miercuri, 31 octombrie 2007

Vocea care se repeta

Jung, un mare erudit al pamantului, fruntas al veacului acestuia in ale mintii si sentimentului, cum singur se descrie mai mult sau mai putin indirect, zicea la un moment dat:

"Incet am ajuns sa inteleg ca aceasta comuniune a fost o experienta fatala pentru mine. Am experimentat gol... Am stiut ca niciodata nu voi mai putea sa particip la aceasta ceremonie. De ce aceasta nu este religie de loc, mi-am zis? Este o absenta de Dumnezeu, biserica este un loc unde nu ar trebui sa merg. Nu este viata ceea ce este acolo, ci moarte."

Vorbea despre Cina Domnului intr-o biserica protestanta (sfanta comuniune, cum o numesc ei). Tatal sau era crestin. Ciudat insa, vocea aceasta se repeta si astazi. Psihologia care a intrat in credintele unora din biserici (chiar multi, se pare) ii determina sa vada moarte, acolo unde este viata. Incet, cum zicea si Jung, unii chiar ajung sa "inteleaga" ca lipsa lui de intelegere este tot una cu lipsa oricarei intelegeri. Relativizarea se intoarce pana la urma impotriva celui care relativizeaza, generalizand.

Sunand a esoterism si a gnosticism, aceasta voce e lamentatia celui care ii deplange pe altii ca sunt inselati, in timp ce el insusi este prin intr-o capcana asa de perfida, incat nu o vede nici dupa ce latul a fost tras. Misticismul incepe sa intre si el in discutie. Se formeaza un sistem al unor initiati, care citesc gresit pasaje intregi din Biblie pentru a tine in viata ceva ce nu a trait niciodata. Este o iluzie asa de mare incat nici un maestru al magiei nu ar ridica ochii. Totul se indreapta spre interior, spre ce simt si cred eu, spre mine in fond. De acolo vine vocea. Ea este aceeasi si se repeta, fiindca aduce acelasi mesaj al subiectivismului tanguit, inlacrimat si indoliat.

Totul e subiectiv in psihologie. Merge bine cu vremurile noastre, cand se joaca o piesa de teatru in biserici, de cand cu scenetele. Ne facem ca vindecam rani, ca iubim, ca incurajam... totul e prefacut si gandit din timp, nimic nu mai e "incotro bate vantul". Oricum este prea slab sa nu fii dus de vant. Conteaza insa ce vant te duce - al lumii sau al Domnului.

Nadajduiesc ca veti recunoaste in text adevarurile din Biblie care au fost folosite intentionat fara referinte si ghilimele. Poate fi vocea care se repeta.

Niciun comentariu: