Evanghelizarea in sine a fost redefinita. Nu fatza de toti, fiindca s-ar fi opus cei mai multi, ci, in deosebi fatza de generatii mai tinere (una sau doua, daca observatiile mele sunt corecte, sau mai multe).
Consider ca prima generatie de tineri a fost una straina. Generatia straina au fost cei care s-au nascut in special inainte de revolutie, dar au crescut si s-au format in democratie. Ei s-au simtit straini de parintii lor, de valorile lor, de - sa recunoastem - lipsa lor de a intelege contemporanul care ne-a invadat literalmente, in toate domeniile de acum.
A doua generatie, in speta cei nascuti dupa revolutie, sunt in pericolul de a fi generatia furata. De cine? Mai degraba de ce - de noi valori si aspecte straine, in fapt, dupa cum voi arata, de adevarul Scripturilor.
Cand folosesc cuvantul "evanghelizare", iata cum intelege fiecare din cele trei generatii (cele doua, plus a treia implicata prin consecinta):
- generatia parintilor nostri ar intelege ceea ce spune Biblia concret - marturisirea Evangheliei cat mai acurat, cat mai trait si cat mai direct;
- generatia "straina" si-ar pune problema relevantei Evangheliei si si-ar sugera in minte ca trebuie sa fie mai mult, avand cateva exemple;
- generatia "furata" ar stii la ce se refera - la creativitate: spune Evanghelia creativ, cum gasesti tu de cuviinta
Sper ca ati observat diferentele corect. Acum, sa intelegem mai bine. Lupta reala se da intre insemnatatea esentiala pe care cuvintele cu sens crestin sunt intelese: evanghelizare, misiune, crestere spirituala, rugaciune, partasie cu Dumnezeu, partasie cu fratii etc etc.
Aparent toti evanghelizam. In fapt, nu este asa. Se incearca introducerea unor concepte potrivite cu "vremurile" pe care le traim, relative la subiect (subiective). Asa se face ca adultii de astazi inteleg prin evanghelizare ceea ce spune Biblia si atat, pe cand tinerii sunt indoctrinati (a nu se intelege ca tinerii pe care ii cunosc eu, discutia o port aici la nivel general, in contextul concret al societatii globalizate de astazi) la a intelege prin Evanghelizare orice metoda le vine prin minte sa spuna ceva despre Domnul Isus.
Este bine sa folosim toate lucrurile bune la care ne putem gandi pentru a obtine capacitatea de a vorbi altora despre Domnul Isus. Dar, in final, trebuie sa fim constienti ca, daca nu le spunem Evanghelia prin cuvant, explicand-o in contextul ei, le vom spune alta evanghelie.
Ce spunem oamenilor, sau cum interactionam cu ei? Cum vestim Evanghelia, sau ce presupune ea? Pentru a raspunde la aceasta intrebare, ne vom intoarce la locul unde definitia corecta a evanghelizarii a fost data, odata pentru totdeauna (de altfel toata credinta ca sistem de valori, ca principii esentiale). Este vorba de Cuvant, sau de creativitatea noastra?
[update]
"Isus a luat din nou cuvantul, si le-a zis: 'Adevarat, adevarat va spun, ca, Fiul nu poate face nimic dela Sine; El nu face decat ce vede pe Tatal facand; si tot ce face Tatal, face si Fiul intocmai'."
Tot asa, Fiul nu a spus nimic decat ce i-a dat Tatal sa spuna. Tot asa trebuie sa fim si noi!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu