"In sfarsit, de ambele parti, peste 63 de milioane de victime pe teatrele de lupta ale celui de-al Doilea Razboi mondial.
Iata si cateva cifre romanesti postbelice: intre 1948 si 1964, in locuri de pedepsire, exterminare si reeducare sadica - precum Sighet, Aiud, Jilava, Pitesti, Gherla, Galati, Targu-Ocna, Valea Neagra, Poarta Alba, Capul Midia, Colonia Peninsula - , peste doua milioane de detinuti. Dintre care, potrivit statisticilor, morti in inchisori, in lagare, in anchete, ori lichidati in moduri extrajudiciare - peste o jumatate de milion de fiinte omenesti." (Si cerul s-a umplut de sfinti..., pag. 228-229, Andrei Brezianu)
"Dupa cateva zile, un student mi-a oferit si mie locul sau aflat langa Monseniorul Ghika si am ajuns astfel pe priciul lui. Un prici avea patru locuri. Locul era atat de stramt, incat nu puteai sta decat pe o parte. Daca in cursul noptii careva voia sa se intoarca pe partea cealalta, trebuiau sa se trezeasca mai intai toti cei patru si sa se intoarca toti in acelasi timp. Monseniorul Ghika nu era decat piele si os si a suferit ingrozitor din cauza duritatii scandurilor, dar nu s-a plans niciodata. Hrana era foarte slaba si extrem de putina. Monseniorul Ghika nu manca niciodata totul si dadea o parte unor tineri care mureau de foame." (pag. 276, Emanuel Cosmovici - citatandu-l pe Menges)
"Nu am avut niciodata nici cel mai mic semn ca Monseniorul Ghika suferea din cauza inchisorii: era fericit de apostolatul pe care il facea, de nenumarate prilejuri ce i se ofereau de a-l vesti pe Cristos si sunt absolut sigur ca nicio clipa nu a regretat situatia in care se afla. Efectiv, pentru el nu exista inchisoarea si nici nu era preocupat in niciun fel de ziua eliberarii. Nu participa la discutiile cu caracter politic, nu din tactica sau din prudenta, ci pur si simplu pentru ca nu-l interesa modul in care se puneau acolo problemele. O singura date ne-a spus: 'Mi-e rusine fata de urmasii nostri. Ce vor spune ei despre noi, care am trait intr-un secol stapanit de doua carti sub nivelul semidoctismului: Mein Kampf, a lui Hitler, si Capitalul lui Marx?'" (pag. 290, Emanuel Cosmovici, citandu-l pe Matei Boila)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu