"Căci s-au strecurat printre voi unii oameni, scrişi demult pentru osânda aceasta, oameni neevlavioşi, care schimbă în desfrânare harul Dumnezeului nostru şi tăgăduiesc pe singurul nostru Stăpân şi Domn, Isus Hristos. Vreau să vă aduc aminte, măcar că ştiţi o dată pentru totdeauna toate aceste lucruri, că Domnul, după ce a izbăvit pe poporul Său din ţara Egiptului, în urmă a nimicit pe cei ce n-au crezut." (Iuda 1: 4, 5)
E de remarcat ca epistola lui Iuda este una soborniceasca (universala, catolica). Si totusi, Iuda scrie "s-au strecurat printre voi". Da, o realitate a "zilelor din urma" este aceea a "strecuratilor". Nu alesi de altii, ci care s-au strecurat ei insisi. Si, cand cineva se strecoara, nu cu gand bun o face, ci pentru a introduce raul si vrajmasia.
Iata prima invatatura despre acesti oameni: se furiseaza, se strecoara, se introduc pe ei insisi pe ascuns. De ce? Pentru ca nu le place la lumina. Fiindca, la lumina, faptele lor se vadesc, se arata. Planurile lor nu ar sta in picioara nicio clipa, daca ar fi prezentate la lumina. Ei insisi nu ar rezista in mediul fratietatii, daca s-ar prezenta de la inceput cine sunt. Singura varianta ramasa: strecurarea.
Dar, ce fac acesti oameni, pentru ca "din faptele lor" sa-i cunoastem? Iata:
a. schimba in desfranare harul lui Dumnezeu (Dumnezeu nostru);
b. tagaduiesc pe Singurul nostru Stapan si Domn - Isus Cristos
Deci, harul nu a fost dat pentru desfranare. Temelia harului este opusa desfranarii. Intr-o biserica locala (oarecare), crestinii isi au temelia pe har. Harul e invocat pentru sfintenie, pentru valori frumoase, integre, bune, placute lui Dumnezeu si omului sfintit de El.
Fiind in adunare, acesti oameni neevlaviosi, nu se potrivesc temeliei harului. Prin urmare, aceasta trebuie schimbata. Si harul, ingaduinta divina, permisiunea Domnului e schimbata in "desfranare". Se schimba sensul, definitia, exemplele, aplicatiile. Totul.
Auzi: "e libertate, frate, n-ai auzit?" In numele harului lui Dumnezeu se fac tot felul de fapte nedemne de el. In numele harului lui Dumnezeu oamenii ajung sa spuna: "e voie, se poate, esti liber". A, nu sa te rogi, nu sa postesti, nu sa suferi pentru Cristos, nu sa fii sfant, nu sa pleci misionar in Africa, nu sa iti vinzi tot ce ai si sa dai saracilor". Nu, sigur ca nu.
Oamenii acestia, in numele harului lui Dumnezeu, isi vopsesc faptele desfranate (fara frau, fara limita aceea onorabila) in ceva bun, acceptabil, curat. Dar, acestia sunt oameni neevlaviosi. Nu te lua dupa ei. Ca au gura mare, nu trebuie sa te atraga. Si leul racneste, in cusca si ma indoiesc ca ai intra la el, din acest motiv...
Nu se pot opri. Isi permit si asta si cealalta. E har, nu? Da, e har, dar nu pentru ei... Pentru ca ei in schimba si atunci raman fara.
NU SCHIMBATI HARUL LUI DUMNEZEU! Infranati-va in continuare, fratilor. A venit revolutia si acum sunt multe lucruri lasate la voia intamplarii. Oare sa dam noi harul lui Dumnezeu pentru circumnstantele politice si sociale? Sa alegem noi cum sa fie harul printr-un vot democratic? Nu, desigur ca nu!
Nu inovati harul. Nu aduceti suflu nou in ce priveste harul. Harul lui Dumnezeu trebuie sa ramana asa cum este, altfel nu mai este harul lui Dumnezeu. SI, fara harul lui Dumnezeu, asa cum este el, omul este damnat pentru vesnicie, este sortit pieirii!
Harul lui Dumnezeu este unul dintre acele realitati care, pentru a ne folosi, trebuie sa ramana asa cum este. Imi pare rau daca circumstantele te cheama sa schimbi totul, sa renunti la valori, sa inlocuiesti, sa te mulezi intr-o lume "p(R)ostmoderna", dar harul lui Dumnezeu nu poate fi schimbat.
Atentie - vei ramane crestin in masura in care nu schimbi harul lui Dumnezeu. Il schimba altii - e treaba lor. Dumnezeu va judeca toate lucrurile. Treaba noastra este alta. Nu va uniti cu astfel de oameni. Chiar daca e greu, chiar daca pare un "suflu nou".
In biserici in care se doarme, pare o mare realizare sa te unesti cu "schimbatorii". Dar, nu e... Ar fi fost fain sa fie o trezire autentica, sa se trezeasca crestinii. Dar nu e... Sa ne rugam, sa postim. Dumnezeu va lucra. Daca si atunci cand va vrea El.
Nu va asteptati ca acestia care schimba in desfranare harul sa poarte tricouri cu: "Eu schimb in desfranare harul lui Dumnezeu". Obraznicia este mai amara si mai perfida. Ei schimba in desfranare harul "Dumnezeului nostru". Trebuie sa ne pese. E Dumnezeu nostru! Si, o fac pe ascuns, in camuflaj.
Dar, indata ce schimba harul, aceia care au harul neschimbat ii recunosc. Problema cu schimbatorii este ca, dupa ce au schimbat isi pierd camuflajul. Pana una alta, daca ai piele de oaie, te mai indura pastorul. Dar, cand incepi sa o dai jos... Numai ca, ei stiu cand sa actioneze. Vremea se pare ca le e propice acum. Inca tine. Dar nu pentru mult timp. Intr-un fel sau altul, Dumnezeu ii va demasca. Intre timp, noi trebuie sa-i recunoastem si sa nu ne unim cu ei.
Apoi, ei Il tagaduiesc pe Cristos. Adica pe Cristos ca Singurul, pe Cristos ca Stapanul, pe Cristos ca Domnul! Oamenii acestia nu au doar un stapan, pe Cristos. Nu au doar un Domn, pe Cristos. Astfel, Il tagaduiesc. Unii au ca stapan televizorul, statul, patronul etc. Astazi se vinde partasia cu fratii pe trei fotolii in sufragerie, pentru care este prea obosit sa mai mergi la adunare si in care te poti odihni prea bine sa mai stai pe genunchi la rugaciune.
Binele pe care-l avem, nu ne atrage spre neveghere? Nu ne-am pune mai bine saltele de paie, dar sa stim ca nu ne indepartam de Dumnezeu?
Ati auzit expresia: "Lasa Biblia"? Adica, "lasa Cuvantul", adica "lasa-L pe Cristos"... Da, si Cristos, dar nu doar El. Da, scrie asa, dar acum suntem intr-un alt veac, vremurile s-au schimbat! Si? Cristos nu se schimba!
Asa ca, NU-L SCHIMBATI PE CRISTOS, fiindca, odata schimat, El nu mai este acolo. Cristos, de fapt, nu se schimba. Cine-L vinde, nu-L mai are, cine-L da, nu-L mai tine.
Rezumat:
- pastrati harul asa cum este;
- pastrati Cuvantul asa cum este;
- asigurati-va ca nu aveti alta autoritate, decat pe Cristos (Cuvantul) in viata voastra;
- nu va uniti cu cei care, furisati, schimba aceste valori vesnice, folositoare omului pentru mantuire, in nimicuri nedemne pentru a fi amintite.
Cei care fac aceste lucruri rele, de fapt sunt oameni care nu au credinta. Ei nu cred cu adevarat. Si, conform exemplului inainte-mergator, dat noua, Dumnezeu, dupa ce a izbavit pe poporul Sau din tara Egiptului, in urma, a nimicit pe cei care n-au crezut. Pentru necredinta se da nimicire. De la Dumnezeu. Dragilor, nu va jucati cu harul lui Dumnezeu si cu autoritatea Domnului Isus Cristos. Pe altii avertizati-i. De "oamenii acestia" feriti-va! Nu va uniti cu ei. Voi, slujiti Domnului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu