joi, 31 martie 2011

Iubirea de sine [2] - tineretii

Sa fii tanar astazi in mediul evanghelic e periculos. Dar numai daca chiar te intereseaza viata traita cu Dumnezeu. Pentru unii am putea face o rubrica de tipul "Stiati ca..." cu experiente din viata unor tineri care au umblat cu Dumnezeu chiar in mijlocul nostru.

Stiati ca... au fost tineri care, cu lacrimi in ochi, m-au intrebat cu ar putea sa citeasca din Biblie cu drag, fiindca li s-a racit dragostea?
Stiati ca... sunt tineri care au toate atuurile unui crestin veritabil, dar nu au un aspect fizic prea atragator, si care sunt ocoliti de cei mai multi? Crestinism?
Stiati ca... exista tineri care scriu poezii din umblarea lor cu Dumnezeu? Da, chiar exista! Lista poate continua, dar poate in alt articol, sub un titlu mai potrivit. Acum, insa, ca am stabilit faptul ca exista (inca) multi tineri care traiesc o viata alaturi de Dumnezeu si in umblare cu El, sa ne intoarcem privirile spre o alta categorie, cu un numar ingrijorator de adepti - tineretii.

Cineva se intreba "Oare ce-i intr-un ardei?" - "Taie-l, veni raspunsul, si-ai sa vezi." Oare ce-i cu tineretii de astazi, din bisericile noastre si ce-i de facut cu ei? Sa disecam realitatea, sa vedem despre ce este vorba.

Nu stiu de ce, dar tot mai multi copii crescuti in familii evanghelice au impresia ca ei sunt de drept intr-o biserica. Sunt unii adulti, e adevarat, care cred ca biserica e a lor, ca ei au facut-o, mai ales cand s-a construit cladirea. Ar vrea sa para mai spirituali si mai cu autoritate fiindca au pus caramida si boltaru'. Dar pietrele vii, cine le zideste si cum? Acolo de ce nu pun mana unii sa construiasca dezinteresati? Aceeasi. Dar copiii si tinerii par sa se considere de drept intr-o biserica.

Si... isi fac un club. Ei cu ei, altii nu. Daca vine cineva strain, ba canta prost, ba e mai negru, ba are parul drept, ba nu stie cantarile, ba nu prea stie Biblia... si bietul copil nu mai vine, daca nu e bun la nimic. Ai nostri, insa, sunt... Ei stiu de toate, fac de toate, sunt super-copii, nici nu stiu de ce mai exista si altii pe planeta asta. Ce-i invata oare parintii acasa, nu pot sa inteleg. E reteta dezastrului pentru urmatoare generatie - oameni care invata sa se iubeasca pe sine mai mult decat orice si sa o faca in asa fel incat sa nu-si dea seama.

Crescand, acesti tinereti duc mai departe steagul iubirii de sine, in cluburi si echipe de soc, invatate sa se distreze pe sine prin orice mijloc, dar sa uite de altii. Ei isi doresc intalniri, jocuri, activitati. La rugaciune tac, daca se mai face asa ceva... la rugaciune sunt sfinti (adica nu zic nimic, sa nu greseasca cu vorba, ca limba nu o imblanzit-o nimeni, nu s-or apuca ei, nu?).

Am auzit-o si pe asta - ca noi trebuie sa dovedim lumii ca stim sa ne distram, nu suntem tineri inchisi la minte. Iata noua noastra misiune in lume, sa dovedim lumii ca stim sa ne distram... Si nu mai stim sa ne rugam, sa postim, sa citim Biblia, sa iubim, sa facem milostenie si pace, sa ne cinstim parintii... Iata pretul - e real, se intampla, ce ne facem?

Ce sa ne facem frate... ne facem ca ploua... Cam asta facem, ce-i drept. S-au ridicat si liderii de tinereti, asa, ca ciupercile. N-a plouat, dar ei s-au ridicat. Ii atrag pe tineri cu bomboane, pentru ca cu asta i-am crescut si noi, in familii, cu pufuleti cu gust de pizza. Normal ca ademenesti o maimuta cu o banana, dar ia du-te la un leu, in jungla, daca te crezi tare!

Tineri tot mai la moda pe dinafara, tot mai goi pe dinauntru. Tineri plini de viata la jocul de carti, dar care n-au citit o carte in viata lor. Tineri gata de actiune... la volei, nu si in misiune. Tineri pregatiti de excursii, dar nu de evanghelizare. Tineri super implicati in diverse activitati, dar fara dragoste.

S-a ajuns aici din vina familiilor si a bisericilor. Exista o vina si a tinerilor, prea indiferenti in ce-i priveste, prea lesne increzatori in ofertele unor necunoscuti. E mai buna mancarea de pe internet si din orice alta biserica, decat cea din biserica mea - aceasta e mentalitatea iubitorului de sine la varsta pubertatii, varsta care s-ar putea sa-l marcheze toata viata.

SOLUTIA
Cristos sa preia conducerea in viata tinerilor. Dati tinerilor adevarul. Esti tanar - cauta-L pe Cristos, nu distractia! Sa nu permitem altora sa ne fure tineretea cu basme de copii. Sa-L cautam pe Dumnezeu in toate, cu seriozitate. Sa mergem la Biserica cu drag si la intalniri de tineret sa slujim, nu sa ne cautam perechea. E greu? Da-te jos de pe tronul vietii tale, daca e greu, daca nu poti, lasa-L pe Cel care poate sa transforme viata ta cu adevarat. Opreste-te din a te iubi pe tine insuti!

Niciun comentariu: