"Iacov a zis casei lui şi tuturor celor ce erau cu el: „Scoateţi dumnezeii străini cari sînt în mijlocul vostru, curăţiţi-vă, şi schimbaţi-vă hainele, ca să ne sculăm, şi să ne suim la Betel; căci acolo voi ridica un altar Dumnezeului, care m'a ascultat în ziua necazului meu, şi care a fost cu mine în călătoria, pe care am făcut-o.” Ei au dat lui Iacov toţi dumnezeii străini, cari erau în mînile lor, şi cerceii pe cari-i purtau în urechi. Iacov i-a îngropat în pămînt supt stejarul de lîngă Sihem. Apoi au plecat. Groaza lui Dumnezeu s'a răspîndit peste cetăţile, cari-i înconjurau, aşa că locuitorii lor n'au urmărit pe fiii lui Iacov." (Genesa 35:2-5)
Iata ce le zice Iacov alor sai:
- scoate-ti dumnezeii straini din mijlocul vostru;
- curatiti-va;
- schimbati-va hainele
Ce reactie au avut ei:
- i-au dat idolii;
- i-au dat cerceii
Iacov:
- a ingropat obiectele de idolatrie sub stejar
Raspunsul Domnului:
- groaza lui Dumnezeu s-a raspandit peste locuitorii cetatilor care ii inconjurau
Iata-i avand in mijlocul lor idoli. Nu stiu cat de mult se gandeau la aceasta. Probabil li se parea ceva noarmal sa fie asa, sa tina acei idoli in maini, in urechi, poate chiar pe buze. Imaginea este a unui idol pe care omul il poarta, dar care-l schimba pe om. Au gresit, s-au jucat - ce-i de facut? Iacov ii provoaca: renuntati la idolii vostri! Ei accepta, renunta. Raspunsul Domnului nu se lasa asteptat. El ii protejeaza si groaza Lui intra in cei care inconjurau pe cei ai lui Iacov si poporul Domnului scapa din mijlocul oamenilor acelora.
Dumnezeu ne cerceteaza din cand in cand si ne arata greselile pe care le-am facut cand am acceptat cu lejeritate in viata noastra anumite compromisuri. Le-am lasat sa se adune. Dar El ne cheama sa ne descotorosim de ele, sa renuntam la ele. Sunt valori? Da! Sunt atuuri? Da! Dar locul lor e in pamant, noi avem alta perspectiva, mai inalta...
Abia atunci cand ne pocaim cu adevarat, ne sfintim din toata inima, renuntam la valorile de pe pamant si la centrul atentiei noastre - idoli trecatori, abia atunci vom birui si se va sti ca exista un popor al lui Dumnezeu pe pamant, in mijlocul celor care vor raul sfintilor lui Dumnezeu. Noi nu ne punem bine cu lumea, Dumnezeu ne pazeste de ea, dar atunci cand ne curatim de surplusurile cu care ne-am intinat.
Sa dam jos pamantul de pe noi, chiar si pe acela stralucitor. Caci nadejdea noastra este un trup de slava, pe acela vrem sa-l imbracam pe deasupra acestui trup muritor. Noi vrem sa stralucim ca stelele prin sfintenie, cand ii invatam pe multi sa umble in neprihanire. Uneori suntem la mijloc si trebuie sa decidem - vom lua drumul neamurilor, sau ne vom sfinti infiorati de gandul ca ne vom intalni cu Domnul?!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu