Eram intr-o "expeditie" si m-am intalnit acolo cu tineri din mai multe zone alte tarii. Printre altii era o fata. Treceam pe langa un podium in jurul caruia era multa lume. Era muzica hip-hop, iar cativa dansatori isi etalau miscarile trupului. M-am oprit pentru o clipa. Fata aceasta mi-a spus sa nu ma opresc, ci sa plec fiindca acolo e lumea ei veche. Atunci am inceput s-o intreb despre asta.
Ea mi-a spus cum inainte sa se intoarca la Domnul a fost o dansatoare si ca iubea efectiv dansul, de orice fel. Dansa pretutindeni, unde avea ocazia sau unde isi deschide ea o atfel de usa. Apoi, mi-a spus cum s-a intalnit cu Domnul. A renuntat complet la viata ei veche. A renuntat la dans, la tot ce facea inainte. A inceput sa traiasca pentru Dumnezeu. La un moment dat, a dat peste un grup si acolo a inceput sa intre in contact cu anumite practici. Mergand la unele intalniri a ajuns la un moment dat sa participe la o seara de "lauda si inchinare" unde toti dansau, sareau, zburdau cu veselie pe campia Romaniei (exagerez eu).
Atunci, mi-a descris cum in mintea ei au venit ganduri puternice si o lupta s-a starnit. Cei din grupul acela i-au explicat ca totul este normal, ca este pentru Domnul si ca formele nu conteaza. Un conflict s-a nascut in inima ei. Doar la asta se gandea. Nu intelegea cum lucrurile la care ea a renuntat prin pocainta sunt acum acceptate de crestinii cu care se intalnea regulat. Dupa mai multe intalniri, s-a hotarat sa nu accepte asa ceva. Totusi, dupa un timp, un "om invatat" a convins-o ca e totul in regula, ca sunt doar forme si ca inima conteaza si obiectul inchinarii si nu modul. Important e sa se simta bine cand se inchina, ca sa nu fie constransa, sau ingradita.
Imi relata cum s-a hotarat pana la urma ca nu e gresit sa faca tot ce a facut, doar ca pentru Domnul si nu la discoteca si nu intr-un mediu profan.
Sa citim acum versetele si va explic si teoria care sta in spatele unor astfel de exemple. Vorbind despre invatatorii mincinosi, care s-au lepadat de Stapanul si care strecoara pe furis erezii nimicitoare, apostolul Petru zice:
Oamenii acestia sunt nişte fantani fara apa, niste nori, alungati de furtuna: lor le este pastrata negura intunericului. Ei vorbesc cu trufie lucruri de nimic, momesc, cu poftele carnii si cu desfranari, pe cei ce de abia au scapat de cei ce traiesc in ratacire. Le fagaduiesc slobozenia, in timp ce ei insisi sunt robi ai stricaciunii. Caci fiecare este robul lucrului de care este biruit. In adevar, daca, dupa ce au scapat de intinaciunile lumii, prin cunoasterea Domnului si Mantuitorului nostru Isus Cristos, se incurca iarasi si sunt biruiti de ele, starea lor de pe urma se face mai rea decat cea dintai. Ar fi fost mai bine pentru ei sa nu fi cunoscut calea neprihanirii, decat, dupa ce au cunoscut-o, sa se intoarca de la porunca sfanta, care le fusese data. Cu ei s-a intamplat ce spune zicala adevarata: „Cainele s-a intors la ce varsase”, si „scroafa spalata s-a intors sa se tavaleasca iarasi in mocirla.”
Pe astfel de oameni ii vei auzi cum momesc cu poftele carnii si se adreseaza crestinilor imaturi sau carnali. Ei spun: "haideti la noi sa fiti liberi, nu mai stati langa ingustii aia care va tot opresc de la diverse lucruri". Nu conteaza forma, traiti pentru Domnul, inima conteaza - orice forma, daca e pentru Domnul, poate fi facuta fara probleme.
Asa se face ca oamenii sunt momiti si chiar cred ca forma nu conteaza. Ei, desigur, nu sunt consecventi, fiindca lucreaza progresiv si trebuie sa nu loveasca dintr-o data, ca sa nu devina evidenta lucrarea lor. Intai vorbesc de unele forme, apoi si de altele si situatia merge tot mai mult spre rau, pana cand se ajunge iarasi la starea de la inceput, de unde au plecat pe cand erau in lume.
Forma nu conteaza, nu? Nu conteaza daca ridic mana spre cer cand ma rog si cant. Nu conteaza daca plang sau rad. Nu conteaza daca sar sau nu. Nu conteaza daca ma bucur in felul meu dansand inaintea Domnului. Observati aici un amestec de valori. Daca ridicarea mainilor, plansul si rasul sunt amestecate cu alte forme, atunci putem sa continuam sa amestecam. Biblia nu vorbeste despre ce forme sa fie acceptate sau nu (argumentul lor), deci totul e subiectiv. Ne putem permite sa mai adaugam la lista si alte forme. Ca sunt forme. Daca inima este pentru Domnul si vin cu nevoile mele inaintea Lui, atunci putem sa zbieram, putem sa fumam, putem sa bem, putem sa ne strangem in brate si sa ne pupam, putem sa ne imbracam oricum (sau sa nu ne imbracam), putem sa ne gaurim (daca ploua sa nu retinem apa inutil), putem sa facem orice forma... ca de... e doar o forma!
Personal am cunostinta reala de intalniri de tineret unde tot ce am scris mai sus sunt realitati. Cunosc oameni care au fost atrasi acolo, crestini sinceri, care la inceput au fost socati, dar apoi au fost atrasi (momiti). Oare nu este aceasta exact ce descrie apostolul Petru? Multi sunt astazi inselati de asa ceva. Majoritatea inca nu realizeaza ce directie au si considera ca au lucrurile in control. Dar ei nu sunt in mana Domnului. Poate vor controla pentru o vreme, dar intr-o zi, lucrarea lor, care e construita pe nisip se va nimici in furtuna. Fiindca vine furtuna.
Prea iubitilor, aceasta este a doua epistola, pe care v-o scriu. In amandoua, caut sa va trezesc mintea sanatoasa, prin instiintari, ca sa va fac sa va aduceti aminte de lucrurile vestite mai dinainte de sfintii prooroci, si de porunca Domnului si Mantuitorului nostru, data prin apostolii vostri. Inainte de toate, sa stiti ca in zilele din urma vor veni batjocoritori plini de batjocuri, care vor trai dupa poftele lor...
Aduceti-va aminte cum ati invatat la inceput. Nu va departati de ce ati primit. Traim vremurile unei apostazii fara precedent. Tot Petru scria in 1 Petru 1: 13 - 16:
De aceea, incingeti-va coapsele mintii voastre, fiti treji, si puneti-va toata nadejdea in harul, care va va fi adus, la aratarea lui Isus Cristos. Ca niste copii ascultatori, nu va lasati tarati in poftele, pe cari le aveati altadata, cand erati in nestiinta. Ci, dupa cum Cel ce v-a chemat este sfant, fiti si voi sfinti in toata purtarea voastra. Caci este scris: „Fiti sfinti, caci Eu sunt sfant”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu