In Jurnalul Fericirii am mai gasit un corolar, dar, inainte, cateva portiuni indraznete din text:
"Gentlemanul e cel care - pana la dirimanta proba contrara - are incredere in oricine si nici nu se grabeste, avid, sa dea crezare defaimarilor strecurate pe seama unui prieten al sau. La smecheri si la jigodii reactia numarul unu e intotdeauna banuiala, iar neasemuita satisfactie - putinta de a sti ca semenul lor e tot atat de intinat ca si ei."
"Marea taina a tuturor nenorocirilor: banuiala. Otrava, neghina, parjolul."
"Pentru crestinism banuiala e un pacat grav si oribil. Pentru crestinism incredere e calea morala a generarii de persoane. Numai omul isi faurese semenii proportional cu increderea pe care le-o acorda si le-o dovedeste. Neincredere e ucigatoare ca si pruncuciderea; desfiinteaza ca om pe cel [asupra] caruia este manifestata."
"Iata pentru ce banuiala este atat de nociva. Din persoana omeneasca ea il transforma pe cel banuit in - in ce? Nu in bruta, ar fi prea bine, ci in ceva nespus mai facator de rau, in faptura cea mai abjecta, mai pernicioasa, mai cancerigena ce poate fi - in smecher."
Iata si corolarul:
"Corolar: cand insa ne formam convingerea ca un individ ori un grup de indivizi intra sub calificarea de ticalos ori ticalosi, altul e procedeul (tot crestin): neintarziata, nesovaitoarea luare de masuri - starpirea."
(pag. 100 - 104)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu