Iata ca exista o luare de pozitie oficiala a presedintelui uniunii baptiste cu privire la framantarile din ultima vreme vis-a-vis de acceptarea de fonduri de la stat. Fapt imbucurator, fata de situatia de pana acum, cand o exprimare a dansului, mai mult privata (cred eu), a fost publicata pe un sait in urma unor "sfori" trase, dupa exprimarea proprietarului.
Pe saitul revistei Crestinul Azi, se gaseste un interviu in trei parti cu privire la acest subiect (si nu doar). De data aceasta cred ca este potrivit pentru a exista reactii, avand in vedere natura oficiala a documentelor.
In linii mari, fr. Bunaciu subliniaza existenta unor biserici (in deosebi din vestul tarii) care au luat in trecut fonduri de la stat si care au provocat situatia de fata. De remarcat ca: nu Uniunea a solicitat fonduri si nici comunitatile. Cred si eu ca aceasta clarificare este importanta.
Este, se asemenea, subliniat in interviu, faptul ca bisericile baptiste sunt autonome si Uniunea este chemata sa ajute prin slujire Bisericile locale. In sensul in care acestea au fost cu ceva timp in urma fondate sunt in deplin acord. Exista, totusi, o limita si aici.
Se sustine, de asemenea, ca o larga majoritate a sustinut in tara acceptarea fondurilor. Din alte parti, citim pe internet ca nu toate comunitatile au votat si au trimis raspuns solicitarii din discutie (vezi interviu). Deci, cum e, pana la urma?
O alta chestiune pe care nu o inteleg: daca bisericile sunt oricum autonome, in sensul subliniat in interviu, atunci de ce sa mai votam? Sau ce sa votam? Ceva nu se leaga. Probabil ca exista un anumit grad de ambiguitate. Cred ca este prematur sa vorbim despre faptul ca bisericile baptiste accepta fonduri de la stat. Unele biserici au acceptat de multa vreme. In niciun caz nu s-a acceptat asa ceva, ci este vorba doar despre un raspuns dat statului, cu privire la o cerere anume. Care, intr-un sens, nu are logica. Daca s-au dat fonduri, atunci de ce ne-a mai intrebat? Sa ne hotaram cu privire la ce? Cum interpretam statutul? De ce? Pai daca au dat deja fonduri unor biserici, inseamna ca acele biserici au interpretat cum au vrut, totul e legal si cu asta s-a incheiat acordul. Dar, se pare ca e ceva mai mult decat atat. Vom afla, poate, cu timpul.
Din exemplele date, din afara Romaniei, sunt de acord cu cel referitor la America. Restul nu le consider reprezentative din mai multe motive. Totusi, bisericile din Romania nu sunt chemate sa ia exemplul Americii, ci cel al Scripturilor. Mai degraba am studia Scripturile, decat modul in care se comporta altii.
Fr. Bunaciu subliniaza ridicolul medicamentelor subventionate de stat, al deducerilor de TVA etc, aratand prin aceasta ca exista o complexitate in relatia cu statul. Motiv pentru care, din moment ce exista aceasta complexitate, fiecare relatie cu statul ar trebui privita in dreptul ei. Este evident si din pozitia sa in interviu, ca nu putem privi si salariile in acelasi mod cum se priveste luarea de fonduri in sensul tensiunilor prezente.
Iata, deci, cum vorbim despre medicamente platite de stat, fonduri de la stat si salarii pentru pastori - deja trei chestiuni diferite, desi toate fiind parte din relatia cu statul.
Este evident ca interviul arata o pozitie favorabila primirii de fonduri de la stat din partea presedintelui Uniunii. De aceea, in contextul sau (al interviului) nu are sens sa incercam sa prezentam o discutie echilibrata si cautatoare a unei linii calauzitoare. De unde se naste si intrebarea: cum sunt slujite bisericile care nu agreaza ideea. Daca fr. Bunaciu a slujit bisericile din vest, despre care vorbeste, acceptandu-le interpretarea, atunci la fel de mult trebuie sa le slujeasca si pe cele din alte parti (ma rog, nu neaparat geografice). Si, daca asa este situatia, atunci, trebuie sa se raspunda in egala masura, statului, nu? Realitatea este nu ca acceptam aceste fonduri, ci ca o majoritate oarecare le accepta, pe cand o alta majoritate (in minoritate fata de prima), nu le accepta. Aici cred ca exista o problema. Daca ar fi fost invers raportul de "forte", atunci ar fi cazut si toate argumentele spuse si cu putina ironie in interviu? Deci, democratia a devenit resura formatoare de argumente valide? Sau este votul mai numeros sursa adevarului? In niciun caz! Un pastor curvar poate sa fie in functie de pastor pentru ca s-a votat sa fie de un numar mai mare de oameni, dar aceasta nu inseamna ca devine peste noapte un pastor sfant si curat.
Sunt multumit ca exista acest inverviu. Nu sunt multumit de prezentarea realitatii, ea fiind una de tip demografic (desi se sublinia de multe ori ca nu exista sondaje - si atunci?). Bisericile baptiste trebuie slujite, dar toate. Daca sunt slujite si acelea mari si cu bani, sa fie slujite si acelea mici si sarace.
E importanta observatia de la sfarsit, cand fr. Bunaciu atrage atentia la modul de raportare fata de politica, domeniu in care unii nu mai par asa de separati de stat. Daca e asa, mare dreptate are. Daca nu suntem consecventi, atunci nici sa nu ne batem cu pumnul in piept.
Nu s-a vorbit despre validitatea votului, despre crestinii baptisti (ci, despre pastori de biserici mari), despre raportul voturilor, despre reactia statului la raspunsul dat. Ar mai ramane intrebari.
Eu raman ce-am fost: romantic. Adica, sa nu primim fonduri de la stat. Nu e corect. Ori ne separam, ori nu. Ne jucam cu statul si uneori statul are proprietatea unui foc. Arde! Si, pe buna dreptate.
De remarcat ca s-a amintit Biblia in interviu! Se pare ca cei care nu au vrut bani de la stat au folosit Biblia! Superb! Ma bucur. Asa se merita sa pierzi votul. Nu sunt de acord cu interpretarea data despre situatia din VT in contextul fondurilor de la stat. Nu vad legatura. Nu detaliez, aceste aspecte trebuie chibzuite mai mult.
Ingrijorari:
- ma tem ca nu cumva autonimia bisericilor noastre sa nu se transforme in relativizarea principiilor baptiste si ale Scripturii;
- interpretam Biblia in fel si chip, chiar mai mult decat un principiu baptist;
- cei care au folosit o argumentatie teologica au fost in minoritate (daca si cealalta parte a folosit, atunci aceea aveam nevoie sa auzim, nu ce alte biserici din alte tari mult mai depravate ca tara noastra, accepta bani de la stat)...
- ca incet, incet, statul va fi tot mai aproape de Biserica si, acceptand aceasta, Biserica va fi tot mai aproape de stat... ce va urma, poate nu noi, cei care am facut apropierea vom vedea, ci urmasii nostri, ce-au sa mosteneasca mai multe poveri decat libertati (nu ca noi)...
Sa urmarim si alte discutii pe bloguri. Poate intrebarile fara raspuns pana acum se vor adresa, undeva spre sfarsit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu