Cat de maret e Dumnezeu
de Costache Ioanid
Cât de mãret e Dumnezeu!
Vãd marea cu talazuri grele,
mã-nalt pe muntii de bazalt
si-mi zboarã gândul printre stele,
tot mai înalt.
Vãd marea cu talazuri grele,
mã-nalt pe muntii de bazalt
si-mi zboarã gândul printre stele,
tot mai înalt.
Ce împãrat îsi duce-ostirea
spre un gigantic apogeu?
Acel ce-a pus în goluri firea,
Acel ce-a scris oricui menirea
mai mult decât nemãrginirea
e Tatãl meu!
spre un gigantic apogeu?
Acel ce-a pus în goluri firea,
Acel ce-a scris oricui menirea
mai mult decât nemãrginirea
e Tatãl meu!
Cât de temut e Dumnezeu!
Vuiau de pe Sinai ecouri
când glasul Domnului vorbea.
Iar Moise-nainta prin nouri
si tremura…
Vuiau de pe Sinai ecouri
când glasul Domnului vorbea.
Iar Moise-nainta prin nouri
si tremura…
La Tronul Alb se strâng sfielnic
voievozi de foc din Empireu.
si heruvimii vin cucernic,
slãvind Eternul Vistiernic.
si-acest Stãpân Atotputernic
e Tatãl meu!
voievozi de foc din Empireu.
si heruvimii vin cucernic,
slãvind Eternul Vistiernic.
si-acest Stãpân Atotputernic
e Tatãl meu!
si cât de bun e Dumnezeu!
Chiar dacã stelele bãtrâne
tot au o vreme când se-astern,
dar cine în Isus rãmâne
e-un fiu etern!
Chiar dacã stelele bãtrâne
tot au o vreme când se-astern,
dar cine în Isus rãmâne
e-un fiu etern!
si-n fata slavei sclipitoare,
în ceasul lumii cel mai greu,
când cei ce-au dat pe sfinti la fiare
vedea-vor Forta Creatoare
eu voi sopti cu adorare:
E Tatãl meu…
în ceasul lumii cel mai greu,
când cei ce-au dat pe sfinti la fiare
vedea-vor Forta Creatoare
eu voi sopti cu adorare:
E Tatãl meu…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu