Ce dusmanit esti Tu acum
pe unde mergi cu mine
vrasmasii Tai m-ar rupe-n drum
de-ar sti ca merg cu Tine.
Cand la ospatul lor m-ar vrea
las mesele lor pline
si dezlegand merindea mea
mananc ce pot cu Tine.
Cand ma imbiu spre-un asternut
ce cald si moale tine,
eu merg in coltul meu tacut
si-adorm lipit de Tine.
Cand ei ma vor cu ei s-alerg
la patimi si rusine
raman-napoi de tot si merg
pe calea mea cu Tine.
Cand ei ma-ndeamna sa imbrac
podoabele lor fine
privesc vesmantul Tau sarac
si-l caut sa fiu ca Tine.
Cand sunt chemat spre-un loc dintai
stiu gandul lor prea bine
ma trag spre urma si ramai
nedespartit de Tine.
Cand ei ma vreau sa stau razand
cu ei de tot ce-i bine
eu ma feresc si-ascuns, plangand,
ma rog un duh cu Tine.
- O, iarta-ma cand nu-s asa
de-al Tau cat se cuvine
cand Te ascund, spre-a nu vedea
vrasmasii ca-s cu Tiine.
[de Traina Dorz]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu