vineri, 31 iulie 2009

Decaderea omului

Cineva mi-a aratat astazi un videoclip cu el si cativa prieteni beti. Erau dezbracati de la brau in sus si mergeau in patru labe imitand animalele.

Asa au inteles sa se distreze. Vorbesc de oameni asa-zisi "maturi". Biologic cu siguranta.

In fata unei asemenea realitati, daca ne gandim la faptul ca Dumnezeu vrea sa ne faca mai buni, mai iubitori, sa fim tot mai mult asemenea Lui, vedem foarte clar decaderea omului.

Pai omul merge spre animal, dar Dumnezeu il cheama spre Sine. Omul coboara, dar Dumnezeu vrea sa-l ridice. Si, ca dovada a prostiei nemarginite la care a ajuns, omul spune ca nu exista Dumnezeu, ci din animale suntem, intamplator. Iar aceasta ar fi marea realizare a omului contemporan, marea chibzuire a "oamenilor de stiinta" ca majoritate. Nici vorba de realizare, ci mai degraba o degradare suficient de mare ca asemenea erori sa scurtcircuiteze o gandire pana nu demult normala.

Omul gaseste de bine sa bea, sa nu se mai controleze, sa coboare standardul tot mai mult. Dumnezeu si-l doreste pe om tot mai integru, mai vertical, mai maret. Ce diferenta.

Iar, in fata unei asa de mari decaderi morale, singura salvare este Isus Cristos. Predicati-L pe Cristos lumii! Sa ne traim menirea!

Generatia bateriilor

Unii spun ca generatia de astazi este capabila sa faca mai multe lucruri in acelasi timp. Ca exponentii ei sunt asa de prinsi in ecoul alergarii stiintifice, mediatice, pe pista globalizarii, incat simplele activitati nu mai sunt de interes.

E privita gresit problema. Ne-ar ajuta sa intelegem mai bine situatia daca am stii ce fel de activitati sunt "plictisitoare" pentru tinerii de astazi. Pai, cititul, documentarea sistematica, efortul sustinut. De fapt, se observa de aici ca nu e vorba despre o vigoare crescanda in noua generatie, ci despre o delasare accentuata. E vorba nu de plictis, ci de lene.

Este o scadere si nu o imbunatatire. Un regres si nu un progres. O mare lipsa si nu un castig.

Ne uitam la unele realitati: vorbire superficiala, smecherisme, vorbe de doi bani, ras excesiv, flirt, nonsalanta, flecarisme etc si ar trebui sa intelegem ca avem de-a face cu niste consecinte grave ale unor lipsuri de neinlocuit.

De ce nu se ridica un tanar in fata perilor albi? De ce e gata sa raspunda obraznic profesorului sau, tatalui sau. De ce parca s-a anulat realitatea diferentelor de varsta? Sunt cauze pentru toate acestea, cauze grave.

Noi credem ca am putea functiona cu baterii. Sa punem bateriile si sa facem un bine, sa cantam o cantare, sa spunem o rugaciune. Si apoi, cand trece timpul alocat, scoatem bateriile si asteptam pentru a le pune la urmatoarea joaca. Mentalitatea aceasta se poate observa in multe "vitrine" din jurul nostru. Sau, poate e la noi?

Vedeti, pe noi Dumnezeu nu ne-a creat cu baterii. Nu asa functionam noi. Noi avem energie si existam aici, in contextul acesta, atata timp cat ne bate inima si ne functioneaza creierul; cat timp suntem "pe coordonatele" stabilite de Dumnezeu. Daca El ne opreste suflarea, la timpul hotarat, nu este in capacitatea noastra sa ne impotrivim in vreun fel. Aceasta inseamna o cu totul alta perspectiva - avem in noi energia sa traim o viata in mod continuu, iar nu secvential.

Este esential. Tot asa trebuie sa ne formam gandirea, viata, trairea. Practic, trebuie sa strangem energie pentru ceea ce facem in viata. In tinerete, mai ales, suntem capacitati sa invatam, sa retinem. Dar nu prostiile de bancuri gratuite de pe internet si nici milioanele de imagini fara vreun folos, care se deruleaza in fata ochilor, in timpul unui film, telenovela, show de "taina" (barfa)...

Tinerilor, sunteti in timpul in care trebuie sa strangeti in voi energia necesara sa traiti valoric. Sa invatati ce-i respectul, ce-i armonia, ce-i rabdarea, ce-i dragostea, ce-i frumusetea adevarata, ce-i jertfa de sine, ce-i vorbirea inteleapta si dreasa cu sare, ce-i bunul simt. Sa strangeti valorile ceresti, bune in voi si nu exprimarile flegmatice debitate de cei care au ca scop sa nu aibe scop, stiu ca nu pot sa-si indeplineasca acest scop, dar in fiecare zi fac tot posibilul sa isi atinga acest tel.

Trebuie ca aceasta generatie sa-si corecteze gandirea. De la paradigma bateriilor si a gandirii si vietuirii secventiale, trebuie sa revina la paradigma soarelui si la gandirea si vietuirea continua. Noi ne nastem si cand murim e gata. La fel si soarele. E un tipar in creatie. Nu putem sa ne zdruncinam sufletul cu aplicatii mecaniciste, invatate de la promotorii valorilor ateistice, comuniste si materialiste.

Daca ne formam si ne pregatim pentru o viata, atunci o vom putea trai cu consecventa, in toate lucrurile. Vom fi calmi si acasa si in public. Vom ierta si familia si vecinii si dusmanii. E vorba de ce este in inima, in minte, in caracter, in noi.

Nu exista bun gust de unica folosinta. Nu este intelepciune instant. Nu avem crestinism la microunde. Sa realizam starea de fata, sa nu le lasam prinsi in mrejele gandirii lumesti contemporane si sa fim crestini autentici, in fiecare zi.

Dar pentru aceasta avem nevoie sa intelegem ca batalia este de lunga durata, tine o viata de om si e vorba de viata noastra. Nu ne putem permite sa o ratam, o a doua santa (a se citi viata) nu vom mai primi. Ar fi simplu sa ne reincarnam intr-un vierme ca am facut multe pacate si apoi, sa redevenim oameni, intr-o alta viata, cine stie cand. Numai ca realitatea bate basmul.

Nu stiu insa daca generatia de astazi realizeaza ca atunci cand se roaga nu e filmata, ca atunci cand face un bine nu e in mijlocul unui interviu, ca atunci cand vorbeste nu i se contorizeaza glumele (dupa criteriul "cate glume proate poti spune, astfel incat majoritatea sa rada").

Gandeste-te serios la stilul tau de viata. Compara-l cu modul in care a trait Cristos. Vezi vreo diferenta? Ce ar trebui sa faci ca s-o anulezi?

miercuri, 29 iulie 2009

Un film pentru credinciosi

In timpul unei discutii pe un blog, cineva a dat adresa unui film despre viata lui Richard Wirmbrand.

Filmul incepe prin marturia scurta a unui fost securist, care s-a intors la Dumnezeu si apoi continua cu intalirea de la Ateneul Roman, intalnire a mai multor frati crestini care si-au amintit de pastorul evreu, dar mai ales de valorile duhovnicesti ai unei vieti traite pentru Dumnezeu.

E o incurajare si pentru noi sa traim pentru Dumnezeu.

Iata adresa:
http://allconnectonline.com/athenaeum_complete.htm


Documentarul e mai lung, ia-ti timp sa-l vezi tot. Merita.

Mult har!

luni, 27 iulie 2009

O descriere a maretiei lui Dumnezeu

Isaia 40 vorbeste despre maretia lui Dumnezeu:

12. "Cine a masurat apele cu mana lui? Cine a masurat cerurile cu palma, si a strans tarana pamantului intr-o treime de masura? Cine a cantarit muntii cu cantarul, si dealurile cu cumpana?

13. Cine a cercetat Duhul Domnului, si cine L-a luminat cu sfaturile lui?

14. Cu cine S-a sfatuit El, ca sa ia invatatura! Cine L-a invatat cararea dreptatii? Cine L-a invatat intelepciunea, si I-a facut cunoscut calea priceperii!

15. Iata, neamurile sunt ca o picatura de apa din vadra, sunt ca praful pe o cumpana; El ridica ostroavele ca un bob de nisip.


Gandeste-te la vastitatae apelor de pe Terra. Gandeste-te la imensitatea intinderilor de spatiu a universului cunoscut. Gandeste-te la cam cat de mult pamant exista pe planeta albastra. Gandeste-te la munti si dealuri. Apoi reciteste acest pasaj atent si vei vedea cat de maret e Dumnezeu.

Dar, El de unde are lumina, intelepciune, invatatura, pricpere? Cine ar fi putut sa-i aduca toate acestea, sau macar una?

Pune o picatura de apa pe un vas si priveste-o atent. Asa este lumea inaintea lui Dumnezeu. Pune un fir de praf pe o cumpana si cantareste-l! Asa este lumea inaintea lui Dumnezeu.

Ce mare e Dumnezeu!

miercuri, 22 iulie 2009

Misiune Oltenia

Pentru cei interesati de a ajuta o lucrare misionara in Oltenia in care sunt si eu implicat, puteti gasi amanunte aici.

vineri, 10 iulie 2009

Retezatul a intrat in lista celor 77

Conform saitului 7NewWonders, Retezatul a intrat in lista celor 77. Iata lista completa:

Nominee Country
Al-hasa Oasis SAUDI ARABIA
Amazon BOLIVIA/ BRAZIL/ COLOMBIA/ ECUADOR/ FRENCH GUIANA/ GUYANA/ PERU/ SURINAME/ VENEZUELA
Angel Falls VENEZUELA
Askania-Nova UKRAINE
Atacama Desert CHILE
Azure Window MALTA
Bay of Fundy CANADA
Belogradchik Rocks BULGARIA
Bialowieza Forest BELARUS/ POLAND
Black Forest GERMANY
Bu Tinah Shoals UNITED ARAB EMIRATES
Chicamocha Canyon COLOMBIA
Christmas Island CHRISTMAS ISLAND
Cliffs of Moher IRELAND
Coatepeque Lake EL SALVADOR
Cocos Island COSTA RICA
Colca Canyon PERU
Conchi ARUBA
Cox's Bazar BANGLADESH
Dead Sea ISRAEL/ JORDAN/ PALESTINE
Dean's Blue Hole BAHAMAS
Djavolja Varos SERBIA
Douro River Valley PORTUGAL
Eisriesenwelt AUSTRIA
El Yunque PUERTO RICO
Fernando de Noronha BRAZIL
Galápagos Islands ECUADOR
Grand Canyon UNITED STATES
Great Barrier Reef AUSTRALIA/ PAPUA NEW GUINEA
Ha Long Bay VIET NAM
Han-Sur-Lesse Caves BELGIUM
Iguazu Falls ARGENTINA/ BRAZIL
Jeita Grotto LEBANON
Jeju Island KOREA (SOUTH)
Kaieteur Falls GUYANA
Kaziranga National Park INDIA
Komodo National Park INDONESIA
Laguna Colorada BOLIVIA
Lake Atitlan GUATEMALA
Lake Bled SLOVENIA
Lake Ohrid ALBANIA/ MACEDONIA (FYROM)
Lake Saiful Maluk PAKISTAN
Lake Saimaa FINLAND
Lake Titicaca BOLIVIA/ PERU
Maldives MALDIVES
Masurian Lakes District POLAND
Matterhorn/Cervino ITALY/ SWITZERLAND
Milford Sound NEW ZEALAND
Mount Kilimanjaro TANZANIA
Mount Olympus GREECE
Mud Volcanoes AZERBAIJAN
Norfolk Island NORFOLK ISLAND
Ometepe Island NICARAGUA
Platano Forest HONDURAS
Pravcice Gate CZECH REPUBLIC
Puerto Princesa Subterranean River PHILIPPINES
Retezat National Park ROMANIA
Rock of Aphrodite CYPRUS
Sinharaja Rainforest SRI LANKA
Sipadan Island MALAYSIA
Sossusvlei NAMIBIA
Štrbské Pleso Lake SLOVAKIA
Sumidero Canyon MEXICO
Sundarbans Forest BANGLADESH/ INDIA
Table Mountain SOUTH AFRICA
Thy National Park DENMARK
Uluru (Ayers Rock) AUSTRALIA
Vesuvius ITALY
Vrelo Caves MACEDONIA (FYROM)
Wadi Rum JORDAN
Yu Shan CHINESE TAIPEI


Multumesc lui Dumnezeu pentru posibilitatea de a trai la poalele acestui frumos masiv. Si daca nu intra eram tot la fel de multumitor.

marți, 7 iulie 2009

Vorbirea insoteste ce-i scris sau ce-i scris insoteste vorbirea?

Apostolul Pavel impreuna cu Barnaba formeaza o Biserica solida in Antiohia, timp de mai mult timp. Lucrarea lor nu este tocmai neinsemnata. O consecinta importanta a slujirii lor de acolo este faptul ca ucenicii care au crezut au avut o viata de identificare cu Cristos pana acolo incat oamenii au inceput sa-i numeasca dupa Acesta - "crestini".

Pentru intaia data, ucenicilor li s-a dat numele de "crestini" in Antiohia.

Nu dupa multa vreme de la fondarea acestei biserici, apar iudaizatorii. Acestia erau evrei care calatoreau din loc in loc si, unde gaseau ucenici care urmau "calea credintei", incercau sa-i convinga sa tina, suplimentar, si Legea lui Moise. Diversele argumente aduse de acestea aproape ca au convins biserici intregi din zona Galatiei. In epistola apostolului Pavel catre Galateni gasim o intreaga argumentatie impotriva invataturilor grave ale acestor oameni.

Tot ei l-au urmarit pe apostol in diversele cetati unde mergea sa propovaduiasca Evanghelia, pentru a starni multimile impotriva lui.

Acestia au ajuns si in zona Antiohiei si, implicit, in Biserica din Antiohia. Desigur ca au inceput sa-si prezinte si acolo invataturile. Numai ca, prezenti acolo erau Pavel si Barnaba, care au avut un schimb de vorbe foarte puternic cu ei. Biserica din Antiohia a judecat foarte bine situatia si a format o delegatie pe care a trimis-o la Ierusalim cu scopul de a supune apostolilor aceasta problema.

Gravitatea problemei statea in faptul ca acesti iudei trimisi de nimeni invatau ca, pentru a fi mantuit, cineva trebuie sa tina si Legea lui Moise si sa fie taiat imprejur, indiferent daca a crezut in Cristos sau nu.

Echipa formata pentru acest scop a fost constituita din Pavel, Barnaba si cativa dintre fratii din Antiohia. Ajunsi la Ierusalim, au fost bine primiti de apostoli, de batrani si de Biserica. Au prezentat problema in cadrul intalnirii Bisericii. In timpul discutiilor, unii dintre Farisei au fost de parere ca trebuie ca neamurilor sa li se ceara sa pazeasca Legea si sa fie taiati imprejur.

Atunci, presbiterii si apostolii s-au retras pentru o discutie in vederea unei hotarari. Dupa o discutie unde probabil ca multi s-au implicat, apostolul Petru se ridica si are o cuvantare despre importanta credintei si a harului lui Dumnezeu. Concluzia lui evidenta este ca mantuirea este prin harul lui Dumnezeu, prin credinta. Legea si taierea imprejur ar fi sarcini imposibil de purtat de catre natiuni. Apoi s-a ridicat si Iacov, care a subliniat acelasi lucru, adaugand cateva cereri pe care ar trebui sa le considere natiunile, in ce priveste viata de credinta.

Reunindu-se cu Biserica, am formulat hotararea in scris. Acum vine pasajul care ne spune ca au fost alesi doi frati din Biserica din Ierusalim, care sa-i insoteasca pe Pavel si Barnaba in Antiohia, cu un scop precis. In scrisoare (care este prima epistola din NT, de altfel; Biserica din Ierusalim scrie fratilor din zona extinsa a Antiohiei) se arata ca mantuirea este prin har si ca natiunile nu trebuie sa tina Legea lui Moise in vreun fel in ce priveste mantuirea, ci doar sa traiasca intr-un anume fel.

Acei doi frati care au fost trimisi sa-i insoteasca pe Barnaba, Saul si ucenicii din Antiohia care venisera cu ei, au fost alesi sa mearga special pentru a confirma prin viu grai ceea ce a fost scris in epistola.

De aici intelegem cat de mult conta atunci cuvantul. Caracterul era ceva de o mare valoare, importanta si putere. Acei doi oameni erau martorii hotararii si garantia autenticitatii epistolei.

Astazi e invers. Trebuie act pentru orice. Fara sa blamez in vreun fel (de fapt ideea e alta), imi aduc aminte de o conversatie cu un proprietar al unei tabere crestine. In timp ce am confirmat verbal faptul ca vom merge cu tinerii in tabara lor, intr-o anumita perioada, proprietarul a insistat sa facem neaparat un contract, ca sa fie sigur ca ne tinem de cuvant.

Am incercat sa argumentez ca suntem oameni de cuvant, dar fara vreun folos. Mi s-au insirat exemple de cuvant calcat. Proprietarul avea dreptate. Suntem intr-o era a lasitatii, a minciunii si a unei societati slabe-de-caracter. Cuvantul nu mai conteaza. Trebuie hartie pentru orice. Si, fiecare angajat care are acces cat de cat la un anumit nivel de informatie, poate stii ce se face "in acte".

De aici am invatat ca vorbirea noastra trebuie sa fie curata, autentica, reala si puternica prin adevar. Orice ar fi, noi trebuie sa fim oameni ai adevarului. Tinuta noastra trebuie sa fie stand drept, cu hainele curate si frumos calcate, intr-o alura de fermitate data de integritate.

Daca tu ai fi fost in Biserica din Ierusalim, ar fi avut incredere apostolii in tine sa te trimita in Antiohia spre a autentifica verbal ceea ce ei au scris in epistola trimisa crestinilor de acolo? Nu intreb daca te-ar fi ales, ci daca ar te-ar fi putut alege, daca ar fi putut conta pe tine... Cu siguranta ca nu doar ei doi (cei trimisi) au fost oameni de caracter in Biserica din Ierusalim.

Si, de aici mai invatam ceva. Nu faptul ca suntem trimisi intr-o misiune speciala trebuie sa ne faca drepti. Ci, drepti fiind, trebuie sa ne confere oportunitatea de a fi trimisi intr-o astfel de misiune. Asta inseama sa nu faci curat ca vin musafiri, ci sa faci curat. E o alta aplicatie a principiului despre care vorbesc.

Suntem noi astfel de oameni? Doamne, ajuta-ma pe mine!

Pentru detalii, va rog sa cititi Fapte 15. Mult har!

Codex Sinaiticus

S-a publicat pe internet o parte din ceea ce se numeste Codex Sinaiticus. Scrisa acum mai bine de 1600 de ani, manuscrisul este o copie a Bibliei. Textul contine cea mai veche scriere a NT descoperita pana acum. Iata adresa saitului:

http://www.codexsinaiticus.org/en/

joi, 2 iulie 2009

Mihai Sarbu, Paul Negrut si Speranta 2009

Speranta are un turneu prin tara, in afara celui intitulat Impact 2009(unde au fost implicati si fratii Groza).

Pe saitul lor, www.speranta.ro, Speranta anunta programul unei luni intregi de misiune in diverse localitati. Mesajul cantarilor pe care ei le aduc il are in centru pe Isus Cristos. Cantarile sunt compuse de ei si sunt scrise probabil fiind bazate pe Scriptura, fiindca Duhul Sfant le foloseste.

Dupa ce ei canta, cineva predica Cuvantul. Atmosfera potrivita este deja creata pentru auzirea Cuvantului.

Anul acesta vor predica si pastorul Paul Negrut, la Zalau (in 12 Iulie) si evanghelistul Mihai Sarbu (fost pastor la Hateg, acum pastor in America) la Lugoj (in 16 Iulie). Cred ca acesti doi predicatori (cel putin) vor face cinste Cuvantului Evangheliei.

Fratele Mihai nu sta prea bine cu sanatatea. Nu am permisiunea dansului sa scriu despre aceasta, de aceea nu voi intra in detalii. Dar, cu toate acestea, se lasa la dispozitia lui Dumnezeu si merge sa predice Evanghelia. Cu ani in urma, la un botez in Rachitova, Mihai Sarbu predica Evanghelia fara microfon (fiindca s-a taiat curentul electric intentionat) stand cu mainile pe genunchi, in picioare, si strigand adevarul cat de tare s-a putut. Sa auda si oamenii stransi pe strada, pe podul care trece apa la adunare si sutele de persoane din intreaga asistenta.

Dumnezeu sa lucreze. Va fi cu adevarat evanghelizare!

Mesajul de prezentare din partea celor din misiunea Speranta este acesta:

“SPERANTA in VREMURI DE CRIZA” este genericul sub care se va desfasura cea de-a XVI-a editie a turneului de evanghelizare organizat anual de MISIUNEA SPERANTA in Romania. Ca si in anii anteriori, Misiunea noastra si-a propus sa aduca in prezenta Cuvantului lui Dumnezeu zeci de mii de romani. Mesajul de chemare la mantuire va rasuna din nou prin cantarile Grupului SPERANTA si prin mesajele biblice prezentate.

Ce-am facut cu talantul?

Va invit la o meditatie adanca, impreuna cu Alexandru Groza. "Marginit de timpul vietii, ce-l traiesti aici sub soare - nu ti-l risipi zadarnic pentru lucruri nimic."

Stiind ca numai dragostea ramane si ca "cel ce umbla in lumina va trai si-n vesnicii", cum este viata noastra?

Ce facem in fiecare zi si spre ce se concentreaza atentia noastra? La sfarsitul zilei, cand ne uitam in spate, ce-am lasat pe foaia timpului, care nu ne mai apartine si unde nu mai putem opera nicio modificare?




Iata si o compilatie care sa ne cerceteze in meditatia noastra despre raspunsul personal la intrebarea din titlu, impreuna cu fratii Man:


miercuri, 1 iulie 2009

Despre credinta in Epistola soborniceasca a lui Iuda[3]

Sa revedem pasajul din Iuda 3, de data aceasta in traducerea Cornilescu:

"Preaiubitilor, pe cand cautam cu tot dinadinsul sa va scriu despre mantuirea noastra de obste, m-am vazut silit sa va scriu ca sa va indemn sa luptati pentru credinta care a fost data sfintilor odata pentru totdeauna"



Al doilea element obiectiv al pasajului este exprimat prin formularea "care a fost data". Credinta aceea unica, despre care am vobit pana acum "a fost data". Ce insemneaza aceasta? Iata cateva implicatii ale acestui fapt:
- daca credinta a fost data, insemneaza ca nu omul a descoperit-o;
- daca credinta a fost data, insemneaza ca nu omul a cautat-o;
- daca credinta a fost data, insemneaza ca nu omul a inventat-o;
- implicarea omului in ce priveste credinta nu exista;

Iata, asadar, cum aceasta exprimare "a fost data" subliniaza mai mult obiectivitatea credintei, dar si modul in care a ajuns aceasta credinta o realitate pentru om. Dupa cum am aratat si in alt articol, MacArthur face referire la acest cuvant (in greaca este vorba despre un singur cuvant):

"Also important in Jude 3 is the word 'delivered'. In the Greek it is an aorist passive participle, which in this context indicates an act completed in the past with no continuing element. In this instance the passive voice means the faith was not discovered by men, but given to men by God"
"Deasemenea, important in Iuda 3 este cuvantul 'data'. In greaca este vorba despre un aorist pasiv participiu, care in acest context indica o actiune incheiata in trecut fara niciun element de continuitate. In aceasta instanta partea pasiva insemneaza ca credinta nu a fost descoperita de om, ci data omului de Dumnezeu"



Robertson puncteaza faptul ca aceasta aparitie este prima aparitie in aceasta forma gramaticala a cuvantului παραδίδωμι (paradidomi), care insemneaza a fi adus inainte, a fi predat, a transmite si ofera urmatoarele referinte pentru a fi studiate, in privinta acestui cuvant si a insemnatatii lui: 2 Petru 2: 21; 2 Tesaloniceni 2: 15; 1 Corinteni 11: 2; 1 Timotei 6: 20.

In 2 Petru este vorba despre cei care au primit odata cunoasterea adevarului, dar care s-au intors de la poruncile sfinte care le-au fost transmise. Ne punem intrebarea: cum au fost transmise. 2 Tesaloniceni ne arata ca fie prin viu grai, fie prin epistolele scrise de catre cei cu autoritate. Aceasta formulare de aici este la randul ei importanta. Ea ne arata ca fie ce spuneau, fie ce scriau, cei care aveau o atare autoritate transmiteau aceleasi valori, invataturi. Astfel ca, daca avem fie o inregistrare audio, fie scrierile, nu mai avem nevoie de cealalta. Ei bine, avem scrierile. Iar acestea contin ceea ce contineau si invataturile prin viu grai.

Aceste precepte, sau traditii sfinte, sau invataturi care au constituit credinta, trebuiau sa fie tinute asa cum au fost date. Apostolul Pavel, pe cand ii scrie lui Timotei, la sfarsitul vietii sale, mentioneaza: "am pazit credinta". Cand le scrie corintenilor, in prima epistola, 11: 2, apostolul Pavel arata cum acestia tineau invataturile primite de la el "intocmai" cum le-au primit de la el. Lui Timotei ii scrie si-i porunceste sa pazeasca ceea ce i s-a incredintat, referindu-se, evident, la invataturile credintei.

Deci, Iuda ne spune clar ca aceasta credinta, in sensul invataturilor care o compun, a fost data fara ca omul sa faca ceva (el participa pasiv) pentru aceasta. Credinta a fost data de Dumnezeu, evident. Omul nici macar nu o putea cauta, fiindca nu stia ce sa caute. Si, chiar daca ar fi gasit-o, filosofic vorbind, ar fi putut stii despre ce este vorba? Iata cat de important este faptul ca aceasta credinta "a fost data".

Faptul ca ea a fost data si ca poate fi data mai departe, clarifica mai multe ce inseamna lupta pentru credinta, cand Iuda spune "sa va lupati pentru credinta, care a fost data..." Iuda cheama la o lupta in asa fel incat credinta sa ramana asa cum a fost data de Dumnezeu sfintilor, atunci cand a fost data. Aceasta presupune ca invataturile credintei sa ramana asa cum sunt, sa fie transmise mai departe nealterat.

Intelegand acest fapt, intelegem si mai bine cat de importanta este Scriptura. Noul Testament contine pentru noi acele invataturi care cuprind realitatea credintei, pe care trebuie sa o avem si pe care trebuie sa o dam mai departe. Ideea de a face aceste invataturi relevante pentru o societate este absurda in acest context. Invataturile trebuie pastrate si date mai departe asa cum au fost primite.

Ne referim aici la litera legii, sau la spiritul legii? Ne referim la invataturi. Invataturile sunt exprimate in litera si pastrate pentru noi. Nu avem spatiul necesar aici sa aratam prin cate a trecut NT ca sa ajunga la noi, dar este o extraordinara lucrare a lui Dumnezeu si aceasta. Invataturile sunt pline de duh, de realitate, atunci cand sunt intelese si traite prin lucrarea Duhului Sfant, manifestata in si prin Biserica.

Faptul ca credinta "a fost data" este, asadar, semnificativ. Dar, oare s-a pierdut ceva? Oare noi astazi putem sa fim siguri de autenticitatea invataturilor? Cu siguranta ca exista o intreaga panorama pentru un raspuns la o astfel de intrebare. Dar, Iuda 3 mai are pentru noi un element important: "odata pentru totdeauna". Dumnezeu s-a asigurat ca, in momentul in care a dat credinta (ca suma de invataturi, ca intreg al invataturilor necesare credintei), s-a stiut ca aceasta credinta a fost data "odata pentru totdeauna".

Despre implicatiile acestui fapt, intr-un post viitor.

Anonimi, martorii lui Iehova, amenintari si megalomanie tehnica

Iata cateva mesaje pe care le-am primit drept comentarii la un articol despre secta "Martorii lui Iehova", pe care l-am scris aici.

"Eram sigur ca o sa-l refuzi!!!!Esti un las,un inselator,UN NECUNOSCATOR AL BIBLIEI.Vrei sa facem analize semantice pe textele Biblice? Vino Fariseule la “bataie”.Vino sa discutam,nu te ascunde dupa jigniri si invective.Nu vezi ca nu esti capabil sa dovedesti MACAR UN LUCRU pe care-l sutii?Tu spui ca noi mintim,cand noi TOT CE AFIRMAM DOVEDIM CU BIBLIA.Iar tu spui:…nu cunosti termenii…nu sti sa-I definesti…Care termeni?Vrei sa punem pe blog textul in ebraica si sa- l studiem? Dar,vezi ca se citeste de la dreapta la stanga!VREI???Haide sa-l punem!!!Nu refuza dialogul!!!Ai curajul sa pui acest post pe blog?"(autor anonim)


"Si sa sti ca are dreptate Gigi: ai o versiune personala si TOTAL NEBIBLICA de credinta.Nici nu sti in cine crezi.Tu spui ca sunt 2 Dumnezei Adevarati si Atotputernici,dar este totusi unul singur.Tu spui ca Isus este Dumnezeul Atotputernic (desi nu poti cita macar un verset in acest sens),dar El a primit puterea si autoritatea de la Tatal.Iar faptul ca este si D-zeu si Mare Preot in acelasi timp este in afara unei logici elementare.Inca odata:nu cred ca ai curajul sa publici posturile.Dar daca nu o faci,voi face un blog in care te voi prezenta publicului asa cum esti.Locuiesc in apropierea ta,si deja m-am interesat…Nu dorect acest lucru,dar daca tu ma obligi…"(probabil acelasi autor anonim)



Intai de toate, imi cer iertare pentru regulile de tehnoredactare incalcate cu nonsalanta sau lipsa de cunoastere mai sus, dar nu am putut sa modific ceea ce altul a scris, chiar daca e un anonim "curajos".

E nevoie de un astfel de articol din doua ratiuni: intai de toate e un bun material didactic pentru ce inseamna anonimatul si megalomania. Atingem si chestiunea amenintarii sub anonimat; apoi sunt doua "iesiri" caracteristice sectei "Martorii lui Iehova" si e bine de stiut :).

Initial am oprit aceste doua comentarii fiind evident ca sunt de tipul instigarilor "teroriste", spre agitarea "multimii". Continutul lor este copilaresc in multe puncte (gen: "esti tare, ba?", "ce slab esti, daca nu faci cum zic eu imi iau jucariile si plec"), dar caracteristic in acelasi timp a doua grupari de oameni, care, se pare ca se identifica in multe valori. Dar sunt niste bune exemple pentru un astfel de articol.

Sa o luam pe rand.


1. Anonimatul si vitejia

Sub anonimat, o persoana reala scrie: "Esti un las!". Cat se poate de viteaza afirmatia, nu?

Sub anonimat adeseori se ameninta: "Locuiesc in apropierea ta...". Sunt o umbra, te urmaresc, nu ai scapare. Totul se va afla despre tine... Si eu, trebuia sa tremur si sa public repede mesajul, ca nu cumva sa se afle despre mine. :) Ce sa se afle? Pai, desigur, nu se poate afla decat ceea ce fac, iar noi, ceea ce facem facem la lumina. Dovada sta cel putin in simpla abordare a realitatii - eu ma identific ca persoana reala cu ceea ce scriu, semnand cu numele real; un anonim e viteaz, mare psiholog al persuasiunii si bun strateg in minciuna.

Un anonim nu risca. Chiar daca e copilaresc ce scrie. Chiar daca e aberant ce scrie. Chiar daca nu stie sa scrie. Chiar daca ameninta. Chiar daca vorbeste urat. Vine, scuipa, pleaca. Dar, nu uita sa lase in urma un autoportret idilic, frumos, care pluteste in aer, in timp ce erijeaza reculand in multe iesiri aparent necontrolate, dar bine gandite, sau chiar nervoase, intr-un mare cunoascator, apt si bun, dar geniu care nu ar putea trai daca-si arata identitatea.

Anonimat si smerenie. Sau, anonimat si megalomanie. Anonimat si cuvinte scumpe, spuse de cineva care doreste sa nu i se cunoasca identitatea pentru a nu fi apreciat peste masura. Sau anonimat si grosolanie, cu vorbe exprimate in cuvinte, care-ti lasa sentimentul de "bine ca e anonim".

L-am invitat pe acest comentator sa realizeze un blog, daca doreste, unde poate sa scrie ce binevoieste, asa cum a spus. Desigur, mi-a raspuns ca "a glumit". Unde sunt oamenii puternici prin adevar in toate aspectele vietii? Avem nevoie de caracter, de atitudini smerite si de vieti curate. Cine ar citi un blog plin de calomnii neadevarate, scris de un anonim?

Faptul ca ceea ce a scris nu a fost gandit se vede, mai pe urma, clar. E o realitate la care sa meditam cu totii. Oare am spus ceva ce acum am vrea sa nu fi spus? Oare am scris in acest fel? Si de ar fi asa, am cere iertare, sau ne-am ascunde sub vesnicul "am glumit"?


2. Martorii lui Iehova si argumentatia

In ce-i priveste pe martori... Aceste doua comentarii le sunt caracteristice.

Dupa o discutie de cateva luni pe care am purtat-o cu doi martori simpli, in Timisoara, impreuna cu un prieten bun, am primit vizita unui martor mai important in randurile lor. Se observa si din argumentatia lui ca era mai pregatit in ale martorilor.

Dar, dupa doua intalniri in care acest personaj a participat, s-a ridicat in picioare in timpul unei discutii pe care o pierduse, agitat si strigand: "Gata! Plecam! Nu mai vorbim cu voi, sunteti niste mincinosi"... si alte injurii. A fost nevoie de o astfel de iesire, pentru ca argumentele noastre conduceau discutia in asa fel incat unul dintre martori incepuse sa-si puna intrebari. Numai ca ei nu erau dispusi sa-l piarda...

Cand se simt demascati, martorii care inseala deliberat reactioneaza dur. La fel cu reactioneaza si omul care minte si e prins la minciuna, sau cel care e demascat in minciuna, curvie sau alte asemenea orori, in timp ce pozeaza in bunul zambaret ajutator omenirii.

Tot pe cand eram in Timisoara, ni s-a cerut sa aducem textele in ebraica, daca suntem asa de buni. Am sugerat, fiindca era vorba de Ioan 1: 1, sa aducem textele in greaca. Pana la urma ne-am lamurit si cu limbile, care cum. S-a nimerit ca aveam la noi textele integrale in greaca a NT. Dar, pana la urma nu le-am mai pus "pe masa" fiindca "expertii" erau in "ebraica".

Realitatea este ca Biblia martorilor a fost tradusa abuziv, pentru ca anumite texte sa se potriveasca doctrinei lor. Erorile de traducere sunt asa de mari, incat nerusinarea unui martor care spune: "sa vedem in ebraia, sa studiem in greaca" este impresionanta.

Nu am intrat in jocul martorilor care au comentat ca mai sus, fiindca il cunosc si stiu unde duce. Mai degraba voi conduce eu discutia, pentru a o pastra asa cum se cuvine. Astfel ca, desi martorii jignesc si te provoaca, caineste, pentru a cauta sa te canalizeze apoi spre un anumit subiect, de la care sar apoi la altul s.a.m.d. Sa nu ne precipitam.

Pe blogul http://martoriiluiiehova.wordpress.com/ strang articole (proprii sau preluate corespunzator), care demasca aceasta miscare eretica. Argumente biblice clare, discutii pe textele originale (folosind citate de specialitate, nu opinii personale despre gramatica), sau aratarea minciunilor clare ale martorilor sunt cateva categorii principale in care se incadreaza scrierile de aici.

Cred ca un dialog cu majoritatea martorilor nu este posibil. Mai ales cu anonimii. Dar, de ce ar alege un martor care sugereaza ca este luptatorul adevarului, razboinicul luminii, sa lupte sub anonimat? Ar fi un pas bun pentru un astfel de martor sa isi arate adevarata identitate si s-o probeze, nu? Un al doilea pas ar fi sa-si recunoasca eroarea si sa devina crestin, pentru a-si mantui si el sufletul. Ca om e si mantuirea e pentru oameni!

Este clar pentru cititor cine foloseste invective, nu? Numai ca, anonimul nu are nevoie sa se rusineze. Nu vei vedea un anonim rosu... Pare evident, nu? In ce priveste argumentatia, pe saitul amintit sunt multe articole foarte bine argumentate. Si alte vor fi scrise.

Ce curaj e acela sa publici niste posturi ale unor anonimi? Acela nu e curaj. E o simpla apasare pe un buton. Nu le postez pentru ca nu as avea curaj. Nu are de-a face. Ci, pentru ca sunt menite pentru alt scop, pe care, din fericire, il cunosc.

Ai curaj sa spui cine esti? Ai curaj sa faci fata profetiilor mincinoase ale fondatorilor gruparii tale? Ai curaj sa recunosti evidenta traducere abuziva a Bibliei martorilor? Iata intrebari in care cuvantul "curaj" isi are locul potrivit.

Sfaturi pentru crestini:
- nu primiti martori in casele voastre;
- nu va lasati atrasi in stilul de argumentatie al martorilor - ei sunt pregatiti pentru un astfel de dialog ciclic si nu vor accepta niciodata vreo concluzie diferita, chiar daca e dovedita riguros; vor trece la alt pasaj si jocul se repeta;
- informati oamenii despre minciuna promovata de martori;

Sfaturi pentru martorii care au avut "curajul" sa comenteze pe acest sait:
- voi reconsidera un dialog, daca va dovediti identitatea si va asumati comentariile ca persoane reale, civilizat;
- voi aproba comentariile voastre, daca renuntati la stilul de pana acum (desi nu cred ca e cazul);
- amenintarile vor ajunge unde trebuie;
- astfel de iesiri va fac rau si o imagine proasta in fata tuturor - incercati o abordare diferita (noi oricum o vom recunoaste si o vom demasca, dar pana si satanistii si-au schimbat modul de lucru...);
- considerati articolele mele si altele, cititi Biblia (dar nu traducerea voastra, sau cititi direct textele in ebraica si greaca) si primiti credinta data sfintilor, odata pentru totdeauna, pentru a fi si voi mantuiti;


Mult har, tuturor!