În adevăr, Legea, care are umbra bunurilor viitoare, nu înfăţişarea adevărată a lucrurilor, nu poate niciodată, prin aceleaşi jertfe, cari se aduc neîncetat în fiecare an, să facă desăvîrşiţi pe cei ce se apropie. Altfel, n'ar fi încetat ele oare să fie aduse, dacă cei ce le aduceau, fiind curăţiţi odată, n'ar mai fi trebuit să mai aibă cunoştinţă de păcate? Dar aducerea aminte a păcatelor este înoită din an în an, tocmai prin aceste jertfe; căci este cu neputinţă ca sîngele taurilor şi al ţapilor să şteargă păcatele.
(Evrei 10:1-4)
Ce lumina putea sa fie pusa alaturi de nasterea lui Cristos, Lumina Lumii? Ce bauturi puteau sa puna in cupe oamenii, pentru a se veseli la nasterea Celui care este Apei Vietii? Ce mancaruri alese sa fi pregatit cei care ar fi intampinat venirea in lume a Painii care se coboara din cer? De fapt, noi n-avem nici hrana, nici bautura, nici lumina, nici bucurie, nici slava, nici bogatie, nici pace, nici sfintenie, nici valoare, nici sens. Cristos ne da. Si, tocmai pentru ca nu avem, Cristos, venind in lume, nu are ce sa foloseasca din tot ceea ce a gasit aici.
El, insa, a venit sa rezolve problema pacatului si sa aduca lumii adevarata lumina, hrana, bautura, viata, pace, bucurie, bogatie, slava... A venit sa fie adevarul printre oameni si nu umbra lucrurilor viitoare, despre care vorbea si spre care arata Legea. Legea a fost desavarsita in tot ce spunea, dar o umbra doar, nefiind concepta pentru a implini nevoia omului, de fapt.
Nasterea din fecioara este esentiala. Pentru ca trupul sau, conceput in mama Sa, Maria, avea sa fie adus ca jertfa suprema, fara cusur, dupa imaginea preinchipuitoare a jertfelor din Legea vechiului legamant. Prin aceasta jertfa, Cristos avea sa justifice NOUL LEGAMANT (traducerea mai buna a ceea ce numim noi Noul Testament). Trupul lui Cristos nu a fost conceput prin interventia unui om, ci prin lucrarea tainica a Duhului Sfant. Trupul lui Cristos, astfel, a fost unul fara cusur. Astfel, urmeaza sa gasim sens in nasterea Sa, dupa cum urmeaza:
De aceea, cînd intră în lume, El zice: „Tu n'ai voit nici jertfă, nici prinos; ci Mi-ai pregătit un trup; n'ai primit nici arderi de tot, nici jertfe pentru păcat. Atunci am zis: „Iată-Mă (în sulul cărţii este scris despre Mine), vin să fac voia Ta, Dumnezeule!” După ce a zis întîi: „Tu n'ai voit şi n'ai primit nici jertfe, nici prinoase, nici arderi de tot, nici jertfe pentru păcat”, (lucruri aduse toate după Lege), apoi zice: „Iată-Mă, vin să fac voia Ta, Dumnezeule.” El desfiinţează astfel pe cele dintîi, ca să pună în loc pe a doua.
(Evrei 10:5-9)
Implicatiile acestui fapt sunt deosebite. Ne arata ca nu mai avem nevoie de preoti, pentru mijlocire. Ne arata ca am primit plinatatea lui Cristos in viata. Ne arata ca avem un Mare Preot desavarsit, la Dumnezeu, Mijlocitor pentru noi, caruia sa-I aducem cererile noastre pentru iertarea pacatelor (cititi toata cartea Evrei pentru o mai buna intelegere), cand pacatuim chiar dupa ce am fost nascuti prin Cuvantul adevarului (Iacov), dupa cum spune apostolul Ioan in prima sa epistola. Iata:
Prin această „voie” am fost sfinţiţi noi, şi anume prin jertfirea trupului lui Isus Hristos, odată pentru totdeauna. Şi, pe cînd orice preot face slujba în fiecare zi, şi aduce de multe ori aceleaşi jertfe, cari niciodată nu pot şterge păcatele, El, dimpotrivă, după ce a adus o singură jertfă pentru păcate, S'a aşezat pentru totdeauna la dreapta lui Dumnezeu, şi aşteaptă de acum ca vrăjmaşii Lui să-i fie făcuţi aşternut al picioarelor Lui. Căci printr'o singură jertfă El a făcut desăvîrşiţi pentru totdeauna pe cei ce sînt sfinţiţi. Lucrul acesta ni-l adevereşte şi Duhul sfînt. Căci, după ce a zis: „Iată legămîntul pe care-l voi face cu ei după acele zile, zice Domnul: voi pune legile Mele în inimile lor, şi le voi scrie în mintea lor”, adaugă: „Şi nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele lor, nici de fărădelegile lor.” Dar acolo unde este iertare de păcate, nu mai este nevoie de jertfă pentru păcat. Astfel dar, fraţilor, fiindcă prin sîngele lui Isus avem o intrare slobodă în Locul prea sfînt, pe calea cea nouă şi vie, pe care ne-a deschis-o El, prin perdeaua din lăuntru, adică trupul Său: şi fiindcă avem un Mare preot pus peste casa lui Dumnezeu, să ne apropiem cu o inimă curată, cu credinţă deplină, cu inimile stropite şi curăţite de un cuget rău, şi cu trupul spălat cu o apă curată. Să ţinem fără şovăire la mărturisirea nădejdii noastre, căci credincios este Cel ce a făcut făgăduinţa. Să veghem unii asupra altora, ca să ne îndemnăm la dragoste şi la fapte bune. Să nu părăsim adunarea noastră, cum au unii obicei; ci să ne îndemnăm unii pe alţii, şi cu atît mai mult, cu cît vedeţi că ziua se apropie. Căci, dacă păcătuim cu voia, după ce am primit cunoştinţa adevărului, nu mai rămîne nici o jertfă pentru păcate, ci doar o aşteptare înfricoşată a judecăţii, şi văpaia unui foc, care va mistui pe cei răzvrătiţi.
(Evrei 10:10-27)
Sa ne cutremuram de toate acestea si sa ne punem bine viata in randuiala, caci avem de-a face cu DUMNEZEU.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu