"(1)Cei doi îngeri au ajuns la Sodoma seara; şi Lot şedea la poarta Sodomei. Când i-a văzut Lot, s-a sculat, le-a ieşit înainte, şi s-a plecat până la pământ. (2)Apoi a zis: "Domnii mei, intraţi, vă rog, în casa robului vostru..." (Genesa 19)
Lot locuise o vreme in cort, alaturi de Avraam. Nu au stat ei toata viata pe munti, pe dealuri. Au ajuns in tara Canaanului fiindca Avraam fusese chemat de Domnul si a urmat intr-un final aceasta chemare. Binecuvantat de Domnul, nu mai avea loc de turme langa ale lui Avraam. Se crease si o tensiune in randul slujitorilor. Lot are de ales in ce parte sa mearga. Alege o zona manoasa de campie, prin vedere. Atunci vederile erau live si fara intermediari de genul televizorului. Asa ca Lot se uita, vede zona bine udata a Campiei si si-o alege.
Acum deja are casa in Sodoma, e persoana importanta la sfat. S-a integrat. Are confort, baie, dormitoare, usi cu sistem dublu de inchidere, modern interior-exterior, bucatarie dotata si camara plina. Ingerii lui Dumnezeu se gandeau sa petreaca noaptea in ulita. Dupa multe staruinte Lot a primit acceptul acestora sa-i fie oaspeti.
Lot era inconjurat de bunastare.
Nu terminasera bine cu masa ca oamenii cetatii, barbatii s-au strans la usa lui Lot. Nu au venit pentru a le spune un bun venit oaspetilor. Ci, pentru a-si bate joc de ei. Erau toti, tineri si batrani. Erau toti homosexuali. Cum au ajuns toti sa fie asa nu stiu, dar toleranti erau fiindca l-au primit pe Lot in cetatea lor si inca de multa vreme, de cel putin doua generatii. Erau toti stricati.
Nu degeaba a insistat Lot sa-si primeasca oaspetii in casa. In scurt timp casa lui Lot era inconjurata de poporul din cetate, care alearga din toate partile. Da, chiar si batranii aleargau. Au chemat pe lot afara si i-au poruncit sa-i scoata afara pe oamenii care au intrat la el. I-au spus direct si de ce - sa se impreuneze cu ei. Nu mai fusese casa lui Lot atat de cautata.
Textul spune asa: "Dar nu se culcaseră încă, şi oamenii din cetate, bărbaţii din Sodoma, tineri şi bătrâni, au înconjurat casa; tot norodul a alergat din toate colţurile." (versetul 4)
Lot era inconjurat de pacatosii desfranati.
Ajunsese Sodoma o mare plangere inaintea Domnului. O mare plangere impotriva locuitorilor acelui loc se afla pe masa de judecata a lui Dumnzeu. Sodomitii, cu mic, cu mare, au incercat sa intre cu forta in casa lui Lot, apostrofandu-l ca face pe judecatorul intre ei (stiti sintagma deja foarte populara: "cine esti tu sa judeci?") si promitandu-i o pedeapsa pe masura. Loviti cu orbire de ingeri nu au mai apucat sa execute vreo pedeapsa.
Pedepasa pentru Sodoma si Gomora era iminenta. Lot isi anunta ginerii, acestia rad. Credeau ca glumeste. Nu au mai apucat sa verifice. Cu greu a vrut Lot sa plece, numai luat de mana. Atata bunastare s-o lase el in urma? Nevasta lui si-a alipit inima de locul acela si s-a transformat intr-un stalp de sare in timp ce fugeau. In curand rasarea soarele si Lot abia abia ajunge intr-o mica cetatea. Din cer Domnul trimite o ploaie de pucioasa si de foc. Toti locuitorii cetatilor Campiei au fost nimiciti cu desavarsire. Si tot ce crestea pe camp a murit.
Iata cum relateaza textul: "Când a nimicit Dumnezeu cetăţile Câmpiei, Şi-a adus aminte de Avraam; şi a scăpat pe Lot din mijlocul prăpădului, prin care a surpat din temelie cetăţile unde îşi aşezase Lot locuinţa." (versetul 29) Dumnezeu l-a scapat pe Lot din mijlocul prapadului. Totul in jurul sau era distrus, frumoasa campie era acum un loc arid, sterp. Oamenii aceia lascivi si plini de sine erau praf si pulbere. Si ginerii lui Lot impreuna cu ei. Numai sotia lui nu se facuse praf, ca sa ramana o pilda pentru posteritate.
Lot era inconjurat de prapad.
De pe munte Lot s-a dus la loc larg, dar a ajuns inconjurat. Iata ce inseamna sa umblam prin vedere si sa nu intelegem ca larg poate fi ingust, mare poate fi mic, frumos poate fi urat, bogat poate fi sarac s.a.m.d. Dumnezeu le cunoate bine pe toate si este intelept sa mergem in viata pe drumul credintei in El.
S-ar putea ca banii sa ne ofere libertate de miscare, dar sa ne tina robi. S-ar putea ca oamenii sa ne lase in pace cu credinta noastra (sa nu ne mai prigoneasca fiindca suntem crestini, ci sa ne zambeasca) dar numai pana cand stam in calea intereselor pe care ei le au, cand ne vor constrange cu forta. S-ar putea sa fim inconjurati de lipsuri, dar sa fim scapati de Domnul. Planul lui Dumnezeu nu e cum vrem noi. Sa traim, asadar, prin credinta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu