There shines an everlasting light
For the King has left His throne
And is sleeping in a manger tonight

Oh Bethlehem, what you have missed while you were sleeping
For God became a man
And stepped into your world today
Oh Bethlehem, you will go down in history
As a city with no room for its King
While you were sleeping
While you were sleeping

Oh little town of Jerusalem
Looks like another silent night
The Father gave His only Son
The Way, the Truth, the Life had come
But there was no room for Him in the world He came to save

Jerusalem, what you have missed while you were sleeping
The Savior of the world is dying on your cross today
Jerusalem, you will go down in history
As a city with no room for its King
While you were sleeping
While you were sleeping

United States of America
Looks like another silent night
As we're sung to sleep by philosophies
That save the trees and kill the children
And while we're lying in the dark
There's a shout heard 'cross the eastern sky
For the Bridegroom has returned
And has carried His bride away in the night

America, what will we miss while we are sleeping
Will Jesus come again
And leave us slumbering where we lay
America, will we go down in history
As a nation with no room for its King
Will we be sleeping
Will we be sleeping

United States of America
Looks like another silent night

Intre intuneric si lumina

Somewhere in the middle - Casting Crown, un cantec a carui versuri trebuie sa le pun aici si sa le traduc, cat pot de bine. Videoclipul incepe cu o alta melodie, pentru cateva secunde. Daca aveti putina rabdare, incepe si cantecul la care ma refer.

In ce priveste mesajul, veti observa ca el reflecta o stare din multi crestini de astazi, prinsi la mijloc. Te regasesti? Intelege ca Dumnezeu ne vrea de partea Lui, ne vrea la lumina, nu la intuneric si IN NICI UN CAZ intre intuneric si lumina. El nu ne vrea intr-o stale de caldicel, ci fierbiti pentru Imparatia Cerurilor!




Somewhere between the hot and the cold
Somewhere between the new and the old
Somewhere between who I am and who I used to be
Somewhere in the middle, You'll find me

Undeva intre ce-i fierbinte si rece
Undeva intre ce-i nou si ce-i vechi
Undeva intre ceea ce sunt si ce obisnuiam sa fiu
Undeva la mijloc, ma vei gasi pe mine.

Somewhere between the wrong and the right
Somewhere between the darkness and the light
Somewhere between who I was and who You're making me
Somewhere in the middle, You'll find me

Undeva intre ce-i gresit si ce-i drept
Undeva intre intuneric si lumina
Undeva intre cine am fost si cine Tu ma faci
Undeva la mijloc, ma vei gasi pe mine.

Just how close can I get, Lord, to my surrender without losing all control
Oare cat de aproape pot sa fiu, Doamne, in predarea mea fara a pierde tot controlul

Fearless warriors in a picket fence, reckless abandon wrapped in common sense
Deep water faith in the shallow end and we are caught in the middle
With eyes wide open to the differences, the God we want and the God who is
But will we trade our dreams for His or are we caught in the middle
Are we caught in the middle

Razboinici neinfricati intr-un gard de tarusi/pari
Abandon nepasator amestecat/cufundat in bun-simt
Ape adanci ale credintei in sfarsitul superficial si noi suntem prinsi la mijloc
Cu ochi larg deschisi catre diferente/neintelegeri,
Dumnezeul pe care il dorim si Dumnezeul care este El
Dar facem schimb cu visele noastre/ schimbam visele noastre cu ale Lui sau suntem prinsi la mijloc
Suntem prinsi la mijloc?

Somewhere between my heart and my hands
Somewhere between my faith and my plans
Somewhere between the safety of the boat and the crashing waves

Undeva intre inima mea si mainile mele
Undeva intre credinta mea si planurile mele
Undeva intre siguranta vasului si valurile zdrobitoare

Somewhere between a whisper and a roar
Somewhere between the altar and the door
Somewhere between contented peace and always wanting more
Somewhere in the middle You'll find me

Undeva intre o soapta si un ragnet
Undeva intre altar si usa
Undeva intre pacea multumitoare si dorinta perpetua de mai mult
Undeva la mijloc Tu ma vei gasi pe mine.

Just how close can I get, Lord, to my surrender without losing all control

Oare cat de aproape pot sa merg, Doamne, in predarea mea fara a pierde tot controlul

Lord, I feel You in this place and I know You're by my side
Loving me even on these nights when I'm caught in the middle

Doamne, te simt in acest loc si stiu ca esti langa mine
Iubindu-ma chiar in aceste nopti cand sunt prins la mijloc...

Povestea din spatele cantecului: It is Well With My Soul

Povestea din spatele cantecului: It is Well With My Soul

Este vorba despre cel tradus la noi cu "Cand am pacea Domnului in inima".

Am primit acest videoclip de la R. Multumesc. Suntem chemati sa ne bucuram de faptul ca suntem in Domnul, indiferent de situatia prin care trecem. Caci, harul Domnului ne este de ajuns.

Ma gandesc ce frumos ar fi, ca printre noi, sa fie oameni pe care Dumnezeu sa-i foloseasca in felul acesta, sa scrie poezii si cantari pentru El, care sa fie cu adevarat sfinte!

Inainte sa asculti melodia... eu am cautat sa gasesc cate ceva despre acest om, care a compus cantarea.

S-a nascut pe 20 Octombrie, 1828, North Troy, New York si a plecat in vesnicie pe 16 Octombrie, 1888 in Je­ru­sa­lem, Is­ra­el.

In 1871, o tragedie a lovit orasul Chicago, cand un incendiu de proportii a ravasit orasul. Cand s-a terminat totul, 300 de oameni erau anunati morti si 100.000 au ramas fara un loc de dormit. Horatio Gates Spafford a fost unul dintre cei care au incercat sa ajute oamenii orasului sa se puna pe picioare din nou. Un avocat care a investit multi bani proprii in orasul acesta, a pierdut mult finainciar datorita focului. In aceasta perioada, unicul sau fiu (mai avea patru fete) a murit. Totusi, pentru doi ani Spafford - un prieten al evanghelistului Dwight Moody - i-a asistat pe cei fara case, pe cei impovarati si loviti de durere datorita pierderilor din timpul incendiului.

Dupa aproximativ doi ani de munca pentru altii, Spafford si familia sa au decis sa plece intr-o vacanta. Se pregateau sa mearga in Anglia sa fie impreuna cu Moody si Ira Sankey intr-o cruciada evanghelistica, ca apoi sa calatoreasca in Europa. Horatio Spafford a fost intarziat la plecare de anumite afaceri, dar si-a trimis familia inainte. Vroia sa-i ajunga din urma in partea cealalta a Atlanticului. Vaporul lor, Ville du Havre, nu a ajuns insa la destinatie. S-a ciocnit cu un vapor englezesc, Loch Earn, si s-a scufundat in 20 de minute. Desi sotia lui Horatio, Anna, a reusit sa se agate de o bucata dintre resturile plutitoare (una dintre cei 47 de supravietuitori dintre sutele care erau pe vas), cele patru fiice ale lor - Maggie, Tanetta, Annie si Bessie - au fost ucise de ape.

Horatio a primit o telegrama grea de la sotia sa, de doar doua cuvinte: "saved alone." (salvata singura). Spafford s-a imbarcat pe urmatorul vapor disponibil sa se alature sotiei indurerate, iar cei doi s-au intalnit intr-un final cu Dwigh Moody. "It is well", i-a spus incet Spafford acestuia. "The will of God be done." El a scris cantecul pe care il puteti asculta mai jos.

A murit de malarie in Ierusalim, iar munca lui de acolo a fost tot ajutorarea altora, infiintand o colonie care a inspirat mai tarziu un laureat al premiului Nobel.

Tu ce lovituri mari ai in viata? E bine? Is it well?







When peace, like a river, attendeth my way,
When sorrows like sea billows roll;
Whatever my lot, Thou has taught me to say,
It is well, it is well, with my soul.

Refrain:
It is well, with my soul,
It is well, it is well, with my soul.

Though Satan should buffet, though trials should come,
Let this blest assurance control,
That Christ has regarded my helpless estate,
And hath shed His own blood for my soul.

My sin, oh, the bliss of this glorious thought!
My sin, not in part but the whole,
Is nailed to the cross, and I bear it no more,
Praise the Lord, praise the Lord, O my soul!

For me, be it Christ, be it Christ hence to live:
If Jordan above me shall roll,
No pang shall be mine, for in death as in life
Thou wilt whisper Thy peace to my soul.

But, Lord, ’tis for Thee, for Thy coming we wait,
The sky, not the grave, is our goal;
Oh, trump of the angel! Oh, voice of the Lord!
Blessed hope, blessed rest of my soul!

And Lord, haste the day when my faith shall be sight,
The clouds be rolled back as a scroll;
The trump shall resound, and the Lord shall descend,
Even so, it is well with my soul.

Articolul 101

Am ajuns la 100 de articole (cu exceptia acestuia) publicate pe acest blog. Am creat acest blog si am inceput sa scriu pe el ca sa nu aglomerez un grup de discutii.

Nu mi-am propus niciodata pana acum sa scriu un numar oarecare de posturi. Azi, pe cand ma pregateam sa scriu o specificatie, am vazut o statistica unde scria 100 (100 de posturi pana acum).

Desi dragostea nu se gandeste la rau, au fost unii care au vorbit in nume de rau despre articolele scrise de mine aici. Scopul meu este clar, eu scriu ce spune Biblia, indiferent de situatie. Ma lupt sa nu adaug nimic personal, nici un sentiment care vrea sa ma incerce in anumite situatii. Nu sunt indiferent cand scriu, nu ma prefac fiindca nu pot, dar scriu fiindca nu mi-e rusine de Cuvantul lui Dumnezeu. Pentru tot ce este fara Cuvant, ierati-ma, iau asupra mea, Domnul sa aiba mila. Pentru tot ce este din Cuvant, va rog sa va plangeti Domnului fiindca eu nu pot sa port povara aceasta. De ce o iau atunci? Fiindca asa am ales atunci cand am devenit crestin.

Doar o mica specificatie vroiam sa fac - cand spun "doctrina" nu ma refer la un sistem religios oarecare. Cand spun doctrina ma refer la suma principiilor divine, la sistemul de valori revelate de Dumnezeu omului. Doctrina pentru mine inseamna "invatatura sanatoasa" si este definitia cea mai potrivita pe care o folosesc corect atunci cand este cazul.

Ma lupt sa spun adevarul in orice situatie si prin orice metoda buna, fiindca ma intereseaza. In rest, sunt doar un om, deci, daca va cerceteaza Dumnezeu, slavit sa fie Dumnezeu. Aveti mare grija sa nu cumva sa va placa niste vorbe fara Cuvant, aceasta e responsabilitatea voastra.

Voi continua sa scriu despre problemele actuale din biserici, despre noi miscari si tendinte, despre atacurile asupra adevaratei Biserici a lui Dumnezeu (care nu e un sistem omenesc oarecare) si sunt gata sa stau in fara oricui sa dau socoteala pentru ceea ce spun si scriu aici, dupa cum am fost si pana acum.

Daca cineva este afectat de relativismul societatii noastre si vrea sa ma limiteze la o parere este, desigur, parerea lui. Cine cunoaste adevarul este liber si cel care este liber este in adevar. Doar cei care sunt in adevar pot iubi cu adevarat si doar cei care iubesc cu adevarat il cunosc pe Dumnezeu. Doar cei care-L cunosc pe Dumnezeu pot intelege Cuvantul lui Dumnezeu si doar cei care inteleg Cuvantul lui Dumnezeu pot sa vorbeasca in adevar despre el.

Sa ne luptam in continuare lupta cea buna a credintei, in orice situatie si in orice circumstanta.

Interviu cu fr. Moldoveanu [3]

Interviu cu fr. Moldoveanu [2]

Interviu cu fr. Moldoveanu [1]

Din nou, mereu

Va invit ca, in fiecare zi, sa meditam la jertfa Domnului Isus, prin care noi suntem rastigniti fata de lume si lumea fata de noi, prin care ma fost mantuiti si prin care suntem curatiti, prin marturisirea pacatelor.

Pe cruce a murit Domnul Isus. El este Cel la care trebuie sa ne gandim. "Iubiti-va unii pe altii cum v-a iubit El". Ei bine, daca nu ne gandim la cum ne-a iubit El, nu stim cum sa ne iubim unii pe altii. Si dragostea lui Dumnezeu fata de noi s-a arat prin aceea ca pe cand eram noi pacatosi, Cristos a murit pentru noi. In loc de sute de cuvinte de apreciere dintr-o inima plina de plecaciune si bucurie tremuranda, spun si eu, un om: MULTUMESC.

Credite

Ma indoiesc sa nu va placa mesajul cantarilor pe care le-am postat pe blog si melodiile lor. Cel putin, putin, cel putin pana acum :D.

As vrea sa nu va ganditi ca eu l-am gasit si ca ce fain ca mai sunt si oameni destia, care asculta melodii frumoase. Am primit aceste melodii de la cineva. Domnul sa-i binecuvanteze viata si trairea. Am dorit sa aveti si voi parte de ele si sa va bucurati si voi. Cat despre credite - multumiti-i Domnului. Altii au compus cantarea, altii au facut videoclipul fiecarei melodii. Altii gazduiesc site-ul videoclipurilor. Slavit sa fie Domnul pentru toate.

Succes in viata de credinta si ma rog ca toate aceste posturi sa va intareasca in credinta. Ca sa iau si eu ceva, cred ca ar fi bine, fara o falsa smerenie, sa iau eu creditele pentru greselile de pe acest blog, ca trebuie sa fiu responsabil, nu? Daca am ranit vreodata pe cineva, iertati-ma. Domnul Isus Cristos sa fie cu duhul vostru.

Faptul ca am pus aici aceste melodii nu are de-a face cu preferintele mele personale legate de autorii lor. Nu recomand si nici nu resping lucrarea lor, pentru ca nu o cunosc. Va rog sa luati melodiile ca atare, iar daca exista probleme reale cu autorii lor, sa imi spuneti.

Mai este o melodie, "Father's song" a lui Matt Redman. O puteti asculta pe net, daca o gasiti. Nu o pun aici fiindca nu am gasit un videoclip potrivit care sa o contina.

Cine este ca Tine, Doamne?

Cine este acela care sa fie ca Tine, in ceruri, Doamne? Si pe pamant, cine este acela care sa-Ti fie egal? Esti mai sus decat sus, este mai presus de orice. Ne plecam pana la pamant, sa te inaltam in inimile noastre.

Suntem in fata tronului lui Dumnezeu, in Isus Cristos, in fiecare zi. Oare cum umblam pe pamant? Dumnezeu ne-a dat Duhul Sau Cel Sfant! Ce facem noi in umblarea noastra pe pamant? Traim sau murim, ne sfintim sau pacatuim, calcam cu fiecare pas in reverenta, sau il obligam pe Dumnezeu sa ii placa modul nostru de a fi? Cine este ca Dumnezeu? Crezi ca poti sa te pui bine cu El? Crezi ca Il poti impresiona? Nimeni nu este ca El ca sa stie cum este Dumnezeu si sa ne spuna. Doar Domnul Isus ne-a aratat... murind pe cruce, in fata celor care-si spumegau ura... El, care si-a ascuns fata de neprihanitul Moise...

Intelegi?!? Dumnezeu nu ne lasa sa traim ORICUM!!! Vreau sa locuiesc totdeauna in Casa Ta, ca sa vad frumusetea Ta si sa ma minunez de lucrarea pe care Tu o faci, Biserica Ta. Esti mai inalt decat orice loc inalt si orice inovatie omeneasca.




Facedown Lyrics (Matt Redman)


Matt Redman - Facedown Lyrics


Welcomed in to the courts of the King
I've been ushered in to Your presence
Lord, I stand on Your merciful ground
Yet with every step tread with reverence

And I'll fall facedown
As Your glory shines around
Yes, I'll fall facedown
As Your glory shines around

Who is there in the heavens like You?
And upon the earth, who's Your equal?
You are far above, You're the highest of heights
We are bowing down to exalt You

So let Your glory shine around
Let Your glory shine around
King of glory, here be found
King of glory

Minunata cruce a Domnului Isus Cristos

Inca un videoclip? Nu! Este o melodie minunata, care in cuvinte profunde ne aduce aminte de crucea Domnului Isus. Bucurati-va si cantati-i Domnului pentru jertfa Sa. Nu doar ca si-a aratat astfel iubirea, dar ne-a adus iertarea de pacate prin suferinta pe care a ales-o din vesnicie... maretul Domn si Mantuitor, Dumnezeul adevarat si viata vesnica, Isus Cristos!

