miercuri, 19 noiembrie 2008

Catre mai marele cantaretilor


Psa 140:1 (Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David.) Scapă-mă, Doamne, de oamenii cei răi! Păzeşte-mă de oamenii asupritori,
Psa 140:2 cari cugetă lucruri rele în inima lor, şi sînt totdeauna gata să aţîţe războiul!
Psa 140:3 Ei îşi ascut limba ca un şarpe, au pe buze o otravă de năpîrcă.
Psa 140:4 Păzeşte-mă, Doamne, de mîinile celui rău! Fereşte-mă de oamenii asupritori, cari se gîndesc să mă doboare!
Psa 140:5 Nişte îngîmfaţi îmi întind curse şi laţuri, pun reţele dealungul drumului, şi îmi întind capcane. -(Oprire).
Psa 140:6 Eu zic Domnului: „Tu eşti Dumnezeul meu! Ia aminte, Doamne, la glasul rugăciunilor mele!
Psa 140:7 Doamne, Dumnezeule, tăria mîntuirii mele, Tu-mi acoperi capul în ziua luptei.”
Psa 140:8 Nu împlini, Doamne, dorinţele celui rău, nu lăsa să-i izbutească planurile, ca să nu se fălească! -(Oprire).
Psa 140:9 Asupra capului celor ce mă înconjoară să cadă nelegiuirea buzelor lor!
Psa 140:10 Cărbuni aprinşi să cadă peste ei! În foc să fie aruncaţi, în adîncuri, de unde să nu se mai scoale!
Psa 140:11 Omul cu limba mincinoasă nu se întăreşte pe pămînt, şi pe omul asupritor, nenorocirea îl paşte şi-l duce la pierzanie.
Psa 140:12 Ştiu că Domnul face dreptate celui obijduit, dreptate celor lipsiţi.
Psa 140:13 Da, cei neprihăniţi vor lăuda Numele Tău, oamenii fără prihană vor locui înaintea Ta.

Niciun comentariu: