Ce-i amorteste pe crestini? De ce nu traiesc acestia prioritar pentru cresterea spirituala a trupului Bisericii si marturia crestina a evanghelizarii lumii?
Iata cateva raspunsuri:
- indiferenta
- pacatul
- identitatea falsa
- un crestinism fals
- marturia gresita
Indiferenta este o propunere presanta a lumii de acum. Prin incurajarea individualismului si a iesirii in fatza printr-o lupta animalica, dupa cum ne invata teoriile materialiste si evolutioniste. Biblia ne invata ca noi nu trebuie sa ne luam dupa mersul lumii acesteia, dupa obiceiurile natiunilor sau dupa modul de viata al celor care traiesc in intuneric. Nu este nici o legatura intre lumina si intuneric. Modul cum traiesti arata unde esti. In loc sa ne mintim, mai bine ar fi sa ne uitam in vietile noastre sa vedem daca suntem sau nu in lumina. 1 Ioan ne vorbeste mult despre ramanerea in Dumnezeu, in lumina, in adevar sau in dragoste.
Pacatul... Este vorba de acel pacat care "ne infasoara asa de lezne" (asa de usor, fiind lasat sa faca asta). E ca si cum ar fi un paianjen urias care isi infasoara victima intr-o panza speciala cu rapiditate, la care mergem si ne lasam infasurati minunati fiind de culoare stralucitoare a panzei in lumina din spate (dinspre care venim)... Bogatiile lumii si stralucirea lor ne pot duce usor in pacat. Iubirea de bani este radacina tuturor relelor. Facem scoli, strangem bani, vizitam, mergem in lume, cheltuim (si ca sa facem astea tre sa muncim ca robi si roabe luni intregi, fiind rupti si vlaguiti). Iar cand vine vorba de biserica... mai bine sa o punem de la 10, ca nu ne trezim, sa fie mai putina ca sa avem timp sa strangem panza de paianjen... Implicarea in viata fratilor - pace, ce mai faci? Bine, tu? Si eu. Sotia, copii? Sunt bine... (de fapt sunt in fatza domnului profesor Televizoru', care ii invata principiile lumii si logica ei). Slabiti si tristi, suntem mai vulnerabili inaintea ispitelor, pe internet, in familie, in vorbire, in purtare, in decizii, in fapte etc. Partasie? Nu. Dragoste? Fatza de cine? Marturisirea credintei? Impreuna cu cine, la cine sa vina, sa-i facem si pe ei incarcerati ca noi, in panza de pacate?
Sau, poate identitatea falsa e sursa. Poate spunem ca suntem crestini, dar, in fapt, nu suntem. Se vede dupa roade. Dupa munca noastra pe campul evangheliei, al ucenicizarii. Aici nu am prea multe de zis, fiindca vorbesc faptele. Numai ca, autoinselarea isi aduce si ea aportul ei.
Un crestinism fals este trairea prin puterea omului. Aici se fac poate diverse demersuri, actiuni, activitati etc, numai ca... nimeni nu se converteste in realitate. Tabara dupa tabara, misiune, activitati, filme... Nimic... De ce? Nu e puterea Duhului Sfant! E posibil ca oamenii sa fie impietriti ca pe vremea lui Noe, dar nu este cazul, inca, in vremea de astazi. Harul este inca lasat neamurilor, natiunilor...
Marturia. Cum stai cu marturia? Ce marturisesti? Ce traiesti? Oare cei care se uita la tine ce vad? Oare sunt oameni care au o marturie proasta in familie, de la cei mai mari ca ei? Oare mai au o alta marturie autentica? Oare se multumesc tinerii de astazi sa traiasca linistiti intr-o lume straina, deplin integrati in ea, fiindca asa vad la parintii lor care se imbraca duminica a pocaiti? La venirea Domnului, doi vor fi in acelasi pat - unul va fi luat si unul va fi lasat...
Treziti-va crestini din amorteala! Joia trecuta am auzit un proroc in biserica noastra. El s-a ridicat si a cercetat biserica. Un proroc adevarat, nu copie. In timp ce plangea si cerceta biserica cu avertizari, unii radeau. Era un frate batran... batranii mai gresesc, sunt prea inceti pentru tineri... Duminica au cantat doi frati, unul cu acordeonul. Si au cantat o cantare mai spre populara, asa. Zambete, discutii... Ca noi suntem mai buni, suntem superiori in muzica si in tot... Dar nu am zis nimic, ca doar, fiind mai maturi, am putut rabda cu zambet pe buze micimea celor doi. Ciudat... cantarea lor spune despre ce mici sunt ei... Slava Domnului.
Partasia frateasca? Hai sa fim seriosi! Partasia frateasca se vede dupa cum traim in restul zilelor. Duminica e usor sa "ne intoarcem in dreapta si in stanga" si sa aplicam un zambet fratelui (si mai ales sorei, daca nu esti casatorit). Este asa de trist incat nici simtul umorului nu te mai face sa zambesti. Si e asa de amar ca nici dulcele unei ironii usoare nu-si mai face efectul.
Solutia? Sa cumparam de la Domnul alifie, haine si ce am mai lasat cu timpul pe drum, ca e cald afara...
10 comentarii:
prorocul este foarte important in biserica, el mustra, zideste, incurajeaza, mangaie pe ceilalti cu mesaje de la Dumnezeu, practic este vocea lui Dumnezeu in mijlocul credinciosilor.
Da, numai ca, problema este ca astazi se inteleg prin "proroc" lucruri despre care Biblia nu vorbeste.
E un subiect pe care nu-l discut inainte de a stabili care sunt definitiile.
Ce inseamna pentru tine un proroc?
prorocul este, conform Bibliei, un crestin care are darul prorociei, un dar al Duhului Sfant. Acum, daca ar fi sa ne intrebam, in ce consta o prorocie ? Pe scurt, este un mesaj de la Dumnezeu, primit prin revelatie. Acest mesaj poate fi un eveniment viitor, care urmeaza sa se intample, o descoperire a unor lucruri ascunse, o mustrare adusa cuiva care a pacatuit. Eu as zice ca un proroc, desi in sens strict ar trebui doar sa spuna evenimente care vor avea loc in viitor, de multe ori are si darul descoperirilor, sau al cunostintei.
Cam asta inseamna pentru mine un proroc. In alta ordine de idei, cum se primeste o prorocie: poate fi o vedenie, primita in timpul rugaciunii, un vis cu continut profetic, o traducere a unei vorbiri in limbi. Sau pur si simplu, prorocul stie, in duhul sau, anumite lucruri, sau in alte cazuri, pentru cei care sunt mai inaintati pe cale, chiar aud clar si distinct vocea lui Dumnezeu.
Am inteles definitia ta.
Intrebarea - exista astazi proroci, asa cum i-ai definit tu? Sau prorocie?
DA, exista. Si Domnul lucreaza cu semne si minuni si astazi, pentru ca El este acelasi si ieri si azi si in veci. Exista tot ceea ce Pavel numeste daruri ale Duhului Sfant, la 1 Corinteni 12. O biserica sanatoasa trebuie sa aiba si daruri si roade. Partea proasta este ca Satana nu doarme si oameni neevlaviosi au schimbat adevarul lui Dumnezeu in minciuna si astfel au aparut mai peste tot daruri false, lucrari mincinoase, prin puteri oculte. Eu am intalnit mai mult profeti falsi decat adevarati, mai mult spectacol pentru a impresiona, pentru a epata, decat lucrarea lui Dumnezeu. Sunt si astazi proroci adevarati, care vorbesc prin Duhul Sfant insa sunt foarte, foarte rari...iar durerea cea mai mare: acestia sunt in general marginalizati, si stii de ce ? pentru ca un om al lui Dumnezeu nu va pune accent pe anuntarea diferitelor evenimente in viata unui om, ca un ghicitor, ci intai va trata problemele care exista, adica pacatele, si din cauza asta oamenii lui Dumnezeu nu sunt populari.
Daca exista astazi proroci care sa primeasca de la Dumnezeu revelatie, prin Duhul Sfant, atunci trebuie ca ei au scris aceste lucruri si le vom adauga in Biblie.
Fiindca Biblia este plina de revelatia lui Dumnezeu.
Numai ca, problema este ca:
- nu am vazut adaugat la Biblie asa ceva;
- daca adauga cineva, totusi, ceva la Scripturi, este intr-un mare pericol al apostaziei fara cale de intoarcere!
Poate ar trebui sa redefinesti termenul? Te refereai cumva la "calauzire" atunci cand ai spus "revelatie"? Intelegi ce inseamna "revelatie"?
Intreb intai. Astept raspunsul tau.
Vreau sa discut acum o alta parte din ultimul tau comentariu.
Ai afirmat ca exista proroci si ca Domnul lucreaza astazi cu semne si minuni. Eu sunt de acord cu ambele afirmatii, dar mi-am dat seama deja ca avem definitii (intelegeri) diferite fundamental cu privire la aceste doua aspecte. Acum, problema este alta. Ca sa dovedesti afirmatiile de mai sus, spui: "pentru ca El este acelasi si ieri si azi si in veci".
Este foarte adevarat ca Dumnezeu este acelasi oricand. Si aceasta fiindca este desavarsit si nu se schimba. Scriptura o face clar!
Problema este argumentul si modul cum argumentezi in cazul de fatza. Daca argumentatia ta ar fi corecta, atunci am putea la fel de bine (si, ca atare, fara greseala) sa spunem ca Dumnezeu astazi vorbeste pe Muntele Sinai, creaza lucruri noi (in zile de creatie precum cele sase), are profeti care prorocesc despre prima venire a lui Mesia etc etc. Ori, aceasta este o absurditate.
Ceea ce multi dintre noi nu intelegem bine, in cresterea noastra spirituala, este ca un crestin trebuie sa se maturizeze si chiar sa creasca! Adica, noi trebuie sa ne recunoastem limitarile si sa continuam sa invatam de la Domnul ce are pentru noi.
Frate drag, Dumnezeu are un plan stabilit din vesnicie. Faptul ca Dumnezeu face diverse lucruri cum le face, in vremuri diferite, tine de vointa Sa exprimata in planul Sau (fiindca El a facut planul acesta bun si desavarsit). Argumentarea ta suna de felul urmator: pentru ca un meserias bun ramane cel putin la fel de bun cum este acum in timp ce construieste fundatia, el va face toata viata lui doar fundatia aceasta. Nu face oare un constructor si zidurile si restul casei, inclusiv acoperisul? Si, odata terminata fundatia, nu o mai face, fiindca atunci nu a terminat-o!
Asadar, in cazul in care vrei sa argumentezi cele spuse, va trebui sa o faci coerent si biblic.
In ce priveste Biblia, astept cu rabdare sa discutam cum se cuvine.
Frate Alexandru,
Ne aflam in perioada de dupa evenimentul coborarii Duhului Sfant, care a avut loc in anul 33 e.n., la Penticosta. Atunci, prin acel eveniment al turnarii Duhului Sfant, au fost puse bazele Bisericii lui Cristos. M-am referit ca Isus este acelasi, in contextul acesta. Cu alte cuvinte, asa cum Duhul Sfant a lucrat dupa implinirea evenimentului profetit de Ioel, asa trebuie sa lucreze pe toata perioada harului, pana cand harul se va lua. Crestinii sunt in perioada harului, cei din Vechiul Testament, nu au fost. O biserica sanatoasa are roade dar si daruri, pentru ca daca nu sunt daruri, cum se va manifesta Duhul Sfant ? cum isi va face Duhul Sfant lucrarea, in absenta darurilor? Faptul ca astazi in multe biserici nu sunt daruri de har, arata ca aceste biserici sunt mai mult niste cluburi sociale, decat locul unde Duhul Sfant se manifesta.
Am scris ca prorocul primeste un mesaj de la Dumnezeu "prin revelatie" adica nu intr-un mod comun, omenesc, ci intr-un mod supranatural. Aceste prorocii sunt pentru mangaiere, zidire, incurajare, nu pentru a fi trecute in Biblie. Insa, aceste mesaje profetice trebuie sa fie in armonie cu Cuvantul biblic. Parerea mea este ca Biblia ofera principii, insa de multe ori este nevoie ca Domnul sa ne vorbeasca intr-un mod direct si personal asupra unei probleme si aici functioneaza foarte bine darul prorociei. Daca nu exista prorocie, cum ne va vorbi Dumnezeu? cum ne putem sluji unii altora, daca nu avem descoperiri, prorocii ? daca nu exista daruri de vindecare, sfintii ar ramane in suferinta fizica, daca nu este nimeni care sa scoata demoni, Satana isi va face linistit lucrarea, fara ca sa i se opuna nimeni...etc.
Stii care este frumusetea vietii de crestin? ca pe alocuri, in starea "caldicica" in care se afla majoritatea crestinilor,
Domnul scoate un lucrator, prin care face semne si minuni, vindecari, exorcizari, si Biserica devine luptatoare iesind din pasivitate, au loc treziri, oamenii se pocaiesc. Gandeste-te la marii oameni ai lui Dumnezeu precum Finney, Wigglesworth, Sundar Singh, ei ilustreaza cel mai bine ce a vrut sa spuna Isus: "despartiti de mine nu puteti face nimic", adica fara ungerea Duhului Sfant, totul nu este decat o lucrare omeneasca, asa cum dealtfel de intalneste foarte mult astazi: intruniri, conferinte, studii, dar...unde este Duhul Sfant ?
Sa intelegem impreuna ceva important. Orice intelegem noi, oamenii, este primit prin revelatie... Noi nu suntem in stare, prin noi insine, de nimic... Ma refer la adevar aici.
Este evident faptul ca darul prorociei este dat bisericii. Problema este care este el si cum se manifesta. O mare parte din "vina" pentru neintelegerile legate de acest subiect este detinuta de lipsa de intelegere a contextului de atunci.
Vorbim despre un context al evreilor si al formarii bisericii universale, catolice (din toata lumea).
Ce inseamna proroc la evrei si ce inseamna la crestini? Daca in VT prorocii au scris revelatia Bibliei, in Noul, au scris-o apostolii.
Inca ceva - Domnul Isua a venit ca Unul mai mare ca prorocul si ne-a facut frati ai Sai. Orice ne da El acum, in vremea aceasta, este mai mare decat ce era in vremea VT.
Prorocul de astazi din bisericile reale este altul decat cel din vremea VT. Confuzia vine din neintelegerea contextului evreiesc si din zelul copilaresc al unora.
Intre timp, au aparut tot felul de vrajitori prin biserici, la care merg oamenii sa caute calauzire... Ce trist... Lor li se zice proroci. Ce grozava inselaciune...
Pana acum suntem de acord cu faptul ca prorocia este un dar spiritual valid si ca este proiectat pentru zidirea Bisericii, din cate am inteles din comentariile tale.
In ce priveste faptul ca prorocia ar fi o traducere a unei vorbiri in limbi - nu gasesti suport in Biblie. Cade, prin urmare, toata definitia ta.
Astept o definitie clara, biblica.
Trimiteți un comentariu