Doamne, slava Tie!



The Wonderfull Cross Lyrics (Michael W Smith)


Michael W Smith - The Wonderfull Cross Lyrics


When I survey the wondrous cross
On which the Prince of Glory died
My richest gain I count but loss
And pour contempt on all my pride

See from His head, His hands, His feet
Sorrow and love flow mingled down
Did ever such love and sorrow meet
Or thorns compose so rich a crown

Oh the wonderful cross, Oh the wonderful cross!
Bids me come and die and find that I may truly live.
Oh the wonderful cross, Oh the wonderful cross!
All who gather here by grace draw near and bless Your name.

Were the whole realm of nature mine
That were and offering far too small
Love so amazing, so divine
Demands my soul, my life, my all.

Love so amazing, so divine
Demands my soul, my life, my all.

Cuvintele stravechi

M.W. Smith are o melodie mai veche, de cativa ani adica, in care canta despre Cuvintele Domnului, despre Cuvantul care ne-a ramas spre indrumare in lumea aceasta, din generatie in generatie, prin sacrificiu si prin puterea lui Dumnezeu.

Cuvintele acestea ma schimba pe mine si te schimba pe tine. Asculta acesta melodie. Este una dintre cele mai frumoase cantari a lui Smith pe care eu am ascultat-o.




Ancient Words Lyrics (Michael W. Smith)


Michael W. Smith - Ancient Words Lyrics


Holy words long preserved
For our walk in this world,
They resound with god's own heart
Oh, let the ancient words impart.

Words of life, words of hope
Give us strength, help us cope
In this world, where e'er we roam
Ancient words will guide us home.

Chorus:
Ancient words ever true
Changing me, and changing you.
We have come with open hearts
Oh let the ancient words impart.

Holy words of our faith
Handed down to this age.
Came to us through sacrifice
Oh heed the faithful words of christ.

Holy words long preserved
For our walk in this world.
They resound with god's own heart
Oh let the ancient words impart.

Chorus x4

We have come with open hearts
Oh let the ancient words impart.

Ceața

Este o chestiune verificata des faptul ca, in America, majoritatea cetatenilor nu mai fac diferenta intre ajutorul spiritual si cel psihologic. In Vest incepe sa fie la fel... asa se intampla, incet si in Romania.

Cineva spunea: "In pofida terminologiei sale inselatoare, psihoanaliza nu este o stiinta, ci o religie - credinta unei generatii incapabile de o alta".

Ceata este acum foarte groasa, ochii oamenilor au ajuns sa nu mai poata deosebi sursa implinirii nevoilor pe care le resimt. Psihologia, care pana la urma vrea sa ia locul lucrarii spirituale pe care o are Dumnezeu, prin Biserica, s-a imbracat intr-un "ajutor" la vreme de restriste. Cei multi sar sa apuce din medicamentele pe care psihoterapistii le arunca cu mandrie pe strazile muritorilor apasati de necunoasterea lor. Ce nu vedem insa, este cum noi insine am lasat sa intre invataturi straine, omenesti, in Biserici. Este un legalism interesant, de tip nou. Fiind nou, nu e vazut ca legalism, dar va provoc sa mai meditati la definitia acestui cuvant.

Psihoterapia are de-a face cu insemnatate in viata, valori si comportament. Este, asadar, religie in teorie si in practica. Combinarea crestinismului cu psihoterapia este unirea a doua (sau mai multe) sisteme. Experti de rang mondial (ca batranii nostri sunt luati in deradere de prelatii lumii acesteia, strecurati prin biserici si cuibariti in locurile dintai) sustin ca budismul intra in Vest sub numele de psihologie.

Teoriile psihologice, precum si metodele rezultate de aici continua sa fie loveasca in fundamentele crestine. Metodele acestea provoaca multa confuzie si aduc solutii care influenteaza profund caracterul. A.W. Tozer spunea:

"Aranjam lucrurile asa incat sa devenim sufiecient de bine, fara ajutor divin, pe cand, in acelasi timp, il cautam ostentativ... Pseudo-credinta aranjeaza intotdeauna o cale de rezerva, in caz ca Dumnezeu esueaza. Credinta adevarata cunoaste doar o cale si isi permite bucuros sa fie fie privata de orice alta cale secundara sau substitut. Pentru credinta adevarata exista fie Dumnezeu, fie colaps total. Si Dumnezeu nu a dezamagit nici un om si nici o femeie, de cand a pasit Adam pentru prima oara pe pamant... Ceea ce avem nevoie mult de tot in aceste zile este compania unor crestini care sunt pregatiti sa se increada in Dumnezeu asa de mult acum, cum stiu ca trebuie sa o faca in ultima zi a vietii lor"

Crestinismul este mai mult decat o religie, este o relatie cu Creatorul. Efectul psiho aduce o ceata greu de strabatut, mai ales pentru noii convertiti. Se fac multe experimente umane astazi, cand psihologi amatori sau nu se avanta in a ajuta sufletele sarmane. Ceea ce fac este sa provoace o amorteala pentru o vreme. Daca se indeparteaza, amorteala trece si problema se iveste din nou - ea nu a fost indepartata niciodata. Apostolul Pavel a putut pleca sa predice Evanghelia peste tot, fiindca ii lasa pe credinciosi in mana lui Dumnezeu si a Cuvantului care le putea mantui sufletele.

Psihologia pentru un crestin este carpa plina de cuie ruginite, cu care un copil murdar vrea sa-ti curete parbrizul proaspat spalat. Nu imi propun sa jignesc. Spun doar ceea ce este si va rog sa nu va jigniti singuri.

Sa dam laoparte ceata si sa traim in lumina, dupa cum El este in lumina. Sa nu ne lasam la cheremul invataturilor incepatoare ale lumii, fiindca noi avem totul deplin in El, in care locuieste trupeste toata plinatatea dumnezeirii si care face toate lucrurile noi.

Cuvantul lui Dumnezeu e viu

Am primit de la D. o cantare despre Cuvant si am gasit si un videoclip pe youtube. Ascultati melodia mai jos si fiti atenti la versuri.



Voi incerca si o traducere a versurilor, pentru ca sa urmariti mai usor:

Looking Out From His Throne, The Father Of Light And Of Men
Privind dispre Tronul Sau, Tatal luminii si al omului

Chose To Make Himself Known And Show Us The Way Back To Him
A ales sa se faca pe Sine cunoscut si sa ne arate calea inapoi spre El

Speaking Wisdom And Truth Into The Hearts Of Peasants And Kings
Vorbind intelepciune si Adevar in inimile taranilor si a regilor

He Began To Unveil The Word That Would Change The Course Of All Things
A inceput sa descopere Cuvantul care va schimba cursul tuturor lucrurilor


With Eyes Wide Open, All Would See
Cu ochii larg deschisi, toti vor vedea


The Word Is Alive
Cuvantul e viu

And It Cuts Like A Sword Through The Darkness
Si taie ca o sabie prin intuneric

With A Message Of Life To The Hopeless And Afraid
Cu un mesaj al vietii pentru cei fara speranta si tematori

Breathing Life Into All Who Believe
Respirand viata in toti cei ce cred


The Word Is Alive
Cuvantul e viu

And The World And Its Glories Will Fade
Si lumea cu gloria ei se vor sterge

But His Truth, It Will Not Pass Away
Dar adevarul Sau - El nu va trece

It Remains Yesterday And Forever The Same
El ramane ieri si mereu acelasi

The Word Is Alive
Cuvantul e viu.


Simple Strokes On A Page
Simple semne pe o pagina

Eternity's Secrets Revealed, Carried On From Age To Age
Descopera secretele eternitatii, purtate din generatie in generatie

It Speaks Truth To Us Even Still
Ne vorbesc adevarul inca, neschimbat

And As The Rain Falls From Heaven, Feeds The Earth Before It Returns
Si asa cum cade ploaie din ceruri, hraneste pamantul inainte sa se intoarca

Lord, Let Your Word Fall On Us And Bring Forth The Fruit You Deserve
Doamne, lasa-Ti Cuvantul sa cada in noi si sa aduca roadele pe care Tu le meriti

With Eyes Wide Open, Let Us See
Cu ochii larg deschisi, lasa-ne sa vedem

The Word Is Alive
Cuvantul e viu

His Word Is Alive
Cuvantul Sau e viu

Consecinte ale legalismului... continuare

Cand esti pus sa faci ceva fara sa intelegi, ai de-a face cu un legalist. As vrea sa nu ne cramponam in problemele astea. Unii au renuntat la multe, doar fiindca nu li s-a explicat de ce. Apoi, au inceput sa predice impotriva lor, ca si cum asa le-ar cere Biblia.

Cand cineva iti spune ceva legat de purtarea podoabelor de aur, de exemplu, fara sa-ti explice nimic si cerandu-ti sa le departi imediat, seamana cu un legalist (nu fac o regula, nu as putea). Totusi, Biblia vorbeste despre podoabele de aur si are ceva de spus, iar ceea ce are de spus este clar. Principial, Biblia are un mesaj clar, care atinge pe nivel de consecinta orice domeniu al vietii noastre, care este si el tot o consecinta. Daca principiul biblic nu imi afecteaza toata viata, atunci e clar - eu nu aplic principiul, in cel mai bun caz doar il spun.

Daca oamenii nu reusesc sa explice cum se aplica un principiu, nu inseamna ca acel principiu nu exista si nici ca e legalism acolo. Dar, cand cineva continua sa creada ca daca nu porti podoabe, fara sa inteleaga ce presupune asta, esti bine si asa esti duhovnicesc, este intr-o grava stare care duce direct spre legalism.

Cred insa din toata inima ca Dumnezeu e credincios si, daca a dat principii nu se lasa El fara oameni carora sa le dea daruri sa inteleaga principiile si sa le explice. O neintelegere a principiului aduce formalism si legalism. O neintelegere a acestei neintelegeri aduce usor libertinism.

Lipsa de putere in predicare, in mesaj, in marturie se poate datora legalismului dintr-o Biserica. Legalismul este insa mai usor de combatut decat libertinismul. Legalismul incearca atenuarea trairii adevarate, dupa Scripturi. Cand exista o trezire spirituala din partea Domnului, oamenii in cauza incep sa traiasca in lumina Scripturii, sa inteleaga adevarul si sa fie tot mai liberi. Legalismul dispare si cei care se tin cu dintii de el nu vor rezista.

Trairea in conformitate cu Scriptura nu poate aduce decat libertate, in sinceritate si dedicare, tot mai mult spre toate dimensiunile spirituale.

Pune adevarul si esenta simtirii in inimile celor din jur, care sunt derutati si cand vor auzi ca trebuie sa se schimbe o vor face din toata inima - pentru ei va insemna aplicarea principiilor adevarate. Daca nu exista adevar in predicare si traire, cei care vor auzi Cuvantul nu il vor primi fiindca nu il vor recunoaste ca de la Domnul.

