Am gasit anumite expresii pe care unii le folosesc tot mai des. Trebuie sa fie aratate ca nebiblice.
1. "cobori printre noi, Doamne, sa fii prezent la intalnire"... Domnul este in noi, El nu coboara la intalnire, El nu vine cand ne strangem noi si spunem incantatia etc. El este in noi, iar atunci cand doi sau trei in care este El sunt impreuna, uniti de El, El este in toti facandu-i una, indiferent daca sunt acolo si altii care nu sunt asa una, diferentza facandu-se in adevar, dincolo de capacitatea umana de intelegere (cea naturala, fireasca, neregenerata). In plus, noi nu venim sa ne intalnim cu Domnul, ci cu fratii. Pe Domnul il avem in noi, daca-L avem. Daca spunem ca venim TOTI sa ne intalnim cu Domnul, atunci e corect, fiindca doar cand suntem TOTI putem sa ne intalnim TOTI cu Domnul. Domnul nu e conditionat de spatiu si timp, dar noi suntem. De aceea, Domnul ia in considerarea aceasta atunci cand specifica in Biblie importanta intalnirii noastre. Pentru detalii cititi Biblia.
2. "casa Domnului". Exista o intelegere eronata asupra a ceea ce inseamna "casa Domnului". In Noul Testament (ca perioada), adica si azi, casa Domnului sunt copii Lui, luati ca intreg, adica impreuna. Casa Domnului e sinonima cu Trupul Domnului, in Noul Testament, astfel ca, putem vorbi atat in sens universal, cat si in sens local. Asa ca, local, casa Domnului este locul prezentei Sale, in adevar, asa cum intelegem ca este din Biblie, atunci cand vedem cum exista o astfel de "casa". Ea este suma credinciosilor dintr-o "cetate" (localitate), in randuiala apostolica (presbiteri si diaconi, in sens de functionalitate, dar si pastori, invatatori, oameni cu darul deosebirii duhurilor, cei cu alte daruri spirituale, in sensul darului primit), in adevar. Noi suntem pietre vii, iar lucrarea este a Domnului. O mentiune - cladirea care este numita prea des "biserica" (si eronat) este totusi un loc inchinat Domnului, motiv pentru care este special, dar NU se poate numi "locas de inchinare" fiindca inchinarea este in duh si adevar. Acest subiect este unul delicat, trebuiesc multe specificatii, motiv pentru care voi continua o discutie, daca este cazul cu cititorii.
3. trezire prin cantare - nu exista asa ceva (trezirea este doar atunci cand Dumnezeu lucreaza prin Duhul Sfant); prin cantare poate fi miscata doar esenta fiintei firesti , dar nu si omul cel nou, care este din Dumnezeu. Cuvantul nu e asa de plin de melodie ca si cantarea si nici nu aduce asa de multa informatie ca imaginea. Dar este deasupra lor si Dumnezeu ne-a vorbit noua prin Cuvant. Oare de ce? Trezirea nici macar nu incepe cu noi, ea nu poate sa vina decat de la Dumnezeu. Degeaba ne trezim noi daca e noapte afara... e nevoie de Dumnezeu sa aduca lumina! In plus, daca e noapte, nu stiu cat de bine ne trezim noi, fiindca nu avem lumina sa deosebim ce e bine de ceea ce e rau...
4. "ma duc in cutare loc fiindca-mi place" - ce-ti place? carui om din tine ii place? In momentul cand spui asta, cataloghezi celelalte adunari ca fiind ceva ce nu-ti place. Prin aceasta arati ca sunt gresite (daca judeci in adevar), asa ca ai datoria sa le spui, ca nu cumva pacatul lor sa ti se socoteasca tie! Alegerea bisericii locale nu se face dupa placere. Daca este dintre cei din vremurile din urma, care isi iau invatatori dupa poftele lor (placerea lor), atunci ai voie sa alegi dupa placere. Daca nu, mare atentie sa nu devii unul continuind sa traiesti influentat de o astfel de gandire gresita!
Daca mai stiti, adaugati si le vom discuta.
4 comentarii:
Referitor la punctul 2.
Cum ar trebui sa numim cladirea in care Biserica se strange joia si duminica?
Bogdy, atata timp cat noi stim adevarul, putem sa numim adevarul cum consideram de cuviinta (in termeni decenti, desigur). Noi dam defintiile. Totusi, nu ar avea sens sa inventam cuvinte care sa fie sinonime perfecte, fiindca am conduce la redundanta in vocabular si, deci, la confuzie si inutilitate.
Sugestia mea este o exprimare: "merg sa ma intalnesc cu fratii, sau cu Biserica". Uneori este mai scurt si mai direct sa spui "la biserica langa usa e o foaie de hartie..." (era un exemplu).
Este important, pe cat putem, sa ne referim corespunzator corect la notiuni abstracte din mintea noastra, urmarind astfel corectitudinea in exprimare. Aceasta este raportarea corecta prin exteriorizare folosind vocabularul, cuvantul, la adevarurile pe care le gandim.
"Logos" in greaca are doua sensuri. Unul dintre ele este acela de "gand" si celalalt este acela de "cuvant". Dar este un singur cuvant "logos". Gandul trebuie sa fie armonizat cu ceea ce rostim.
"Taina aceasta este mare... vorbesc de Cristos si Biserica".
Te-am intrebat asta pentru ca odata vorbeam cu niste tineri de la bise si am spus intre ei ca merg la biserica (ma refeream la cladire) si am fost putin contrat de unul dintre ei (nu mai stiu cine) si chiar ma interesa subiectul asta.
Motivatiile sunt diverse pe acest subiect. Exista unii care pun accent pe a nu spune "biserica" atunci cand se refera la cladire, dar care au o conceptie gresita despre Biserica in sine, ocolind sistematic organizarea Noului Testament, cea apostolica.
De exemplu, unii formalisti reactioneaza la niste forme cu alte forme, facand apoi pe inteligentii cand arata ce buni sunt ei ca nu sunt formalisti. Trebuie sa intelegem lucrurile asa cum sunt si in profunzime... aceasta inseamna sa ne rugam Domnului pentru intelepciune in acest scop si sa primim aceasta intelepciune asa cum vrea El sa ne-o dea.
Trimiteți un comentariu