Ce i-a spus Dumnezeu lui Moise despre strainii care doresc sa se inchine Domnului; Biserica

Dacă un străin care locuieşte la voi, sau care se va găsi în viitor în mijlocul vostru, aduce o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului, s-o aducă în acelaş fel ca voi. Să fie o singură lege pentru toată adunarea, atît pentru voi cît şi pentru străinul care locuieşte în mijlocul vostru; aceasta să fie o lege necurmată printre urmaşii voştri: cu străinul să fie ca şi cu voi, înaintea Domnului. O singură lege şi o singură poruncă să fie atît pentru voi cît şi pentru străinul care locuieşte printre voi.”
(Num 15:14-16)

Daca un strain care dorea sa se inchine lui Dumnezeu, in mijlocul lui Israel, vroia sa isi exprima inchinarea, nu putea oricum, ci:


1. In acelasi fel ca israelitii: "s-o aduca in acelasi fel ca voi";

Si ce daca e strain? Si ce daca nu stie obiceiurile si poruncile: le invata! Si ce daca el intelege sa se exprime prin alte forme? E vorba de inchinarea la Dumnezeu si, Dumnezeu spune cum trebuie sa fie aceasta inchinare.

Nu putem sa pretindem ca sinceritatea noastra ne va aduce intotdeauna la Dumnezeul adevarat. Nu putem sa avem tupeul si obraznicia sa mergem atat de mult in nebunie, incat sa credem ca Dumnezeu se prezinta in orice loc unde iese fum... bucurandu-se ca cineva I se inchina. Dar de ce este asa de populara o carte precum "The Shack" (Baraca) despre care am scris recent? De ce asa de multi oameni cred astazi ca, ba da, putem?

Cat de mult a fost pervertit adevarul despre dragostea lui Dumnezeu? Pana si acesta dragoste minunata a fost tratata cu omenisme efemere si puerile?

"Dumnezeu ne accepta oricum". Nu e chiar asa! "Putem veni la El asa cum suntem". S-a schimbat ideea din spate. Da, putem veni, dar pentru pocainta si indreptare: adica sa nu mai fim "asa cum suntem". Si, oricum, scopul lui Dumnezeu cu oamenii (declarat) este sa ne transforme sa nu mai fim noi insine, ci altii! Oricum, omul se schimba, spre ceva si timpul e ca un motor care invarte banda pe care i se inregistreaza viata-i trecatoare. Acum se intelege altceva prin aceste exprimari, ca, adica, Dumnezeu ne-ar tot accepta asa cum suntem, ca e bun la nesfarsit (pacat ca omul are un sfarsit si, de fapt, aceasta e parte importanta din problema!), chipurile.

Sunt mai multe drumuri spre varful muntelui? Poate, dar de acolo la Dumnezeu cu siguranta e numai unul singur: calea lui Dumnezeu (gata strabatuta de Cristos, deschizatorul de drum, inainte-mergatorul si imputernicitorul nostru). Spre muntele lui Dumnezeu insa, e o singura cale, a credintei in Cristos!

Da, sunt mai multe preferinte in Biserica, mai multe idei, pareri, intelegeri. Fiindca sunt mai multi oameni... Dar, tocmai ca Dumnezeu a dat anumite daruri spirituale pentru unitate in toate acestea (vezi Efeseni 4). Nu putem face din inchinare un ghiveci. Nu putem transforma inchinarea noastra dupa placul oaspetilor din Agora. Nu asa se face, trebuie sa fie o alta paradigma, o alta intelepciune, un alt duh!


2. avand o singura lege: "sa fie o singura lege pentru toata adunarea, atat pentru voi, cat si pentru strainul..."

Suntem chemati si astazi sa lucram spre unificare. De unde plecam? De la Biserica. Cei veniti trebuie sa invete nu doar "forma" noastra, dar si LEGEA Bisericii. E Legea slobozeniei, Legea lui Cristos, Legea lui Dumnezeu scrisa in inimile credinciosilor Sai. E Legea adevarului aducator de viata, in Cristos.

Ori, tocmai aceasta NU este preocuparea Bisericii contemporane. O lege, dar nu rezultata prin sincretism, ci una data deja, la care nu ajungem prin noi insine, dar pe care trebuie sa o pastram.

A, desigur, anumite obiceiuri pot fi schimbate. Unele chiar trebuie. Dar nu in numele oamenilor (cum se simt cei din lume? de exemplu), ci pentru adevarul lui Dumnezeu, adica pentru a ramane in picioare legea divina, porunca sfanta.


3. ca israelitii, "in fata Domnului".

"Numai Domnul cunoaste inima omului". Da, adevarat ca El o cunoaste asa cum este, pe deplin. Dar, acest Dumnezeu L-a trimis pe Cristos si pe Duhul Sfant. Pe Cristos L-a trimis sa ne spuna: "dupa roade ii veti cunoaste" si pe Duhul Sfant sa ne dea aceasta cunoastere a lui Dumnezeu.

Nu este nicio diferenta intre doi oameni inaintea lui Dumnezeu? Ba exista, dar depinde cine sunt acesti oameni si in raport cu ce se cere ideea de diferentiere. Exista o diferenta intre barbat si femeie, in sensul planului divin, chiar inaintea lui Dumnezeu, apoi prin definitie, prin creatie. Nu mai este "partea" in Cristos, dar "partea" nu anuleaza identitatea, ceea ce-l face pe acelasi Pavel (care zicea ca in Cristos nu mai este parte barbateasca si femeiasca) sa spuna si ca, in Domnul, barbatul nu este fara femeie si femeia fara barbat (sau sa nu dea voie femeii sa faca anumite lucruri in Adunare).

Tocmai ca, inaintea Domnului, noi nu putem veni oricum. Venim asa cum ne-a aratat El. Nu este vremea unei noi paradigme cu privire la inchinare, ci este vremea trezirii reala, a pocaintei, timpul intoarcerii la valorile spirituale.

Trebuie sa stim cum sa ne purtam cu "strainii" care vor sa se inchine Domnului in Biserica. (Mult mai multe invataturi putem extrage din acest pasaj. L-am descoperit cautand niste texte despre Iosua (deci, nicio legatura) si imediat mi-a sarit in ochi.)