Este o chestiune verificata des faptul ca, in America, majoritatea cetatenilor nu mai fac diferenta intre ajutorul spiritual si cel psihologic. In Vest incepe sa fie la fel... asa se intampla, incet si in Romania.
Cineva spunea: "In pofida terminologiei sale inselatoare, psihoanaliza nu este o stiinta, ci o religie - credinta unei generatii incapabile de o alta".
Ceata este acum foarte groasa, ochii oamenilor au ajuns sa nu mai poata deosebi sursa implinirii nevoilor pe care le resimt. Psihologia, care pana la urma vrea sa ia locul lucrarii spirituale pe care o are Dumnezeu, prin Biserica, s-a imbracat intr-un "ajutor" la vreme de restriste. Cei multi sar sa apuce din medicamentele pe care psihoterapistii le arunca cu mandrie pe strazile muritorilor apasati de necunoasterea lor. Ce nu vedem insa, este cum noi insine am lasat sa intre invataturi straine, omenesti, in Biserici. Este un legalism interesant, de tip nou. Fiind nou, nu e vazut ca legalism, dar va provoc sa mai meditati la definitia acestui cuvant.
Psihoterapia are de-a face cu insemnatate in viata, valori si comportament. Este, asadar, religie in teorie si in practica. Combinarea crestinismului cu psihoterapia este unirea a doua (sau mai multe) sisteme. Experti de rang mondial (ca batranii nostri sunt luati in deradere de prelatii lumii acesteia, strecurati prin biserici si cuibariti in locurile dintai) sustin ca budismul intra in Vest sub numele de psihologie.
Teoriile psihologice, precum si metodele rezultate de aici continua sa fie loveasca in fundamentele crestine. Metodele acestea provoaca multa confuzie si aduc solutii care influenteaza profund caracterul. A.W. Tozer spunea:
"Aranjam lucrurile asa incat sa devenim sufiecient de bine, fara ajutor divin, pe cand, in acelasi timp, il cautam ostentativ... Pseudo-credinta aranjeaza intotdeauna o cale de rezerva, in caz ca Dumnezeu esueaza. Credinta adevarata cunoaste doar o cale si isi permite bucuros sa fie fie privata de orice alta cale secundara sau substitut. Pentru credinta adevarata exista fie Dumnezeu, fie colaps total. Si Dumnezeu nu a dezamagit nici un om si nici o femeie, de cand a pasit Adam pentru prima oara pe pamant... Ceea ce avem nevoie mult de tot in aceste zile este compania unor crestini care sunt pregatiti sa se increada in Dumnezeu asa de mult acum, cum stiu ca trebuie sa o faca in ultima zi a vietii lor"
Crestinismul este mai mult decat o religie, este o relatie cu Creatorul. Efectul psiho aduce o ceata greu de strabatut, mai ales pentru noii convertiti. Se fac multe experimente umane astazi, cand psihologi amatori sau nu se avanta in a ajuta sufletele sarmane. Ceea ce fac este sa provoace o amorteala pentru o vreme. Daca se indeparteaza, amorteala trece si problema se iveste din nou - ea nu a fost indepartata niciodata. Apostolul Pavel a putut pleca sa predice Evanghelia peste tot, fiindca ii lasa pe credinciosi in mana lui Dumnezeu si a Cuvantului care le putea mantui sufletele.
Psihologia pentru un crestin este carpa plina de cuie ruginite, cu care un copil murdar vrea sa-ti curete parbrizul proaspat spalat. Nu imi propun sa jignesc. Spun doar ceea ce este si va rog sa nu va jigniti singuri.
Sa dam laoparte ceata si sa traim in lumina, dupa cum El este in lumina. Sa nu ne lasam la cheremul invataturilor incepatoare ale lumii, fiindca noi avem totul deplin in El, in care locuieste trupeste toata plinatatea dumnezeirii si care face toate lucrurile noi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu