Acela care prin anii '20 facea ritualuri de sacrificare a caprelor intr-o manastire din Sicilia, a fost descris ca evanghelistul cel mai de succes al religiei pagane al secolului XX. El invata pe oameni ca "Legea" este sa faci tot ceea ce vrei:
Cartea scrisa de Crowley, Magick in Theory and Practice, ramane si azi foarte cunoscuta in randurile ocultistilor. "Fa ceea ce vrei este toata Legea", acesta era principiul sau suprem de viata, din care s-a nascut si filozofia moderna "Fa lucrurile asa cum vrei tu". O alta remarca faimoasa a lui Crowley este aceea ca "Fiecare barbat si fiecare femeie este un star". Adeptul lui Crowley si cantaretul rock Steven Marque spune despre acesta : "A facut parte dintr-o traditie straveche conform careia Eternul este unitatea suprema in care se impaca toate opusurile, inclusiv binele si raul. El locuise in Orient si cunostea atat scripturile hindusilor, cat si pe cele ale budistilor, pentru care aceste idei erau normale si obisnuite. El a elaborat ritualuri complicate de magie sexuala.Este muzica rock un gen muzical inventat si folosit pentru promovarea de sine, pentru conducerea maselor atrase de sunetul ei spre credinte straine de adevarata credinta a Cuvantului lui Dumnezeu? Promoveaza ea sinele prin structura ei, prin modul in care trebuie cantata si prezentata?
Stilul lui Crowley ramane o prezenta explicita in versurile contemporane. Formatia de goth-metal Moonspell canta: "Legile erotice ale lui Crowley vor stapani in sfarsit". Alphaville canta: "Fa ce vrei, acesta va fi destinul nostru". Formatia germana de alt-metal industrial KMFDM canta: "Fa ce vrei, dupa cum crezi de cuviinta". In cantecul lor "Do What Thou Wilt", trupa de punk rock Lords of the New Church canta: "Nu este har; nu este vina; iata legea: fa ce vrei tu."
Religia lui Crowley se reduce la venerarea eului ca Dumnezeu.
De ce ne punem problema unor vedete care sa cante "in fata" o muzica dura, acompaniate de o instrumentatie data la maxim, care nu-si propune niciodata perfectiunea si finetea? Ideea ca muzica rock este muzica universala a fost de mult pronuntata de promotorii acestui stil. Ei au folosit aceasta pentru a promova religia lor despre care s-a scris mai sus. Nu de putine ori, si nu in colturi neinsemnate, am auzit afirmatia ca muzica crestina contemporana de tip rock, metal, are capacitatea de a transcende generatiile si culturile crestinilor de astazi. Un important eveniment unde s-a afirmat aceasta a fost o intalnire a Campus Crusade for Christ in Coreea de Sud, a unor tineri din peste 120 de tari, de pe tot globul, stransi in orasul Busan intr-un numar de aproximativ 20.000. Este de remarcat aceasta, fiindca trebuie sa ne punem intrebarea, in acest context, ce religie anume se vrea impusa prin abordarea acestui stil muzical in lumea crestina?
Tine de observatie sa incercam sa gasim raspunsul la intrebarea: "Sunt crestinii astazi influentati de dorinta de a fii vedete si condusi de motto-ul trairii pentru clipa si beneficiile ei?"
Muzica folosita de crestini nu este menita sa provoace anumite stari mai speciale pentru auzirea Evangheliei. Scriptura nu ne invata ca muzica ne pregateste pentru auzirea unor prelegeri despre Dumnezeu si credinta. Scriptura ne invata altceva despre muzica si rolul ei in viata crestinului. Ar trebui sa ne pregateasca muzica pentru auzirea Evangheliei? Nu cred. Mai degraba ar trebui sa folosim cantarea pentru acele scopuri mentionate de Scriptura. Daca muzica ne pregateaste pentru auzirea unui mesaj, atunci ea ne va face sa primim acel mesaj diferit de cum l-am fi primit daca nu exista acea muzica inaintea mesajului. Deci, nu mesajul e, asadar, important, ci muzica, cantarea. Dimpotriva, insa, Cuvantul trebuie sa se adreseze inimilor noastre asa cum sunt ele, nu amortite de sunete sau indulcite de ele.
Ne deschidem inima oricui? Spre orice? Oricand? Oriunde? In niciun caz! Doar adevarul trebuie sa fie lasat sa ne cerceteze inimile, gandurile, vietile. Ne deschidem inima, dar nu fiindca auzim o incantatie, nu pentru ca luam parte la un concert de muzica de un anumit fel, ci pentru ca stim ca atunci cand suntem asezati inaintea adevarului, ne vom vedea asa cum suntem si aceasta, prin comparatie apoi cu cine este Dumnezeu si cum este El, va aduce in noi nu doar lacrimile pocainte si sentimentele de scarba fata de pacat, ci si bucuria iertarii si a transformarii.
Muzicii nu trebuie sa i se dea o atentie mai mare decat se cuvine. Limitele folosirii ei trebuie pastrate dupa Scripturi. Noi trebuie sa folosim muzica pentru acea cantare prin care sa transmitem adevarurile Scripturii, care sa ne cerceteze inimile. Nu folosind o muzica speciala, care sa ne atraga si sa ne deschida ea inimile, pentru ca am depinde mai apoi de ea, ci lasand puterea lui Dumnezeu sa lucreze cu adevarul.
---
citate din cartea "Evanghelia pe muzica rock?..." de John Blanchard si Dan Lucarini, editura Faclia, Oradea, 2009, pag. 93 - 94
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu