miercuri, 29 iulie 2009

Un film pentru credinciosi

In timpul unei discutii pe un blog, cineva a dat adresa unui film despre viata lui Richard Wirmbrand.

Filmul incepe prin marturia scurta a unui fost securist, care s-a intors la Dumnezeu si apoi continua cu intalirea de la Ateneul Roman, intalnire a mai multor frati crestini care si-au amintit de pastorul evreu, dar mai ales de valorile duhovnicesti ai unei vieti traite pentru Dumnezeu.

E o incurajare si pentru noi sa traim pentru Dumnezeu.

Iata adresa:
http://allconnectonline.com/athenaeum_complete.htm


Documentarul e mai lung, ia-ti timp sa-l vezi tot. Merita.

Mult har!

9 comentarii:

Hope of Rahab spunea...

Frumos documentar...Domnul sa ne ajute sa fim si noi toti ,,EROII" credintei
Har si pace

R spunea...

Interesant cum "modele de viata" au ajuns sa fie mediatizate prin filme si documentare....
Personal am asistat la 2 marturii care au adus o alta lumina asupra personalitatii crestine R Wurbrand: un documentar prezentat in biserica baptista din care fac parte in care fratele Richard isi arata in public, pe o scena din SUA, spatele cu cicatrici de rani din inchisoare - o atitudine probabil de smerenie in care se "lauda" cu ranile suferite pentru credinta....O alta marturie la care am asistat persoanl e un interviu la Vocea Evangheliei din 2009 cu Mihai Wurbrand, fiul lui, care dezvaluia aspecte personale din familia lor si demitiza persoana si viata de credinta reala a tatalui sau. El arata in ce aspecte ar fi fost un model de viata, si in ce aspecte era departe de a fi asa.
Eu personal cred ca trebuie sa lasam aspectele "publice" ale cuiva care se pretinde un model de viata, indiferent de care este.
Un om poate fi un model de viata numai in privat, in relatii personale, in care e cunoscut de oameni reali, cu slabiciuni si virtuti, nu ca personalitate publica care face public niste lucruri si in particular alte lucruri.
Dumnezeu mi-a facut bucuria ca cel putin o persoana sa imi arate in ce fel sunt un model de viata pentru ea ! Si nu este bucurie mai mare decat sa vezi ca influentezi vieti, atat prin biruintele tale cat si prin esecurile prin care ai trecut. Si asta e singura bucurie si apreciere pe care o poti avea de la oameni, nu recunoastere publica sau mitizare sau altceva.
Desigur, duhul lumii pune stapanire pe multe aspecte ale vietii...

Alexandru spunea...

Rahela, da, documentarul este frumos. Invatam cate ceva si din el. Si ce e bun putem sa luam pentru noi.

Cred ca este si o provocare sa fim eroi ai credintei. Dar, cei mai multi eroi ai credintei sunt anonimi. E adevaratul eroism cristic.

Adevaratii eroi ai credintei se pot evidentia dupa ce au trecut la Domnul si mai ales dupa ce Domnul i-a trecut la El. Adica vom vedea in "ziua aceea".

Exemplul unora ne ajunge la cunostinta si avem ocazia sa invatam ceea ce trebuie. Fiecare sa invete dar, pentru sine. Din acest motiv nu am comentat filmul.

Alexandru spunea...

R, da, modelele de viata sunt in cele mai multe cazuri naturale, necunoscute si simple; dar reale.

Poate ca unii mediatizeaza cazul RW prin astfel de mijloace.

Dar omul a murit, putem discuta acum altfel despre el. In acelasi timp, cazul sau este special si rolul sau in mediatizarea problemelor crestinilor romani a fost destul de important istoric vorbind.

Daca mai adaugam la acestea si faptul ca in Vest s-a intalnit cu "distinsi baptisti" din conducerea cultului baptist din vremea aceea (mai mult indirect, cu consecintele influentei lor), care spuneam ca totul este bine, fiindca erau, de fapt, comercianti la Securitate, locul lui RW este printre cei care chiar au suferit pentru credinta.

Se adauga la acestea si faptul ca RW este o persoana publica in mai multe tari, inclusiv printre cei care nu sunt baptisti, confesional.

RW nu poate sa nu fie controversat. Cel putin a fost om, a avut greselile lui. Am pus filmul sa invatam ceva bun, sa ne gandim la cele din vremea aceea.

Ce reactie crezi ca ar avea tinerii din zilele noastre, daca ai fi inchisi acum asa cum erau inchisi cei de atunci? Nici nu cred ca se poate face o comparatie...

Desigur, nu neg ca ar exista caractere marete, care, prin puterea Domnului, sa duca marturia pana la sacrificiu si lupta pana la sfarsit.

Imi aduc acum aminte de un refren:

"Biruitori, eroi si vrednici sunt numai cei ce neclintit
Duc legamantul pan' la jertfa si lupta pana la sfarsit"

In ce priveste ce zici din experienta de viata, te cred. Si ma bucur ca ai avut o astfel de ocazie. In acelasi timp te incurajez sa continui sa fii.

Intentia mea cu documentarul nu a fost mitizare, publicitate sau ceva de felul acesta.

Daca studiezi de exemplu situatia unor baptisti care au colaborat cu securitate si au dus-o bine (se poate astazi, chiar pe net, desi s-au facut eforturi mari sa nu se intample asa ceva) - si o duc inca bine - si apoi vezi documentarul acesta, nu poti sa nu faci legaturi si sa intelegi cam cum era lupta dincolo de granitele tarii noastre, in ce priveste formarea opiniei publice cu privire la ce e in Romania.

Pai numai fenomenul Pitesti cata oroare a produs. Sau fratii din Ucraina, Transnistria si fostul URSS. Sunt carti in limba romana despre astfel de cazuri. Din nou - nu pentru propaganda, sau prezentare in public de "modele", ci ca sa stim ca nu a fost tocmai roz in vremea aceea.

Cartea Faptele Apostolilor este o ilustrare si a suferintei pentru Cristos. Nu e gresit, ca in termenii acestei carti, sa existe si alte istorii, relatate curat si bine intentionat.

Aceste realitati trebuie stiute. Ne ajuta. Poate pe unii ii va feri, pe altii ii inalta doar gandindu-se la cei care au suferit pentru Cristos. Altora le provoaca dorinta sa fie la fel, chiar daca nu in inchisoare.

Intrebarea care se ridica este - astazi suntem la inaltimea chemarii lui Dumnezeu? Nu ca W, dar ca Cristos? Suntem?

R spunea...

Am inteles explicatiile despre motivul pt care ai pus acest film.
Insa lucrurile se amesteca putin: Faptele Apostolilor arata "parte a istoriei" bisericii lui Hristos si suferinta pentru El, in timp ce in cazul de fata e vorba de "istoria cultului baptist" in perioada comunista, imaginea Romaniei pe mapamond in acea perioada, si suferinta reala a unor crestini persecutati. Ramane ca fiecare cititor al blogului tau sa faca singur comparatia Fapte - biserica romana baptista sub comunism, in ce priveste Principiile biblice "universale" (aplicabile in orice timp al istoriei) si situatiile specifice istorice. Ce s-a intamplat in Fapte istoric, a avut esenta universala si a avut acel impact care rasuna pana azi, mai ales pt cei care traiesc ei insisi aceste lucruri, fiind crestini in tari musulmane de exemplu - in Fapte intai a fost validata "esenta", pecetluirea cu Duhul Sfant, apoi a urmat "istoria" persecutiei dupa cum promisese Hristos oricarui ucenic ce Il va urma. Istoricitatea unor evenimente din perioada comunista e foarte greu sa fie dovedita ca avand la baza aceleasi principii de martiraj si persecutie pt Cristos, din motive clare. Un singur motiv voi prezenta: pt mine, e o inconsecventa sa fii martir pentru Hristos, dar sa nu fii "martir" pentru propria familie si copil ! Nu cred ca apa dulce se amesteca cu cea sarata...si daca marturia reala a unui om e pusa sub semnul intrebarii in niste aspecte ale caracterului sau (fie chiar intr-un context anume, de ex al familiei), atunci eu pun la indoiala si faptele marete petrecute in public !
Sunt crestinii adevarati la inaltimea chemarii lui Hristos? DA! Numai cei adevarati, numai cei nascuti din Dumnezeu si care traiesc din Dumnezeu!
Eu, daca sunt la inaltimea chemarii Lui? Pana acum, viata mea a dovedit ca DA, L-am urmat cu dragoste prin orice! Prin Duhul si harul Lui, sa ma invredniceasca in continuare sa implinesc chemarea Lui inalta facuta mie !
Poate pe unii ii va avertiza si constientiza ca pe orice copil de Dumnezeu il asteapta o persecutie si o suferinta pentru Hristos, in contextul decis de Dumnezeu. Nu e vorba sa vrei sa fii martir, nici sa fii ferit, nici sa fii inaltat de ce au facut altii - esti inaltat doar de ce esti tu si de ce ai facut tu. Si indiferent prin ce ai trecut pana acum, si prin ce vei mai trece, un lucru e sigur: "toti cei ce vor sa traiasca in evlavie vor fi prigoniti" dupa cum avertiza Hristos pe ucenicii Lui.
Acesta e pretul pt a fi ucenicul Lui, sa suferi continuu pentru El si pentru credinta ! Cine e gata sa-l plateasca? Nu pentru o zi, un an, 10 ani, ci pentru toata viata?
Cine nu e gata sa-l plateasca, nu e vrednic de El!

Alexandru spunea...

R, de acord in ce priveste mentiunea ta cu privire la Fapte si biserica baptista sub comunist.

Intr-un anume sens, evident ca Faptele este asa cum spui.

In acelasi timp, intelegand persecutia sub comunism, observam doua chestiuni: intai de toate este ceva general valabil in tarile comuniste (si daca ar fi fost tot pamantul sub comunism, atunci am fi putut extrapola) si apoi este ceva care transcende gruparile crestine.

De acord cu prigoana.

In ce priveste exemplul altora, el ramane valabil. Desigur, cu cat e mai public un caz, cu atat e mai discutabil. Evident, nu? Dar nu neaparat rau.

Oricum, RW nu este un exemplu care sa fie pus langa apostoli, sau primii crestini. Sunt multe diferente. Dar poate fi un exemplu (nu neaparat) pentru cei care inteleg contextul sau si suferinta sa.

Indiferent daca ne convine sau nu, RW este o persoana publica si discutiile despre el trebuie facute in baza a ceea ce stim despre el. A murit si acum nu mai poate schimba nimic.

La ora actuala nu cred ca ar fi potrivit ca eu, de exemplu, sa public despre mine ceva anume, sau despre altcineva. Dar, daca vreodata as fi sigur ca ar exist un motiv care sa fie mai inalt decat dorinta mea de a fi simplu si smerit (ca principiu si nu ca dorinta subiectiva), atunci probabil ca as actiona conform intelepciunii de atunci.

In cazul Faptelor, exista nevoia de a se scrie relatarile pentru a ne ramane noua, pentru principii, pentru etalonare, pentru universalizarea autoritatii apostolice etc. In aceste sensuri (care sunt multe), chestiunea in discutie nu suporta comparatie cu cea din Fapte.

Dar chiar FA ne arata normalitatea marturiei personale intr-un mediu crestin autentic. Viata cuiva e in public, indiferent, mai mult sau mai putin. Sa gandim in principii, iar nu dupa numar.

Timotei era vorbit de bine de crestinii din doua comunitati/localitati/Biserici vecine. Apolo era recunoscut ca fiind tare in Scripturi, Sila era suficient de integru sa poata autentifica epistola Bisericii din Ierusalim s.a.m.d.

Unele atitudini si actiuni ale lui RW sunt discutabile. Evident ca exemplul sau nu este definitoriu pentru nou. Dar, avem de invatat si de la el, chiar daca e o persoana publica.

R spunea...

De acord cu tot ce spui.
In special cu remarca finala "Timotei era vorbit de bine de crestinii din doua comunitati/localitati/Biserici vecine. Apolo era recunoscut ca fiind tare in Scripturi, Sila era suficient de integru sa poata autentifica epistola Bisericii din Ierusalim s.a.m.d. Unele atitudini si actiuni ale lui RW sunt discutabile. Evident ca exemplul sau nu este definitoriu pentru nou. Dar, avem de invatat si de la el, chiar daca e o persoana publica."
Esential este ca aceste personalitati din Fapte NU AU FOST CONTROVERSATE in nici un fel ! Nu s-a pomenit in mod deosebit decat unul sau altul din aspectele vietii lor de credinta ( ca fiind poate cele mai proeminente sau cele mai mult manifestate public), dar nu au fost controversate datorita altor actiuni "indoielnice" din punct de vedere al unei marturii crestine autentice si mature! Aceasta e diferenta pe care am vrut sa o evidentiez de la inceput, poate in exprimari neclare.
Desigur, este bine sa discernem si sa luam ce e bun in fiecare.
Totusi, raman la parerea ca Adevarul nu trebuie amestecat cu minciuna (pentru ca sunt crestini care sunt usor inselati si nu au puterea sa discearna subtilitatea si diferenta), si pentru ca un model de viata crestina sa fie valid, trebuie ca "slabiciunile" lui sa fie in "marja de rezonabilitate" a "standardelor inalte de viata" dupa care traieste un crestin autentic - ma refer la "omul greseste in unele aspecte crestine, ca nu e desavarsit", dar nu are, in calitate de copil al lui Dumnezeu matur, "gauri in caracter". Si ca in familie sa fii un om si in public alt om, consider ca e cea mai grava gaura de caracter pe care o poate avea un crestin!
Roxana

Alexandru spunea...

Da, tu poate te referi la chestiuni anume, pe care nu le mentionezi.

Este adevarat ca, in sensul in care o spui, cei mentionati de mine in Fapte nu au fost controversati. Dar, privind din alte puncte de vedere, au fost. De exemplu de majoritatea evreilor de atunci. In unele situatii si de natiuni (vezi Dimitrie argintarul si altii).

In ce priveste credinta crestina, acesti oameni au dat dovada de o adevarata viata traita pentru Dumnezeu, cel putin din ceea ce stim din NT. Dar sa nu credem ca au fost perfecti. Ar fi o eroare. Iar, daca nu au fost perfecti, insemneaza ca au gresit in anumite aspecte si prezenta lor publica e posibil sa fi provocat anumite reactii.

De exemplu, conflictul (rezolvat pana la urma) dintre Sila si Pavel, datorita lui Ioan Marcu. Sau atitudinea lui Pavel in ce priveste taierea imprejur a lui Timotei, respectiv Tit (sau versus, chiar). Am dat doua exemple in domenii diferite (integritate si teologie aplicata).

Un rezultat al discutiei de aici este, din cate observ, ca RW ar avea scazaminte publice (trairi neclare sau chiar gresite).

Noi nu suntem chemati sa judecam, mai ales pe oamenii care sufera pentru Cristos. Dar, poate ca ar trebui spus ce a gresit. Poate ca unele lucruri le-a recunoscut el, sau familia lui (postmortem). Daca RW zice, de exemplu, ca a minti este ok in anumite conjuncturi, e o afirmatie cu care eu am probleme. Trebuie evaluata, discutata. Nu usor, dar nici fara seriozitate, sau cazand in plasa "factorul personalitatii" (cand esti apasat de opinia publica sa conchizi impreuna cu o persoana larg cunoscuta si atunci cand greseste).

Eu cred ca RW nu trebuie nici prea mult ridicat in slavi, dar nici desconsiderat pe nedrept. Nu ca noi dam meritele, ci ma refer la respectul nostru, la atitudinea noastra in fata unei realitati.

R spunea...

Exemplele date cu Pavel si Sila vizeaza un anume tip de "imperfectiunni" - care se incadreaza in clasa celor "posibile" pt un crestin autentic.
Mandria (de a se lauda cu suferintele si ranile in public) si relatia cu familia (din marturia insusi fiului sau) sunt probleme mai grave decat cele exemplificate in Pavel si Sila, care tin de CARACTER intr-o masura mult mai profunda si grava.
Atentie la motivele pt care un crestin e controversat !
De ce au fost apostolii controversati de evrei? de ce de "argintar"?
Sa judecam dupa Principii biblice motivele pentru care un crestin e controversat, si nu dupa reactiile oamenilor fata de el. In cazul lui RW cel putin eu il "controversez" pentru mandria aratata in ocaziile amintite si pentru relatia cu familia lui! Se observa diferenta?
Lucrurile sunt mult mai subtile decat la a minti sau a nu minti !
Il apreciez pentru puterea de a suferi, desi nu ii cunosc motivatiile reale ale inimii lui RW. Nu il apreciez pentru cele 2 lucruri de caracter. Aceasta e pozitia mea.