Consecinte ale legalismului

Legalismul face dintr-o cladire Biserica. Face din pietre moarte o iluzie intr-o Imparatie reala. Dumnezeu a facut din oameni Biserica. Dar prin nastere din nou, printr-o natura noua. In Efeseni 2 ni se spune ca "noi suntem lucrarea Lui". Nici un pasaj din Noul Testament nu ne arata ca Biserica ar fi o cladire, dimpotriva. Noul Testament este foarte clar cu privire la ce este si ce inseamna Biserica.

Domnul Isus a patimit afara din cetate. In Evrei, Duhul Sfant ne indeamna sa iesim afara la El, sa patimim impreuna cu El. Cand eu ies, cand tu iesi (din lumea asta stricata), cand altii ies, suntem toti acolo, afara, la El (la Domnul Isus). Exista o adunare. Aceasta adunare, "eclesia", este Biserica.

Dumnezeu aduce mantuirea omului prin vestirea Cuvantului. Cuvantul este primit intr-un pamant bun si aduce roada in neprihanirea, dupa ce a fost inteles. Unul care primeste astfel cuvantul sunt eu, altul esti tu, altul e din alta parte. Sunt mai multi, dar sunt imprastiati si locuiesc ca straini (cum zicea Petru). Ei sunt Biserica.

Toti aceia care au in ei pe Duhul lui Dumnezeu sunt din Biserica, sunt Biserica. Toti cei sfintiti, facuti sfinti si chemati sa fie sfinti, sunt Biserica. Exista un singur Domn, o singura credinta, un singur botez. Este usor sa intelegem ca un alt Domn, o alta credinta, un alt botez aduc cu sine o alta adunare, nu cea a lui Dumnezeu. Sunt, asadar, multi pretendenti la titlul de Biserica, dar o singura Biserica. Un pretendent slab este chiar cladirea unei biserici.

Am observat, in scurta mea viata, ca multi oameni sunt spun ca exista o biserica intr-un sat oarecare, daca exista o cladire acolo. Poate noi nu intelegem bine faptul ca nu noi facem biserici. Dumnezeu, inca din perioada Vechiului Testament ii spunea lui David ca El nu locuieste in case facute de maini omenesti.

Asta trebuie sa intelegem noi in primul rand: Biserica sunt cei chemati afara, chemati sa fie sfinti, care au primit mantuirea care este prin har, prin credinta si care sunt acum chemati sa ramana in Cristos.

Dar, dupa ce David a primit o explicatie clara despre faptul ca Dumnezeu nu locuieste in cladiri omenesti, Dumnezeu ii promite ca fiul sau ii va construi o casa. Cum adica? Se contrazice Dumnezeu? A devenit Dumnezeu dintr-o data legalist? Absurd.

Dumnezeu a locuit in Cortul Intalnirii, in Templu. Prezenta Lui a fost acolo prin faptul ca s-a coborat in mijlocul oamenilor, vizibil sau nu. Este clar aceasta din Vechiul Testament. Acum, noi traim in perioada Noului Legamant. In aceasta perioada, Dumnezeu se coboara intr-o casa, care nu e facuta de maini omenesti si casa aceasta este fiinta umana in sensul general al cuvantului, absolut. El nu vine doar in inima, nu vine doar in minte, nu vine doar intr-o parte a fiintei umane. El vine in om, prin har, prin credinta. Candva, trupul acesta va fi proslavit, iar in ceruri vom fi in trup, dupa cum Domnul este proslavit.

Noi, fiecare care vom fi, vom fi chiar in ceruri concentrati undeva si vom exista ca entitati concret diferentiate de ceilalti. Nu vom mai fi barbati si femei, dar vom fi indivizi, in sensul cel mai pur al cuvantului.

Exista, asadar, un loc al sfintilor, o biserica vizibila, un sens corect si natural al localizarii in sensul Bisericii. Unii au denumit aceasta biserica locala. In Noul Testament, vedem ca, in aspectul acesta, apostolul Pavel pune o randuia, in toate bisericile unde merge. Trebuiau sa exista presbiteri, cel putin peste tot (daca nu si diaconi). Dumnezeu Isusi a intarit aceasta prin faptul ca a dat daruri pentru desavarsirea sfintilor. El a dat pe unii pastori si invatatori pentru aceasta (vezi Efeseni 4). Este natural sa fie ordine, iar ordinea aceasta sa fie in conformitate cu voia lui Dumnezeu. Ei bine, aceasta voie de esenta si ordine este specificata concret in Biblie, nu suntem lasati la voia intamplarii.

A fi legalist inseamna a muta locul si sensul ordinii in spectrul esentei. Aceasta, in nici un caz, nu inseamna ca Biblia nu ne cere concret, natural si expres, sa traim in conformitate cu esenta si ordinea, asa cum au fost date. De la esenta nu exista rabat. De la ordine, mai exista, in situatii extreme. De exemplu, cand o intreaba biserica este apostata, credinciosii adevarati nu vor avea decat optiunea de a se muta. O cere Biblia! Cand exista pacat si traire in pacat peste tot, sfintii trebuie sa iasa... nu au ce cauta acolo! Restul trebuie facut in randuiala, asa cum aceasta randuiala a fost pusa in biserica. Un pastor, un presbiter are autoritate, dar o primeste de la Biblia prin Biserica, asa cum a prezentat ca inseamna Biserica mai sus. Biserica trebuie sa aibe autoritate de la Dumnezeu. Aceste autoritati trebuie sa fie in asa fel date incat sa poata fi evaluata slujirea Bisericii si a slujitorilor ei. Altfel, ordinea si cerinta Domnului de separare in anumite situatii nu ar avea sens. Exista, deci, situatii concrete, in care autoritatea unui presbiter/pastor sau chiar a unei Biserici locale sa fie anulata de Biblie.

Cine este Biserica daca nu-L are pe Dumnezeu? Cine este un pastor fara Dumnezeu si fara Biserica? Un pastor care se ridica peste autoritatea Bisericii nu are nici o autoritate. O femeie care se ridica peste autoritatea barbatului nu are nici o autoritate. Un barbat care se ridica peste autoritatea presbiterilor, nu are nici o autoritate. Un copil care se ridica peste autoritatea parintilor nu are nici o autoritate. Asa cum am spus, exista exceptii clare in Cuvant fata de fiecare situatie de mai sus. Dar, daca exista astfel de abateri, cei care se scot de sub autoritate si se comporta in continuare ca si cum ar fi sub acea autoritate, vor da socoteala lui Dumnezeu. Ma cutremur!

O Biserica ce nu-i mai slujeste lui Dumnezeu, nu are autoritate sa predice Cuvantul. Un pastor care paraseste autoritatea Bisericii, nu mai are autoritate sa predice Cuvantul. Un barbat care nu este sub autoritatea presbiterilor nu mai poate predica Evanghelia. O femeie care nu mai este sub autoritatea barbatului nu poate marturisi Cuvantul. Un copil care nu asculta de parinti nu poate predica Cuvantul. Ei bine, ei toti pot sa faca asta, dar vor sta intr-o zi in fata Judecatorului Suprem si acolo nu merge cu ascunzisuri si nici cu flecareli sau cu pareri personale, sau cu idei si principii individuale. Cu lucrurile lui Dumnezeu nu se joaca nimeni cum vrea. Va veni o zi a judecatii. A fi legalist inseamna sa continui sa traiesti ca si cum ai fi in viata, cand nu mai esti si in sensul autoritatii. Ma cutremur!

Dumnezeu, bunul Dumnezeu sa aibe mila de mine, un caine mort. Vai de toti care traiesc in neoranduiala fata de Dumnezeu si care fac ceea ce nu Dumnezeu le-a spus. Sunteti sub legea omului toti care nu sunteti sub legea lui Dumnezeu, acea lege a libertatii adevarate, a harului si a Domnului Isus Cristos, Stapanul nostru.

Legalism si libertinism

Legea a fost data prima, apoi, Dumnezeu, a descoperit prin propovaduirea Domnului Isus, adevarul cu privire la mantuire - ea este prin credinta, nu prin fapte. O intelegere gresita a scopului si rolului Legii poate aduce legalism. Legalismul este, in principiu, adaugarea la ceea ce spune Scriptura ca inseamna mantuire, a unor reguli omenesti.

Exista si adaugari a unor principii, adica la nivel de esenta, la Scriptura, dar acest subiect face mai mult parte din sfera doctrinara in sensul discutiilor despre erezii. Ne vom referi la reguli in sensul mai putin esential decat principiul, in definitia normala a ceea ce desemneaza ele.

Cand cineva adauga ceva la mantuirea prin credinta, care este prin har, aduce cu sine cea mai periculoasa forma de legalism. Mantuirea este prin credinta. Dar, aceasta mantuire prin credinta, este mai intai prin har.

Adaugarea de reguli omenesti la tot sau orice tine de viata de credinta este legalism. Este a spune ca omul trebuie sa faca ceva pentru mantuire, in sensul faptei care aduce mantuire. Trebuie sa fim atenti la consecventa acum. Este legalism sa spui ca nu poti fi crestin decat daca canti cantarile dintr-o carte scrisa de oameni. Este tot legalism sa spui ca nu esti crestin bun daca nu canti cantari contemporane. Cand omul il "convinge" pe om ce e crestinesc, dar este pamantesc, este legalism.

Adaugarea la Scriptura alt sens decat mantuirea, indiferent de context este tot legalism, cu exceptia chestiunilor doctrinare, cum am spus la inceput. Daca eu spun ca astazi nu putem sa fim relevanti decat prin ceea ce e vechi si altul spune ca nu putem fi relevanti decat prin ceea ce este nou, tot legalism este. Este biblic sa spun ca nu putem fi relevanti decat in cadrul biblic. Cadrul biblic nu inseamna sa fac tot ce nu scrie in Biblie, incercand sa "pacalesc" sistemul, cum fac politicienii sau avocatii, care speculeaza bresele si lipsurile de specificatie din codul legii unei tari.

Libertinismul vine si el sa profite de libertate. Crestinii au fost facuti liberi, liberi fata de pacat. Acum, dupa nasterea din nou, un crestin nu mai este rob al pacatului, iar daca nu mai este rob, este liber fata de pacat. A fi libertin inseamna a spune ca esti liber sa faci ceea ce Biblia nu spune ca trebuie sa faci. Din nou, nu trebuie sa speculam printre randuri.

Voi face acum o observatie interesanta. Un libertin poate sa spuna unui legalist ca nu trebuie sa se tina de formele vechi, care nu sunt in Biblie. Legalistul ii va raspunde ca nici el nu trebuie sa se tina de formele noi, care intra in discrepanta cu Biblia.

O alta observatie. Un om ii spune altuia ca e legalist ca se tine de formele vechi, care nu sunt in Biblie. El ii raspunde acestuia ca se tine de formele noi, care nu sunt in Biblie.

In ambele cazuri - cine are dreptate? Voi mai face o observatie: putem sa avem o doctrina clara, dar sa fim legalisti? Da! Putem afirma Biblia, dar putem adauga la ea. Tot asa, putem sa avem o doctrina clara, dar sa fim libertini. Putem lua doar anumite doctrine cu care sa fim de acord, dar sa ocolim inteligent altele pentru a ne permite anumite chestiuni libertine.

Totusi, legalismul si libertinismul nu sunt opuse. De ce spun asta. Ele trebuie sa se formeze pe crestinism. Daca nu exista crestinism autentic, legalismul si libertinismul nu au sens. Insa, pe cand legalismul reduce incet intensitatea trairii crestine, aducand un iz de somn spiritual si trandavie, libertinismul vrea sa modifice esential directia spirituala, modificand ceea ce inseamna adevar.

Biblia vorbeste despre o biserica apostata, la sfarsit. Dupa secole in care biserica a fost, in sens macro, legalista (discutam aici despre istoria bisericii, pe care cine nu o cunoaste, sa o studieze), iar lupta a fost cu legalismul, vine acum vremea luptei cu libertinismul, tot la nivel general. Pe ici pe colo, exista atat legalism cat si libertinism. Dar, la nivel macro, libertinismul este cel care este acum in voga si care va aduce cu sine transformarea bisericii in biserica apostata, a vremurilor de pe urma.

Atat legalismul cat si libertinismul se "aduna" progresiv. Legalistii nu sunt asa dintr-o data. Ei devin asa prin inchistarea in niste forme de provenienta omeneasca, forma cea mai grava fiind credinta ca omul face fapte pentru mantuire (nu in mantuire, fiindca, biblic, omul mantuit prin credinta, face fapte in mantuire - vezi Noul Testament).

Libertinismul este si el acumulat progresiv. Ne permitem ceva care e discutabil in ce priveste principiul biblic. Cu timpul, ce ne-am permis devine normal. Apoi, ne vom mai permite ceva si procesul continua, pana cand se produce criza - devenim mai mult lumesti decat ceresti si traim ca atare.

Domnul Dumnezeu sa ne ajute sa fim biblici. Istoria bisericii marturiseste despre mii de esuari in ce priveste aceasta cerinta pe care Dumnezeu ne-o lasa - ramanerea efectiva langa Cuvant. Aceasta inseamna ca omul nu poate ramane in adevar prin el insusi. Prin harul lui Dumnezeu sa ne rugam neincetat si sa veghem sa ramanem in adevar.

Predica la 90 de ani

De curand, fratele Petru Popovici, care are 90 de ani, a fost in tara si a predicat la capela Universitatii Emanuel din Oradea. Acest post nu este o lauda fata de un om, nici

Am gasit mesajul inregistrat. A predicat in sapte puncte. Iata adresa unde gasesti si cateva informatii interesante si link-ul catre inregistrarea audio, pe care o poti si copia in calculator (clic dreapta si Save Target As... in Internet Explorer).

Predica o ascultati aici.

Psiho-radacini

Exista ceva in spatele religiei psiho-eretice pe care veacul de acum o incearca, apropiindu-se mult spre a da mana cu biserica aceea apostata pe care o arata Apocalipsa lui Ioan.

Un personal istoric, pe nume Mesmer, anunta prin 1779 o "descoperire" mai putin obisnuita pentru veacul si vremurile sale. Sub lozica "exista o singura boala si un singur mod de vindecare", el a prezentat ca problema a mintii si a emotiilor un lichid invizibil, care circula prin tot corpul uman, denumit de el "magnetism animalic"; balansarea corespunzatoare a lichidului cu pricina ar aduce cu sine, deci, echilibru fiintei umane. De aici, numele de mesmerism.

Mai tarziu, Charles Poyen si apoi Robert Fuller au inclinat mesmerismul spre a oferi individului un mod nou si atractiv pentru auto-descoperire. Se promitea astfel o restaurare a relatiei dintre individ si ordinea cosmica. Hipnoza, psihoterapia si gandirea pozitiva. Ati auzit de ele, mai ales de ultima, in ultimul timp. Prin aceste metode vrea noua religie pe care o descriu aici sa ne convinga sa ne lasam "relegati" de "ordinea cosmica", de dumnezeul acesta "nou" al ecumenismului polivalent si sincretic pe care il "incearca" bisericile noastre astazi.

Invataturile de sorginte psiho isi trag seva din radacinile mesmerismului si a religiei mai putin cunoscute care propune o impacare cu divinitatea care se potriveste de minune in vremurile noastre. Relevanta, sau mai degraba intelegerea doar la nivel formal a relevantei pe care Biserica trebuie sa o aibe in lumea de stricata de jos, a impins multe biserici si multi crestini sinceri ca pestele infometat sa creada niste invataturi noi, sa adopte metode noi si straine Bibliei.

Exista miscari care invoca potentialul uman, creativitatea sau gandirea pozitiva, sustinute cu putere si ardoare. De ce sa aparam noi niste invataturi mercantile cu pretentii in lumea spirituala? Nu este oare datoria noastra sa crestem in Cuvantul lui Dumnezeu si in trairea reala si plina de viata a principiilor Imparatiei Cerurilor pe care Domnul Isus, trimisul Tatalul, Imparatul acestei Imparatii ni le-a lasat? Cu multa atentie, as vrea sa nu va opriti la formele de exprimare de aici, prin care ati putea intelege incorect ca ma declar impotriva creativitatii, sau ca printre crestini nu ar fi o gandire pozitiva si potential. Toate acestea sunt insa in alte conditii si nu se pot potrivi cu spiritul lumesc pe care noi nu-l putem accepta Rautatea este in faptul ca incearca sa imbrace o haina crestina. Ei bine, pur si simplu, nu pot carnea si sangele sa mosteneasca Imparatia lui Dumnezeu!