Totul se redefineste, totul se inlocuieste. Se naste o pseudo-biserica, o entitate care isi cere drepturile de Trup al lui Cristos, dar nu este. Ce se intampla? E o secta? E o noua denominatiune? NU! E o noua structura, care se numeste "Biserica Universala", dar care neaga realitatea bisericilor locale. Nu o spun direct, dar daca stai cu ei iti ramane de observat aceasta.
Cum se caracterizeaza? In primul rand, apar noi terminologii. Precum cea de "lider". Si cine sunt noii lideri? Ce trebuie sa stie? Trebuie sa stie in primul rand psihologie. Trebuie sa fie buni organizatori. Trebuie sa fie talentati. Psihologia le foloseste pentru a stii cum sa se raporteze la oameni. Talentele le folosesc pentru a face ce au de facut. Organizarea le foloseste pentru a da impresia de lucrare a lui Dumnezeu. Nu mai este lucrarea Duhului care "bate incotro vrea", ci este o lucrare omeneasca, pur omeneasca.
Ca sa vorbesti cu cineva nu trebuie sa stii cat e de matur, intrebandu-l din Biblie sau verificand trairea lui cu Cristos si roadele in sens calitativ. Trebuie sa stii ce temperament are. Daca nu stii sa faci o astfel de diferenta risti sa nu fii acceptat in randul "liderilor" de astazi. I-am numit "de tineret" fiindca deocamdata cei in varsta au prins vremea cand se invata doctrina sanatoasa.
Deci, intelepciunea supranaturala a Duhului e inlocuita de capacitatea testelor umane inglobate sub matroana psihologiei. Pana si Domnului Isus i-au dat un temperament. Chiar, stiti ce temperament avea Petru? Dar Pavel? Daca stiti vi se promite ca veti intelege mai bine de ce au facut ce au facut. Cool, nu? O veste buna pentru crestinii lumesti - nu mai trebuie sa citim Biblia, ne descurcam cu psihologia!
Daca nu dansezi la o intalnire de tineret stil multicultural (cum o numesc unii, desi nu este multiculturala, fiindca nu poate sa fie), nu o faci fiindca esti melancolic. Tu esti mai retras, e normal sa fie asa. Tine de tine. Desigur, ce spune Duhul nu conteaza, fiindca nu poate fi probat, fiindca teologia este "slaba" si nu intra in discutie.
Teoria experientei merge bine - daca s-a facut, inseamna ca e bine. Nu conteaza daca nu e biblic... oricum nu se mai pune problema biblicitatii unei actiuni. Sa ne simtim bine e ce conteaza. Sa fim noi linistiti. Experienta conteaza in detrimentul teologiei. Nu putem verifica nimic, fiindca nu putem stii ce a simtit cineva, e imposibil de stiut asta.
Deci, teologia si adevarul s-au inlocuit cu experienta si sentimentul. Dintr-o data, Duhul nu mai este un duh al adevarului? Oare? De dragul unitatii omenesti s-a renuntat la adevarul biblic prin diverse metode. Fie se redefinesc lucrurile si doctrinele, fie se traduc contemporan anumite pasaje care deranjeaza (cam toate, mai nou).
Tehnica amestecului valoreaza mult. Daca amesteci bine lucrurile, cu cat sunt mai multe, cu atat ordinea va fi mai greu de realizat. Astfel, intr-un sistem complex cum e crestinismul (chiar cel mai complex), tactica aceasta cureste pe multi, ademenindu-i intr-o oala de zarzavaturi taiate acolo fara noima.
Aici intra in discutie notiunea de worship. O definitie noua, desigur. Ce aduce unitate decat atunci cand crestini diferiti se inchina impreuna... Da? Chiar si lumesti si duhovnicesti? Chiar si cei care inteleg gresit doctrina majore, precum nasterea din nou si primirea Duhului Sfant? Da, fiindca toti se inchina, nu discuta teologie... Barierele cad. In fapt, nu cad, sunt mascate. Daca faci asta unei noi generatii de tineri, daca-i inveti pe ei asta, minciunea va prinde. Dar cum sa o faci, daca bisericile vegheaza? Simplu - desparte-i pe tineri de biserici. Vi se pare cunoscut? O tactica buna, nu? Doar ca noi, stim toate lucrurile si Dumnezeu va birui. Imi pare asa de rau pentru cei care nu inteleg adevarul, dar noi trebuie sa ne luptam pentru adevar, chiar daca aceasta inseamna sa ne pierdem toti prietenii, da, chiar si pe cei "buni".
Talentul. Ati auzit de talent? El ia acum locul darului spiritual. Daca Domnul nu mai da daruri, avem noi talente. Ne folosim talentele din nastere, tot alea pe care le aveam cand ne-am pocait, desi acum suntem oameni noi, chipurile. Se zice ca acum se folosesc diferit, spre slava Domnului. Daca dansam inainte in discoteca, acum o fac in biserica. E doar o forma, nu? Daca inainte ma destrabalam pentru rau, acum o fac pentru bine. Ati auzit de Jesus Freaks? Nu mai e un om nou, care primeste o capacitate noua, ci e omul vechi, care ia alta directie, ia alta haina. Sau aceleasi haine, alt om. Oare? Voi purta eu oare hainele mizerabile de pe vremea vietuirii in noroi, dupa ce am fost spalat si curatit?
Abolutul Cuvantului Sfant e inlocuit cu relativismul parerilor personale. Daca esti o personalitate si ai o parere, ea cantareste mult. Daca esti un nimeni si spui adevarul biblic, vei fi redus la tacere, de chiar unii care se numesc "frati". Daca deranjezi cu adevarul o lucrare care merge bine, care aduce "roade" si in urma careia tinerii se pare ca se intorc la Dumnezeu, esti repede inlocuit si marginalizat prin diferinte tehnici. Vreau sa stiti ca oamenii pot crede ca se intorc la Dumnezeu, cand, de fapt, sa fie o mare inselaciune.
Echipa. Notiunea de echipa - sa lasi de la tine pentru a forma o echipa puternica. Se renunta astfel la adevarata unitate, pe care o aduce Duhul, care te pune impreuna fara un gand mai dinainte, anume pe aceia care au in ei acelasi adevar. Adevarul ne uneste. Acum insa adevarul trebuie relativizat pentru a pastra unitatea.
Chiar acum noi alegem ce sa fim. Chiar acum ni se specifica pretul pentru alegerea noastra. Te cheama Dumnezeu la slujire? Ce vei face - vei crede niste minciuni sau vei sluji indiferent de pretul pe care va trebui sa-l platesti?
Acum un sumar - in Cristos, tot ce e omenesc nu mai are valoare. Toate sunt un gunoi. Orice capacitate umana de gandire, orice realizare, orice talent - sunt un gunoi. Chiar si starea de om drept prin fapte. Da, chiar si bunatatea noastra nativa, blandetea noastra si frumusetea noastra - toate sunt niste spurcaciuni, niste putreziciuni. In Cristos omul este nou. Este din Dumnezeu si NIMIC nu mai este ca inainte. E un om nou. Nu e un om schimbat, ci un om transformat. E o diferenta uriasa aici. Nu mai suntem viermii aceia, ci fluturii aceia. Ne-am schimbat si esenta si hainele. Totul acum e nou. Doar trupul ramane acelasi, dar si el va fi transformat, caci a fost supus putrezirii nu de voie, ci din pricina ca asa a vrut Cel ce l-a supus. Dar, trupul sfintilor va fi glorificat si totul va fi atunci nou.
Definitia cuvantului relevant s-a schimbat esential. Suntem relevanti ca si crestini daca spune adevarul biblic asa cum este. Trebuie sa fii matur ca sa o faci, ca sa il cunosti si sa-l fi experimentat real in viata ta. Acum insa, a fi relevant inseamna a te face ca lumea, a te pune in rand cu ei, a face faptele lor, ca sa-i atragi. Poti fi lider si daca ai o luna de la pocainta. Poti fi lider si daca esti tanar in credinta. Important e sa stii cateva lucruri de baza - cum sa te prefaci si cum sa-i fraieresti pe altii sa vina la credinta. Nu stiu exact inca ce credinta, oricum nu cea adevarata! La credinta adevarului se vine prin adevar. Chiar daca oamenii urasc adevarul - asa se vine la credinta adevarului: prin adevar.
Hei! Crestini! Pregatiti-va - o mare lupta incepe! Pregatiti-va de cea mai mare prigoana de pana acum. Vine! Duhul spune lamurit ca in vremurile din urma unii se vor lepada de credinta. Vor veni prooroci mincinosi, printre crestini, oameni care, dupa ce au fost curatiti, se vor lepada de Stapanul. Oameni supusi firii. Stiu ca afirmatiile de aici sunt grave. Dar, e timpul sa fim realisti si sa ne trezim la lupta. Daca in biserici intra tendintele de acum (sutele de tendinte de acum) vom pierde generatiile care vin pentru totdeauna. Desconsiderati ce scriu aici, nu ma supar - fiecare vom trai consecintele a ceea ce spunem si a ceea ce facem. Oricum, sunt care stiu deja ce scriu aici, nu fiindca am participat la vreo conferinta comuna, ci fiindca este Unul care ne-a spus la fiecare, desi suntem diferiti. Ne uneste ceva. Cine intelege sa lupte pentru adevar. Portile iadului nu pot birui Biserica!
Un comentariu:
Jean Baudrillard a spus că mintea umană este „un ecran curat” care e dispus să se conecteze la orice canal de influenţă. Astăzi oamenii au mai puţină răbdare faţă de gândirea sistematică şi idei abstacte. Observ cum tinerii dau ochii peste cap când începi să le desluşesti Scripturile. Nu "le mai arde inima" vorba ucenicilor, la învăţătura Bibliei. Întrebări pragmatice ( „ce merge”, „ce este practic? ) domină discuţiile contemporane şi la congrese dar şi în biserici. Dar şi aceste întrebări pragmatice au nevoie de scopuri şi de planuri, evaluări. Asta înseamnă că avem nevoie de absolute. Oamenii au pierdut sensul de identitate şi sunt foarte uşor manipulaţi. Ne purtăm diferit acasă, la biserică, la muncă. Postmoderniştii încearcă să ne convingă, şi pe mulţi au reuşit, că nu avem identitate decât doar într-un cadru social. Ei ne spus că acasă chiar că suntem diferiţi decât la biserică.
Biblai ne spune că în biserică suntem ce suntem şi acasă. Lumină şi sare.
Postmodernismul accentuează stilul în defavoarea substanţei. Ambalajul este mai important decât conţinutul. Iar grupul modelează stilul. Toţi fac asta - iată argumentul suprem.
Gene Veith a spus ceva încurajator: „Conform creştinismului, identitatea umană nu se bazează pe grupuri sociale sau cultură. Fiecare fiinţă umană are un suflet nemuritor. Există o identitate care rezistă şi dincolo de moarte. Sufletul este cel ce te face unic şi valoros.”
Slavit să fie Domnul!
Bătălia este deja câştigată! Trebuie doar să rămânem tari în credinţă!
Trimiteți un comentariu