O Sfant Locas ...
O, sfant locas de indurare,
din nou la ieslea ta ne-alini.
Pamantu-ntreg e-n sarbatoare
Podoabe, cantece, lumini
Se-aprind faclii E masa plina.
Traditia isi face vad.
Incep colindatori sa vina.
Se strang copii langa brad.
Petrece lumea rade, canta
si toti un strai mai bun si-au pus.
E doar Craciun, e noaptea sfanta!
Dar unde, unde e Isus?
O, sfant locas de umilinta,
cand toti din tine-un basm isi fac,
cati mai pastreaza cu credinta
mesajul Pruncului sarac?
---
Imi sboara gandu-n departare
si deslusesc intr-un ungher
o candela palpaetoare
la ieslea sfantului mister
Se-apleaca bland, ca o aripa,
peste copil, un abur greu.
Vezi Tu? Gandeste-te o clipa.
Acest copil e Dumnezeu!
Pe fanul strans in valmaseala
Il vad in scutece de in.
Si poate trupul de petala
a sangerat in primul spin
Grajdarul spre Copil se-arata,
uitandu-se cu ochi de urs
cum pe-obrajorii fara pata
intaia lacrima s-a scurs.
Atras de spaima unei drame.
Isus lasa un cer slavit.
Si-acum e-un prunc doar. Si i-e foame.
Si-ntaiul plans a izbucnit.
Din inaltimi o stea vegheaza
prin ramuri de eucalipt.
Curand ii va fi iar de paza
in pribegia spre Egipt
Deasupra ieslei, barne grele
isi dau mireasma de bradet.
O, cate va ciopli ca ele
Copilul sfant in Nazaret!
Un miel se uita cu uimire.
Si pruncul s-a intors putin.
Doi prunci uniti intr-o privire,
ingemanati intr-un destin
Abia nascut si crucea, iat-o,
Isus o ia din prima zi.
In lumea care a creat-o,
El a venit spre-a suferi!
Iubind pe cei ce-o sa-L zugrume,
iertand pe cei ce L-au scuipat,
in pestera venit pe lume,
in pestera va fi-ngropat.
Si daca azi, pe-nalta-I treapta,
Isus e Imparat ceresc,
El tot mai sufera si-asteapta
pe toti acei ce nu-L iubesc.
Iudei si neamuri, regi si fameni,
va cheama Pruncul cel stingher!
El nu vrea cerul fara oameni,
insa nici oameni fara cer!
O, sfant locas! Ce dulce-ti clatini
al amintirii viers de sus.
Cat farmec au aceste datini!
Dar unde, unde e Isus?
Cu ce comori de veste buna
ni s-a trimis un Prunc din zari?
O, lasa altora sa-si puna
aceste mistice-ntrebari!
Ca s-or gasi in lumea larga
niscai saraci in vre-un ungher,
niscai ciobani pe vre-o viroaga,
sau magi indragostiti de cer.
A ta e clipa! Sus paharul!
Chemati taraful cel mai bun!
Sa cante la urechi, cobzarul!
Ca doar e noaptea de Craciun!
--
Voi miei din staule-noptate,
din nou cu voi ma reculeg.
Isus, divinul Miel, vi-e frate!
Si-al vostru-i cerul Lui intreg!
Acolo vesnic impreuna
ne va pastra Emanuel
Si orice spin va fi cununa.
Si orice lacrima, inel.
O, sfant locas! E sarbatoare.
Si toti un strai mai bun si-au pus.
Se canta se ciocnesc pahare
Dar unde, unde e Isus?
Costache Ioanid
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu