vineri, 2 decembrie 2011

Nervii si stresul cu care ne laudam

Acum nu se mai spune "Banii nu aduc fericirea", ci "Banii nu te scapa de stres". Nici somnul nu te scapa de stres...

A fi nervos si stresat pare ceva obisnuit pentru generatiile de astazi, grabite sa prinda urmatoarea secventa din viata, ca-n filmul de la TV. Este o consecinta si a internetului folosit "din plictiseala" si in exces.

Dar cauza cea mai importanta a stresului pentru tinerii de astazi este lipsa fundamentului, incapacitatea de a se relationa la absolut. E de vina si posmodernismul? Sau, mai degraba, obiceiul de a pune "la spate" Cuvantul Domnului.

Activitatea este buna, dar nu e bine sa faci activitate fara ca mai intai sa fii echipat pentru ea. Am observat ca exista o dorinta pentru a fi lider exagerata daca stam sa ne raportam la capacitatea de a fi. Si-a pus societatea corupta amprenta asupra acestor generatii care au vazut la adulti multa vorba, putine fapte si totusi... pozitii inalte? Sau, mai degraba, au vazut ca se poate sa pari spiritual la Biserica, pe cand acasa...

Stresul ca esti mereu in urma poate produce dezechilibru, dar mai ales atunci cand habar nu ai de ce... Adica nu te astepti sa termin ceva la un moment dat, dar esti stresat ca nu vei termina la timp. Si nu exista un etalon pentru ca singurul absolut pe care-L avem, revelatia lui Dumnezeu, lipseste. Lipsesc Cristos, Duhul Sfant, Cuvantul, Adunarea sfintilor in lumina... dar si pentru ca oamenii care ne sunt modele nu au nici ei un etalon, sau vorbesc despre el dar traiesc cu totul altceva.

Ajungem sa vorbim, asadar, despre stres fara-de-cauza, sau pentru nimic. Implinirea in viata nu-i implinire fara Dumnezeul cel neschimbator. Neamurile se framanta pentru nimic, pentru foc. Ideile de astazi vor fi uitate maine, drumurile alergarilor de acum nu vor mai fi in viitor, iar noi, imbatraniti de nervi si stres, ne vom alerga si mai departe viata dinspre nimic si catre nimic, antrenati de mersul lumii acesteia care pare mai alert doar din cauza ca rotitele universului, care e pe sfarsite, s-au cam stricat si fac galagie tot mai mare.

Astfel ca, unind lipsa Cuvantului ca etalon si lipsa vietuirii altora, ca exemplu de implinire, tanarul este pierdut si fata de absolut si nici nu vede vreo umbra macar de tipenie de om care sa mearga intr-acolo. Sunt triste vremurile, au in ele un frig care doare, dar pe care nu-l simtim din comoditate.

Si ce-i de facut? Mai mult stres pentru a rezolva problema stresului pentru nimic? Mai multa agitatie pentru a opri masina stricata care merge degeaba? Isterizare si nesomn? Apelarea unui orb la alt orb pentru calauzire?

Pacea si linistea vin doar din prezenta Domnului. Sa cautam oameni care traiesc cu adevarat in spiritul Cuvantului lui Dumnezeu. Sa ne formam viata dupa valorile Scripturii, care nu ne vor insela nici dupa 50 de ani. Ca-i mai bine mai agale si cu folos, decat multa zarva pentru o traista goala. Oamenii incearca sa acopere lipsa de intelepciune cu vorbe multe, trairea cu Dumnezeu cu o sumedenie de activitati... si toate acestea descriu starea oamenilor si nevoia lor reala.

Niciun comentariu: