Gasesti ca un prieten a fost un prieten abia cand locul unde era este gol.
Este si prietenul romantic. Este si cel de fotografie. Dar este si prietenul adevarat.
Pe prieteni ii imprastie vantul, care nu stie sa-i discearna de alti pribegi. Dar nu in faptul ca stau in acelasi loc sta prietenia pentru oameni, ci in faptul ca locul in care au stat impreuna i-a facut sa nu se poata uita.
Prietenia se naste din pretuire. Cu cat valoarea si asteptarile sunt mai mari, cu atat prietenia trebuie ca e mai valoroasa.
Iti pare rau ca nu ai ajutat un om, cand puteai s-o faci. Dar e grozav de dureros sa aflii ca acela iti era, de fapt, prieten.
Degeaba mai plange cel care ridica sabia abia la mormantul prietenului sau.
Nu pot fi prieteni oameni cu valori diferite si nici nu e bine sa le ceri sa fie.
Idealul alege prietenii. De aceea canta betivii pe drumuri si stau drepti atletii credintei in arene. Cine sa-i desparta?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu