Legalismul face dintr-o cladire Biserica. Face din pietre moarte o iluzie intr-o Imparatie reala. Dumnezeu a facut din oameni Biserica. Dar prin nastere din nou, printr-o natura noua. In Efeseni 2 ni se spune ca "noi suntem lucrarea Lui". Nici un pasaj din Noul Testament nu ne arata ca Biserica ar fi o cladire, dimpotriva. Noul Testament este foarte clar cu privire la ce este si ce inseamna Biserica.
Domnul Isus a patimit afara din cetate. In Evrei, Duhul Sfant ne indeamna sa iesim afara la El, sa patimim impreuna cu El. Cand eu ies, cand tu iesi (din lumea asta stricata), cand altii ies, suntem toti acolo, afara, la El (la Domnul Isus). Exista o adunare. Aceasta adunare, "eclesia", este Biserica.
Dumnezeu aduce mantuirea omului prin vestirea Cuvantului. Cuvantul este primit intr-un pamant bun si aduce roada in neprihanirea, dupa ce a fost inteles. Unul care primeste astfel cuvantul sunt eu, altul esti tu, altul e din alta parte. Sunt mai multi, dar sunt imprastiati si locuiesc ca straini (cum zicea Petru). Ei sunt Biserica.
Toti aceia care au in ei pe Duhul lui Dumnezeu sunt din Biserica, sunt Biserica. Toti cei sfintiti, facuti sfinti si chemati sa fie sfinti, sunt Biserica. Exista un singur Domn, o singura credinta, un singur botez. Este usor sa intelegem ca un alt Domn, o alta credinta, un alt botez aduc cu sine o alta adunare, nu cea a lui Dumnezeu. Sunt, asadar, multi pretendenti la titlul de Biserica, dar o singura Biserica. Un pretendent slab este chiar cladirea unei biserici.
Am observat, in scurta mea viata, ca multi oameni sunt spun ca exista o biserica intr-un sat oarecare, daca exista o cladire acolo. Poate noi nu intelegem bine faptul ca nu noi facem biserici. Dumnezeu, inca din perioada Vechiului Testament ii spunea lui David ca El nu locuieste in case facute de maini omenesti.
Asta trebuie sa intelegem noi in primul rand: Biserica sunt cei chemati afara, chemati sa fie sfinti, care au primit mantuirea care este prin har, prin credinta si care sunt acum chemati sa ramana in Cristos.
Dar, dupa ce David a primit o explicatie clara despre faptul ca Dumnezeu nu locuieste in cladiri omenesti, Dumnezeu ii promite ca fiul sau ii va construi o casa. Cum adica? Se contrazice Dumnezeu? A devenit Dumnezeu dintr-o data legalist? Absurd.
Dumnezeu a locuit in Cortul Intalnirii, in Templu. Prezenta Lui a fost acolo prin faptul ca s-a coborat in mijlocul oamenilor, vizibil sau nu. Este clar aceasta din Vechiul Testament. Acum, noi traim in perioada Noului Legamant. In aceasta perioada, Dumnezeu se coboara intr-o casa, care nu e facuta de maini omenesti si casa aceasta este fiinta umana in sensul general al cuvantului, absolut. El nu vine doar in inima, nu vine doar in minte, nu vine doar intr-o parte a fiintei umane. El vine in om, prin har, prin credinta. Candva, trupul acesta va fi proslavit, iar in ceruri vom fi in trup, dupa cum Domnul este proslavit.
Noi, fiecare care vom fi, vom fi chiar in ceruri concentrati undeva si vom exista ca entitati concret diferentiate de ceilalti. Nu vom mai fi barbati si femei, dar vom fi indivizi, in sensul cel mai pur al cuvantului.
Exista, asadar, un loc al sfintilor, o biserica vizibila, un sens corect si natural al localizarii in sensul Bisericii. Unii au denumit aceasta biserica locala. In Noul Testament, vedem ca, in aspectul acesta, apostolul Pavel pune o randuia, in toate bisericile unde merge. Trebuiau sa exista presbiteri, cel putin peste tot (daca nu si diaconi). Dumnezeu Isusi a intarit aceasta prin faptul ca a dat daruri pentru desavarsirea sfintilor. El a dat pe unii pastori si invatatori pentru aceasta (vezi Efeseni 4). Este natural sa fie ordine, iar ordinea aceasta sa fie in conformitate cu voia lui Dumnezeu. Ei bine, aceasta voie de esenta si ordine este specificata concret in Biblie, nu suntem lasati la voia intamplarii.
A fi legalist inseamna a muta locul si sensul ordinii in spectrul esentei. Aceasta, in nici un caz, nu inseamna ca Biblia nu ne cere concret, natural si expres, sa traim in conformitate cu esenta si ordinea, asa cum au fost date. De la esenta nu exista rabat. De la ordine, mai exista, in situatii extreme. De exemplu, cand o intreaba biserica este apostata, credinciosii adevarati nu vor avea decat optiunea de a se muta. O cere Biblia! Cand exista pacat si traire in pacat peste tot, sfintii trebuie sa iasa... nu au ce cauta acolo! Restul trebuie facut in randuiala, asa cum aceasta randuiala a fost pusa in biserica. Un pastor, un presbiter are autoritate, dar o primeste de la Biblia prin Biserica, asa cum a prezentat ca inseamna Biserica mai sus. Biserica trebuie sa aibe autoritate de la Dumnezeu. Aceste autoritati trebuie sa fie in asa fel date incat sa poata fi evaluata slujirea Bisericii si a slujitorilor ei. Altfel, ordinea si cerinta Domnului de separare in anumite situatii nu ar avea sens. Exista, deci, situatii concrete, in care autoritatea unui presbiter/pastor sau chiar a unei Biserici locale sa fie anulata de Biblie.
Cine este Biserica daca nu-L are pe Dumnezeu? Cine este un pastor fara Dumnezeu si fara Biserica? Un pastor care se ridica peste autoritatea Bisericii nu are nici o autoritate. O femeie care se ridica peste autoritatea barbatului nu are nici o autoritate. Un barbat care se ridica peste autoritatea presbiterilor, nu are nici o autoritate. Un copil care se ridica peste autoritatea parintilor nu are nici o autoritate. Asa cum am spus, exista exceptii clare in Cuvant fata de fiecare situatie de mai sus. Dar, daca exista astfel de abateri, cei care se scot de sub autoritate si se comporta in continuare ca si cum ar fi sub acea autoritate, vor da socoteala lui Dumnezeu. Ma cutremur!
O Biserica ce nu-i mai slujeste lui Dumnezeu, nu are autoritate sa predice Cuvantul. Un pastor care paraseste autoritatea Bisericii, nu mai are autoritate sa predice Cuvantul. Un barbat care nu este sub autoritatea presbiterilor nu mai poate predica Evanghelia. O femeie care nu mai este sub autoritatea barbatului nu poate marturisi Cuvantul. Un copil care nu asculta de parinti nu poate predica Cuvantul. Ei bine, ei toti pot sa faca asta, dar vor sta intr-o zi in fata Judecatorului Suprem si acolo nu merge cu ascunzisuri si nici cu flecareli sau cu pareri personale, sau cu idei si principii individuale. Cu lucrurile lui Dumnezeu nu se joaca nimeni cum vrea. Va veni o zi a judecatii. A fi legalist inseamna sa continui sa traiesti ca si cum ai fi in viata, cand nu mai esti si in sensul autoritatii. Ma cutremur!
Dumnezeu, bunul Dumnezeu sa aibe mila de mine, un caine mort. Vai de toti care traiesc in neoranduiala fata de Dumnezeu si care fac ceea ce nu Dumnezeu le-a spus. Sunteti sub legea omului toti care nu sunteti sub legea lui Dumnezeu, acea lege a libertatii adevarate, a harului si a Domnului Isus Cristos, Stapanul nostru.
2 comentarii:
PS: Am scris pe scurt articolul. Nu va las sa interpretati ca o anumita cladire dedicata pentru Dumnezeu este totuna cu un birt sau un bordel, sau chiar cu casa unui om oarecare. Eu nu am spus asta. Nu am spus ca inseamna, esential mai mult, fiindca tot pietre moarte sunt acolo. Dar, esential, dedicarea ei Domnului implica multe si intalnirea sfintilor in adunarea sfintilor sfinteste locul, prin prezenta Domnului in sfinti, nu printre ei. Iar cererea lor de sfintire a locului, sfinteste locul. Pentru cine nu stie, locul unde arde rugul lui Dumnezeu este sfant, pe pamant sau in ceruri! Cine nu stie, sa citeasca Biblia cu mare atentie.
PPS: Aveti tot dreptul sa interpretati cum vreti ceea ce scriu. Harul lui Dumnezeu sa fie cu noi, cu toti.
Trimiteți un comentariu