joi, 1 noiembrie 2007

Psiho-radacini

Exista ceva in spatele religiei psiho-eretice pe care veacul de acum o incearca, apropiindu-se mult spre a da mana cu biserica aceea apostata pe care o arata Apocalipsa lui Ioan.

Un personal istoric, pe nume Mesmer, anunta prin 1779 o "descoperire" mai putin obisnuita pentru veacul si vremurile sale. Sub lozica "exista o singura boala si un singur mod de vindecare", el a prezentat ca problema a mintii si a emotiilor un lichid invizibil, care circula prin tot corpul uman, denumit de el "magnetism animalic"; balansarea corespunzatoare a lichidului cu pricina ar aduce cu sine, deci, echilibru fiintei umane. De aici, numele de mesmerism.

Mai tarziu, Charles Poyen si apoi Robert Fuller au inclinat mesmerismul spre a oferi individului un mod nou si atractiv pentru auto-descoperire. Se promitea astfel o restaurare a relatiei dintre individ si ordinea cosmica. Hipnoza, psihoterapia si gandirea pozitiva. Ati auzit de ele, mai ales de ultima, in ultimul timp. Prin aceste metode vrea noua religie pe care o descriu aici sa ne convinga sa ne lasam "relegati" de "ordinea cosmica", de dumnezeul acesta "nou" al ecumenismului polivalent si sincretic pe care il "incearca" bisericile noastre astazi.

Invataturile de sorginte psiho isi trag seva din radacinile mesmerismului si a religiei mai putin cunoscute care propune o impacare cu divinitatea care se potriveste de minune in vremurile noastre. Relevanta, sau mai degraba intelegerea doar la nivel formal a relevantei pe care Biserica trebuie sa o aibe in lumea de stricata de jos, a impins multe biserici si multi crestini sinceri ca pestele infometat sa creada niste invataturi noi, sa adopte metode noi si straine Bibliei.

Exista miscari care invoca potentialul uman, creativitatea sau gandirea pozitiva, sustinute cu putere si ardoare. De ce sa aparam noi niste invataturi mercantile cu pretentii in lumea spirituala? Nu este oare datoria noastra sa crestem in Cuvantul lui Dumnezeu si in trairea reala si plina de viata a principiilor Imparatiei Cerurilor pe care Domnul Isus, trimisul Tatalul, Imparatul acestei Imparatii ni le-a lasat? Cu multa atentie, as vrea sa nu va opriti la formele de exprimare de aici, prin care ati putea intelege incorect ca ma declar impotriva creativitatii, sau ca printre crestini nu ar fi o gandire pozitiva si potential. Toate acestea sunt insa in alte conditii si nu se pot potrivi cu spiritul lumesc pe care noi nu-l putem accepta Rautatea este in faptul ca incearca sa imbrace o haina crestina. Ei bine, pur si simplu, nu pot carnea si sangele sa mosteneasca Imparatia lui Dumnezeu!

Niciun comentariu: