"Aceasta inclinare catre orgoliu (superbia) o va avea orice societate. O are intr-o masura semnificativa si societate occidentala de azi care se inchina la idolii ei, la 'lucrul mainilor' sale (minunile tehnicii si bogatia), si isi delimiteaza spatiul ca o incinta din care Dumnezeu este exclus. Daca crestinii nu sunt prigoniti, aceasta nu se intampla pentru ca intre Civitas Dei si Civitas terrena conflictul a devenit mai putin acut, ci pentru ca crestinii nu mai au constiinta acestui conflict si adopta viziunea si principiile dominante ale Cetatii Pamantesti. Cuvintele Sfantului Pavel 'sa nu va potriviti acestui veac' (Rom. 12, 2) raman valabile pentru toate timpurile... Exact aici, pe campul de lupta dintre Civitas Dei si Civitas terrena, trebuie plasata prigoana impotriva crestinilor." (Si cerul s-a umplut de sfinti..., pag. 372, Manica Papazu)
"'Azi, cand bisericile cele vazute sunt daramate[...] se inalta altele, de mana lui Dumnezeu facute. [...] Cu lacrimi de pocainta oamenii continua sa se roage [...] si deschid, sub prigoana, biserici in inima lor. [...] Nicio putere de pe pamant nu poate distruge aceasta biserica', scria din exil un preot necunoscut, ramas doar cu numele de Serghei, credinciosilor din parohia sa candva prin anii 1920-1930. Biserica rusa a iesit din catacombe bogata in marturisitori si mucenici: cei a caror marturie il face cunoscut pe Cristos si ale caror suferinte fac cunoscuta Crucea." (pag. 390, Monica Papazu)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu