Apocalipsa lui Ioan 13
1. Apoi am statut pe nisipul marii. Si am vazut ridicandu-se din mare o fiara cu zece coarne si sapte capete; pe coarne avea zece cununi imparatesti, si pe capete avea nume de hula.
2. Fiara, pe care am vazut-o, semana cu un leopard; avea labe ca de urs, si gura ca o gura de leu. Balaurul i-a dat puterea lui, scaunul lui de domnie si o stapanire mare.
3. Unul din capetele ei parea ranit de moarte; dar rana de moarte fusese vindecata. Si tot pamantul se mira dupa fiara.
4. Si au inceput sa se inchine balaurului, pentruca daduse puterea lui fiarei. Si au inceput sa se inchine fiarei, zicand: "Cine se poate asemana cu fiara, si cine se poate lupta cu ea?"
5. I s-a dat o gura, care rostea vorbe mari si hule. Si i s-a dat putere sa lucreze patruzeci si doua de luni.
6. Ea si-a deschis gura, si a inceput sa rosteasca hule impotriva lui Dumnezeu, sa-i huleasca Numele, cortul si pe ceice locuiesc in cer.
7. I s-a dat sa faca razboi cu sfintii, si sa-i biruiasca. Si i s-a dat stapanire peste orice semintie, peste orice norod, peste orice limba si peste orice neam.
8. Si toti locuitorii pamantului i se vor inchina, toti aceia al caror nume n-a fost scris, de la intemeierea lumii, in cartea vietii Mielului, care a fost jungheat.
9. Cine are urechi, sa auda!
10. Cine duce pe altii in robie, va merge si el in robie. Cine ucide cu sabia, trebuie sa fie ucis cu sabie. Aici este rabdarea si credinta sfintilor.
11. Apoi am vazut ridicandu-se din pamant o alta fiara, care avea doua coarne ca ale unui miel, si vorbea ca un balaur.
12. Ea lucra cu toata puterea fiarei dintai inaintea ei; si facea ca pamantul si locuitorii lui sa se inchine fiarei dintai, a carei rana de moarte fusese vindecata.
13. Savarsea semne mari, pana acolo ca facea chiar sa se pogoare foc din cer pe pamant, in fata oamenilor.
14. Si amagea pe locuitorii pamantului prin semnele, pe care i se daduse sa le faca in fata fiarei. Ea a zis locuitorilor pamantului sa faca o icoana fiarei, care avea rana de sabie si traia.
15. I s-a dat putere sa dea suflare icoanei fiarei, ca icoana fiarei sa vorbeasca, si sa faca sa fie omorati toti cei ce nu se vor inchina icoanei fiarei.
16. Si a facut ca toti: mici si mari, bogati si saraci, slobozi si robi, sa primeasca un semn pe mana dreapta sau pe frunte,
17. si nimeni sa nu poata cumpara sau vinde, fara sa aiba semnul acesta, adica numele fiarei, sau numarul numelui ei.
18. Aici e intelepciunea. Cine are pricepere, sa socoteasca numarul fiarei. Caci este un numar de om. Si numarul ei este: sase sute sase zeci si sase.
Capitolul urmator
Capitolul precedent
Apocalipsa lui Ioan 14
1. Apoi m-am uitat, si iata ca Mielul statea pe muntele Sionului; si impreuna cu El stateau o suta patruzeci si patru de mii, care aveau scris pe frunte Numele Sau si Numele Tatalui Sau.
2. Si am auzit venind din cer un glas ca un vuiet de ape mari, ca vuietul unui tunet puternic; si glasul, pe care l-am auzit, era ca al celorce canta cu alauta, si cantau din alautele lor.
3. Cantau o cantare noua inaintea scaunului de domnie, inaintea celor patru fapturi vii si inaintea batranilor. Si nimeni nu putea sa invete cantarea, afara de cei o suta patruzeci si patru de mii, care fusesera rascumparati de pe pamant.
4. Ei nu s-au intinat cu femei, caci sunt verguri si urmeaza pe Miel oriunde merge El. Au fost rascumparati dintre oameni, ca cel dintai rod pentru Dumnezeu si pentru Miel.
5. Si in gura lor nu s-a gasit minciuna, caci sunt fara vina inaintea scaunului de domnie al lui Dumnezeu.
6. Si am vazut un alt inger care zbura prin mijlocul cerului, cu o Evanghelie vecinica, pentruca s-o vesteasca locuitorilor pamantului, oricarui neam, oricarei semintii, oricarei limbi si ori carui norod.
7. El zicea cu glas tare: "Temeti-va de Dumnezeu, si dati-i slava, caci a venit ceasul judecatii Lui; si inchinati-va Celui ce a facut cerul si pamantul, marea si izvoarele apelor!"
8. Apoi a urmat un alt inger, al doilea, si a zis: "A cazut, a cazut Babilonul, cetatea cea mare, care a adapat toate neamurile din vinul maniei curviei ei!"
9. Apoi a urmat un alt inger, al treilea, si a zis cu glas tare: "Daca se inchina cineva fiarei si icoanei ei, si primeste semnul ei pe frunte sau pe mana,
10. va bea si el din vinul maniei lui Dumnezeu, turnat neamestecat in paharul maniei Lui; si va fi chinuit in foc si in pucioasa, inaintea sfintilor ingeri si inaintea Mielului.
11. Si fumul chinului lor se suie in sus in vecii vecilor. Si nici ziua, nici noaptea n-au odihna cei ce se inchina fiarei si icoanei ei, si oricine primeste semnul numelui ei!
12. Aici este rabdarea sfintilor, care pazesc poruncile lui Dumnezeu si credinta lui Isus.
13. Si am auzit un glas din cer, care zicea: "Scrie: Ferice de acum incolo de mortii, care mor in Domnul!" -"Da", zice Duhul; "ei se vor odihni de ostenelile lor, caci faptele lor ii urmeaza!"
14. Apoi m-am uitat, si iata un nor alb; si pe nor sedea cineva care semana cu un fiu al omului; pe cap avea o cununa de aur; iar in mana, o secera ascutita.
15. Si un alt inger a iesit din Templu, si striga cu glas tare Celuice sedea pe nor: "Pune secerea Ta si secera: pentruca a venit ceasul sa seceri, si secerisul pamantului este copt."
16. Atunci Celce sedea pe nor, Si-a aruncat secerea pe pamant. Si pamantul a fost secerat.
17. Si din Templul, care este in cer, a iesit un alt inger, care avea si el un cosor ascutit.
18. Si un alt inger, care avea stapanire asupra focului, a iesit din altar, si a strigat cu glas tare catre cel ce avea cosorul cel ascutit: "Pune cosorul tau cel ascutit, si culege strugurii viei pamantului, caci strugurii ei sunt copti."
19. Si ingerul si-a aruncat cosorul pe pamant, a cules via pamantului, si a aruncat strugurii in teascul cel mare al maniei lui Dumnezeu.
20. Si teascul a fost calcat in picioare afara din cetate; si din teasc a iesit sange, pana la zabalele cailor, pe o intindere de o mie sase sute de stadii.
vineri, 30 ianuarie 2009
Dumnezeul care stie tot
Dumnezeul nostru, Dumnezeul adevarat cunoaste totul, chiar si gandurile inimilor noastre. El este Creatorul nostru, El ne-a dat suflare de viata si ne-o tine. El a fost martor la caderea omului in pacat si la pacatele fiecarui om care a trait pe acest pamant vreodata.
Dumnezeul nostru este sfant si pacatul este o uraciune pentru El. Si totusi, El care stie toate, iata-L cum, cu rabdare, asteapta ca noi sa ne pocaim, sa ne schimba gandirea, sa Il cautam pe El si sa primim eliberarea Lui, indreptatirea Lui, impacarea pe care o da El!
El, care stie totul, nu ne denigreaza! El care ne cunoaste inima rea, nu ne-o povesteste la vecini. El, care ne stie trecutul, nu si-l mai aminteste, daca suntem cu adevarat copiii Sai. El, care stie gandul inainte ca el sa existe, care cunoaste desavarsit si deplin, Dumnezeu ne lasa sa fim liberi.
Iata-L pe Cel Atotputernic, cum asteapta iubitor sa venim la El, prin jertfirea Domnului Isus, Singurul Sau Fiu. Nu ne obliga, nu ne manipuleaza. El nu foloseste nicio informatie pe care o are despre noi pentru a ne denigra. El o foloseste pentru a ne vorbi, la nivelul sufletului, in ganduri, pentru a ne indrepta. Si, cand ne schimbam, El uita totul. Doar numele nostru ne va fi scris in cartea vietii, la sfarsit.
Dumnezeu a dat nume omului. Dumnezeu s-a prezentat omului cu un nume. Dumnezeu l-a invatat pe om sa dea nume si l-a lasat sa o faca. Toate animalele din gradina Edenului au fost numite, bunaoara de omul dintai, Adam. Omul, insa, pune numere. Dumnezeu s-a uitat la om si l-a inaltat mult, dandu-i nume. Pentru ca Dumnezeu Insusi are nume! Omul il coboara pe om, ca sa-l controleze. Ii da un numar. Nu conteaza cine esti, ce inseamna cine esti, nu conteaza toate acestea, ci sa ai un numar, sa fii in sistem, sa faci parte din baza de date. Va doresc sa intelegeti comparatia cu adevarat.
Poate putini realizeaza ca Dumnezeu are o Imparatie deja. Are si un Imparat, pe care L-a uns, pe muntele Lui cel sfant. Este Fiul. Imparatii pamantului se rascoala impotriva Lui, vor sa-I rupa legaturile si lanturile, cum zic ei... Se ridica impotriva Celui adevarat. Ei vor o imparatie a lor. Imparatia mai multor imparati. Ei nu accepta ideea ca Isus Cristos este Singurul Imparat! Totusi Imparatia lui Cristos se preface intr-un munte (cine citeste sa inteleaga).
Alegeti bine ce imparat vreti sa aveti. Alegeti bine ce cale vreti sa urmati. Cristos va iubeste si, in dreptatea Lui, macar ca va stie pe fiecare, nu va obliga cu nimic. Dar, a murit pentru voi. Si, pentru ca astfel doar puteti avea partasie cu El si cu Tatal, cu Dumnezeu, va cheama cu mult dor, sa va intoarceti la El. Pocaiti-va (schimbati-va minte, gandirea, inima, viata, faptele)! Nu vom trai vesnici aici pe pamant. Faceti timp si pentru sufletele voastre, opriti-va din goana nebuna dupa lucrurile materiale pe care le veti lasa in urma.
Omule, cauta-L pe Dumnezeu, caci ai un suflet!
Dumnezeul nostru este sfant si pacatul este o uraciune pentru El. Si totusi, El care stie toate, iata-L cum, cu rabdare, asteapta ca noi sa ne pocaim, sa ne schimba gandirea, sa Il cautam pe El si sa primim eliberarea Lui, indreptatirea Lui, impacarea pe care o da El!
El, care stie totul, nu ne denigreaza! El care ne cunoaste inima rea, nu ne-o povesteste la vecini. El, care ne stie trecutul, nu si-l mai aminteste, daca suntem cu adevarat copiii Sai. El, care stie gandul inainte ca el sa existe, care cunoaste desavarsit si deplin, Dumnezeu ne lasa sa fim liberi.
Iata-L pe Cel Atotputernic, cum asteapta iubitor sa venim la El, prin jertfirea Domnului Isus, Singurul Sau Fiu. Nu ne obliga, nu ne manipuleaza. El nu foloseste nicio informatie pe care o are despre noi pentru a ne denigra. El o foloseste pentru a ne vorbi, la nivelul sufletului, in ganduri, pentru a ne indrepta. Si, cand ne schimbam, El uita totul. Doar numele nostru ne va fi scris in cartea vietii, la sfarsit.
Dumnezeu a dat nume omului. Dumnezeu s-a prezentat omului cu un nume. Dumnezeu l-a invatat pe om sa dea nume si l-a lasat sa o faca. Toate animalele din gradina Edenului au fost numite, bunaoara de omul dintai, Adam. Omul, insa, pune numere. Dumnezeu s-a uitat la om si l-a inaltat mult, dandu-i nume. Pentru ca Dumnezeu Insusi are nume! Omul il coboara pe om, ca sa-l controleze. Ii da un numar. Nu conteaza cine esti, ce inseamna cine esti, nu conteaza toate acestea, ci sa ai un numar, sa fii in sistem, sa faci parte din baza de date. Va doresc sa intelegeti comparatia cu adevarat.
Poate putini realizeaza ca Dumnezeu are o Imparatie deja. Are si un Imparat, pe care L-a uns, pe muntele Lui cel sfant. Este Fiul. Imparatii pamantului se rascoala impotriva Lui, vor sa-I rupa legaturile si lanturile, cum zic ei... Se ridica impotriva Celui adevarat. Ei vor o imparatie a lor. Imparatia mai multor imparati. Ei nu accepta ideea ca Isus Cristos este Singurul Imparat! Totusi Imparatia lui Cristos se preface intr-un munte (cine citeste sa inteleaga).
Alegeti bine ce imparat vreti sa aveti. Alegeti bine ce cale vreti sa urmati. Cristos va iubeste si, in dreptatea Lui, macar ca va stie pe fiecare, nu va obliga cu nimic. Dar, a murit pentru voi. Si, pentru ca astfel doar puteti avea partasie cu El si cu Tatal, cu Dumnezeu, va cheama cu mult dor, sa va intoarceti la El. Pocaiti-va (schimbati-va minte, gandirea, inima, viata, faptele)! Nu vom trai vesnici aici pe pamant. Faceti timp si pentru sufletele voastre, opriti-va din goana nebuna dupa lucrurile materiale pe care le veti lasa in urma.
Omule, cauta-L pe Dumnezeu, caci ai un suflet!
Constitutia Romaniei si dreptul la intimitate
ARTICOLUL 26 - Viaţa intimă, familială şi privată
(1) Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată.
(2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.
ARTICOLUL 28 - Secretul corespondenţei
Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.
Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile”.
Judecati acestea in contextul noilor legi cu privire la inregistrarile comunicatiilor cetatenilor romani care folosesc mijloace moderne (telefon, internet) si a introducerii fortate si fara drept de alegere a pasapoartelor cu cip biometric.
Daca sunteti atenti veti observa o schimbare dramatica in directia pe care guvernele de astazi o inteleg. In curand constitutiile vor trebui modificate. Constitutia se doreste a permite homosexualitate (si pacatul in general), dreptul statului de a cunoaste intimitatea individului (care nu va mai fi individ, ca atare, ci cetatean). Pana una alta, se va face cumva sa se mearga mai departe. Poporul roman e obisnuit sa fie rob.
Ce au facut cei din securitate, in regimul comunist - imitatie grosolana fata de ceea ce se face acum. Si, daca oamenii lor au ucis oameni nevinovati, fiind langa ei, cum credeti ca se va intampla in viitor, cand informatiile vor fi "reci", fara implicatia omului in sens direct? Si cate nu vor mai fi...
Dar, argumentele cu privire la dreptul la intimitate nu sunt nici aici...
(1) Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată.
(2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.
ARTICOLUL 28 - Secretul corespondenţei
Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.
Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile”.
Judecati acestea in contextul noilor legi cu privire la inregistrarile comunicatiilor cetatenilor romani care folosesc mijloace moderne (telefon, internet) si a introducerii fortate si fara drept de alegere a pasapoartelor cu cip biometric.
Daca sunteti atenti veti observa o schimbare dramatica in directia pe care guvernele de astazi o inteleg. In curand constitutiile vor trebui modificate. Constitutia se doreste a permite homosexualitate (si pacatul in general), dreptul statului de a cunoaste intimitatea individului (care nu va mai fi individ, ca atare, ci cetatean). Pana una alta, se va face cumva sa se mearga mai departe. Poporul roman e obisnuit sa fie rob.
Ce au facut cei din securitate, in regimul comunist - imitatie grosolana fata de ceea ce se face acum. Si, daca oamenii lor au ucis oameni nevinovati, fiind langa ei, cum credeti ca se va intampla in viitor, cand informatiile vor fi "reci", fara implicatia omului in sens direct? Si cate nu vor mai fi...
Dar, argumentele cu privire la dreptul la intimitate nu sunt nici aici...
Biocipurile, un prezent - reflectie
Nu demult fratele M., un om al lui Dumnezeu, un prieten si un model pentru mine, predica despre inventarea microcipului cu scopul de a fi implantat omului. Acesta trebuia sa contina toate informatiile personale relevante sistemului. Ma intrebam atunci, in fata unei astfel de stiri, ce anume il facea pe fratele M. sa il numeasca semnul fiarei...
Traim in prezent zile memorabile, cand problema acestei pecetluiri sau insemnari este in centrul atentiei, chiar in Romania, tara noastra, patria noastra (vorba patriarhului Avraam). De ce - pentru ca Romania s-a grabit sa faca pasi inspre acceptarea unor cipuri biometrice in carduri de sofer, incepand cu 1 Ianuarie, anul curent.
Mihai Valica, un cunoscut profesor in teologie ortodoxa, la Iasi, face urmatoarele aprecieri care merita redate, discutand despre un comunicat al Parintelui Justin, la care face referire:
"Dacă această acţiune nu ar fi fost proorocită cu 2000 de ani în urmă de Sf. Apostol şi Evanghelist Ioan, demersul pe care guvernanţii, cu ştiinţă sau neştiinţă, îl fac prin acest proiect, nu ar fi fost pus sub semnul întrebării sau al contestării, ci nebăgat în seamă, sau poate chiar considerat un lucru benefic. Însă dacă luăm în serios Sf. Scriptură şi în special proorocia din Apocalipsă 13, atunci, după părerea mea, demersul Părintelui Justin este justificat telogic, responsabil şi profetic, întrucât există multe date comune între acţiunea introducerii cip-urilor biometrice şi atenţionarea profetică din Apocalipsă." [1]
Se pare ca "din decembrie 2008 a început în România emiterea unui nou model de permis auto de tip card, care conţine de asemenea un cip electronic pe bază de cod de bare. Cip-ul conţine date personale uzuale, date medicale, istoricul bolilor, contravenţii rutiere, etc. Acţiunea a început fără o bază legislativă şi fără o promovare mass-media corespunzătoare" [2]
Romania este tara care vrea sa introduca acesta tehnologie in conditiile in care nu a fost reglementata nici macar prin lege, nu stim ce presupune si nici ce implica, in realitate. Se doreste un al treilea pas, in 2011, cand se vor introduce carduri de identitate folosind aceasta tehnologie, iar pe ele se va putea doar adauga informatie personala, nu si sterge. Cine are acest drept de a scrie astfel de informatii? Faptul ca nu se vor putea sterge implica imposibilitatea judecarii ulterioare a unei decizii de a se introduce ORICE!!! Desigur, cardul poate fi distrus si sa se ia totul de la inceput. Sau sa se scrie ca nu se vor lua in considerare precedentele. Dar e demn, din punct de vedere al omului, aceasta?
Poate ca merita sa ne gandim mai serios la chemarea lui Cristos, nu-i asa? El ne spune ca vrea sa ne ierte pacatele si sa uite de ele! Opusul a ceea ce "imparatii pamantului" ne pregatesc (vezi Psalmul 2). Chiar daca astfel de evenimente ne atrag privirea spre anticrist si semnul fiarei, in primul rand trebuie sa ne gandim la Dumnezeu. Caci, daca nu suntem ai Sai, nu vom putea fi cu adevarat avertizati cu privire la aceasta insemnare.
Adaugati la aceasta directia spre inregistrarea convorbirilor telefonice, SMS-urilor, e-mail-urilor... Eu, cel putin, nu mai sunt asa de indiferent cu privire la aceste chestiuni, ca pana acum. Pe de alta parte, ma bucur, fiindca este o buna ocazie sa ne intoarcem la bunele obiceiuri de a vorbi unii cu altii fata in fata, in liniste si partasie reala. Ma astept sa fie si blogurile gestionate tot de "autoritati", astfel incat sa nu mai putem posta ce vrem, ce credem si ce intelegem si simtim, ci doar ceea ce se accepta... Daca noi ne moderam comentatorii, de ce nu ne-ar modera si pe noi cineva, dar cu privire la posturi?... Pai da...
Iata o progresie:
- oamenii au primit numere;
- oamenii au primit cod de bare;
- oamenii vor primi cipuri biometrice;
- oamenii vor primi cipuri;
Nu stiu exact ce inseamna 666 si semnul fiarei, dar il vad venind... E mediul propice. E contextul potrivit. Lupta nu se va da daca sau nu sa vina, ci, la nivel individual, daca sa-l primim.
Inca odata, pentru cei care au mai citit articole de aici si-si amintesc aceste sfaturi ale mele:
- nu va vindeti asa usor proprietatile care nu sunt in zonele urbane;
- nu cedati presiunii de a va muta la oras si a beneficia de avantajele impuse pentru aceasta;
- nu renuntati la gradinarit, chiar daca e mai ieftin sa cumparati de la supermarchet;
- pastrati-va o varianta de resursa, pentru ca vremuri grele stau sa vina;
Este o isterie in masa toata reactia prezenta din partea mai multor oameni? Sau este indreptatita? Suntem in fata unei perspective de a se stii despre noi unde suntem, ce facem, cu cine suntem si... chiar ce vorbim. Mai mult decat atat, niste straini vor stii toate acestea si le vor interpreta ca atare. Mai mult decat atat - cine ii va supraveghea pe ei? Si, oricum ar fi, se va naste o clasa superioara? Nu suntem toti oameni? Ba da, numai ca acum majoritatea nu mai au frica de Dumnezeu si consecintele vor continua sa se vada. Apocalipsa vorbeste despre urgiile lui Dumnezeu si reactia oamenilor - nu au vrut sa se pocaiasca. Interesanta observatia acolo...
"Monitorizarea prin satelit pe baza identificării faciale reprezintă o ameninţare la propria viaţă, dacă luăm în consideraţie ghidarea rachetelor antipersoană prin satelit. O eventuală lovitură de stat omoară orice persoană cu ajutorul rachetelor ghidate după recunoaştere facială. Tehnic acest lucru este deja posibil. Deci cip-ul biometric poate servi şi la terorism, ucideri şi crimă organizată."[3]
Citind articole pe internet, am observat o ravna exceptionala pe anumite ziare electronice, in a lovi brutal si grosolan in chiar ideea de impotrivire fata de aceste sisteme. E o nebunie astazi sa-ti mai pui intrebari, trebuie sa fii servil, sa fii un papa-lapte care e conectat la matrita, bucuros ca poate simti gustul... De ce se agita media? De ce nu a dat informatii cu privire la aceste biocipuri?
Desi nu am televizor, am gasit redate in scris cateva articole care au fost prezentate la televiziuni in Romania si care vorbesc despre acest subiect. Ele ataca duhovnicii bisericii ortodoxe folosind un limbaj ironic si argumente de o calitate proasta, ca sa nu mai spun de afirmatii fara suport in realitate. Nu le redau aici, cine vrea sa se edifice in acest sens, nu are decat.
Sa nu ne grabim cu judecatile, dar sa nu ne inchidem mintea. E a noastra... sau poate nu mai e...
----------
[1], [2], [3]
Pr. prof. Dr. Mihai VALICĂ
Universitatea A. I. Cuza, Iaşi,
Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae”
Citatele le regasiti aici.
Traim in prezent zile memorabile, cand problema acestei pecetluiri sau insemnari este in centrul atentiei, chiar in Romania, tara noastra, patria noastra (vorba patriarhului Avraam). De ce - pentru ca Romania s-a grabit sa faca pasi inspre acceptarea unor cipuri biometrice in carduri de sofer, incepand cu 1 Ianuarie, anul curent.
Mihai Valica, un cunoscut profesor in teologie ortodoxa, la Iasi, face urmatoarele aprecieri care merita redate, discutand despre un comunicat al Parintelui Justin, la care face referire:
"Dacă această acţiune nu ar fi fost proorocită cu 2000 de ani în urmă de Sf. Apostol şi Evanghelist Ioan, demersul pe care guvernanţii, cu ştiinţă sau neştiinţă, îl fac prin acest proiect, nu ar fi fost pus sub semnul întrebării sau al contestării, ci nebăgat în seamă, sau poate chiar considerat un lucru benefic. Însă dacă luăm în serios Sf. Scriptură şi în special proorocia din Apocalipsă 13, atunci, după părerea mea, demersul Părintelui Justin este justificat telogic, responsabil şi profetic, întrucât există multe date comune între acţiunea introducerii cip-urilor biometrice şi atenţionarea profetică din Apocalipsă." [1]
Se pare ca "din decembrie 2008 a început în România emiterea unui nou model de permis auto de tip card, care conţine de asemenea un cip electronic pe bază de cod de bare. Cip-ul conţine date personale uzuale, date medicale, istoricul bolilor, contravenţii rutiere, etc. Acţiunea a început fără o bază legislativă şi fără o promovare mass-media corespunzătoare" [2]
Romania este tara care vrea sa introduca acesta tehnologie in conditiile in care nu a fost reglementata nici macar prin lege, nu stim ce presupune si nici ce implica, in realitate. Se doreste un al treilea pas, in 2011, cand se vor introduce carduri de identitate folosind aceasta tehnologie, iar pe ele se va putea doar adauga informatie personala, nu si sterge. Cine are acest drept de a scrie astfel de informatii? Faptul ca nu se vor putea sterge implica imposibilitatea judecarii ulterioare a unei decizii de a se introduce ORICE!!! Desigur, cardul poate fi distrus si sa se ia totul de la inceput. Sau sa se scrie ca nu se vor lua in considerare precedentele. Dar e demn, din punct de vedere al omului, aceasta?
Poate ca merita sa ne gandim mai serios la chemarea lui Cristos, nu-i asa? El ne spune ca vrea sa ne ierte pacatele si sa uite de ele! Opusul a ceea ce "imparatii pamantului" ne pregatesc (vezi Psalmul 2). Chiar daca astfel de evenimente ne atrag privirea spre anticrist si semnul fiarei, in primul rand trebuie sa ne gandim la Dumnezeu. Caci, daca nu suntem ai Sai, nu vom putea fi cu adevarat avertizati cu privire la aceasta insemnare.
Adaugati la aceasta directia spre inregistrarea convorbirilor telefonice, SMS-urilor, e-mail-urilor... Eu, cel putin, nu mai sunt asa de indiferent cu privire la aceste chestiuni, ca pana acum. Pe de alta parte, ma bucur, fiindca este o buna ocazie sa ne intoarcem la bunele obiceiuri de a vorbi unii cu altii fata in fata, in liniste si partasie reala. Ma astept sa fie si blogurile gestionate tot de "autoritati", astfel incat sa nu mai putem posta ce vrem, ce credem si ce intelegem si simtim, ci doar ceea ce se accepta... Daca noi ne moderam comentatorii, de ce nu ne-ar modera si pe noi cineva, dar cu privire la posturi?... Pai da...
Iata o progresie:
- oamenii au primit numere;
- oamenii au primit cod de bare;
- oamenii vor primi cipuri biometrice;
- oamenii vor primi cipuri;
Nu stiu exact ce inseamna 666 si semnul fiarei, dar il vad venind... E mediul propice. E contextul potrivit. Lupta nu se va da daca sau nu sa vina, ci, la nivel individual, daca sa-l primim.
Inca odata, pentru cei care au mai citit articole de aici si-si amintesc aceste sfaturi ale mele:
- nu va vindeti asa usor proprietatile care nu sunt in zonele urbane;
- nu cedati presiunii de a va muta la oras si a beneficia de avantajele impuse pentru aceasta;
- nu renuntati la gradinarit, chiar daca e mai ieftin sa cumparati de la supermarchet;
- pastrati-va o varianta de resursa, pentru ca vremuri grele stau sa vina;
Este o isterie in masa toata reactia prezenta din partea mai multor oameni? Sau este indreptatita? Suntem in fata unei perspective de a se stii despre noi unde suntem, ce facem, cu cine suntem si... chiar ce vorbim. Mai mult decat atat, niste straini vor stii toate acestea si le vor interpreta ca atare. Mai mult decat atat - cine ii va supraveghea pe ei? Si, oricum ar fi, se va naste o clasa superioara? Nu suntem toti oameni? Ba da, numai ca acum majoritatea nu mai au frica de Dumnezeu si consecintele vor continua sa se vada. Apocalipsa vorbeste despre urgiile lui Dumnezeu si reactia oamenilor - nu au vrut sa se pocaiasca. Interesanta observatia acolo...
"Monitorizarea prin satelit pe baza identificării faciale reprezintă o ameninţare la propria viaţă, dacă luăm în consideraţie ghidarea rachetelor antipersoană prin satelit. O eventuală lovitură de stat omoară orice persoană cu ajutorul rachetelor ghidate după recunoaştere facială. Tehnic acest lucru este deja posibil. Deci cip-ul biometric poate servi şi la terorism, ucideri şi crimă organizată."[3]
Citind articole pe internet, am observat o ravna exceptionala pe anumite ziare electronice, in a lovi brutal si grosolan in chiar ideea de impotrivire fata de aceste sisteme. E o nebunie astazi sa-ti mai pui intrebari, trebuie sa fii servil, sa fii un papa-lapte care e conectat la matrita, bucuros ca poate simti gustul... De ce se agita media? De ce nu a dat informatii cu privire la aceste biocipuri?
Desi nu am televizor, am gasit redate in scris cateva articole care au fost prezentate la televiziuni in Romania si care vorbesc despre acest subiect. Ele ataca duhovnicii bisericii ortodoxe folosind un limbaj ironic si argumente de o calitate proasta, ca sa nu mai spun de afirmatii fara suport in realitate. Nu le redau aici, cine vrea sa se edifice in acest sens, nu are decat.
Sa nu ne grabim cu judecatile, dar sa nu ne inchidem mintea. E a noastra... sau poate nu mai e...
----------
[1], [2], [3]
Pr. prof. Dr. Mihai VALICĂ
Universitatea A. I. Cuza, Iaşi,
Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae”
Citatele le regasiti aici.
La doctor
"Cel cu inima multumita, are un ospat necurmat". Proverbe 15:15
Doamne vin din nou naintea Ta,
Gol in suflet…mai ca totdeauna;
Mintea inpartita-n doua :
O fiinta veche si-o fiinta noua.
Aia veche-i numa de dispretuit;
Aia noua nici nu creste, nici n-a inflorit!
Intre doua lumi ma tirii ani la rind,
Tot sperind ca fructul sa apara in curind…
Lupt cu firea mea ca restul ai invins Tu tot!
Dar de-atita harmalaie-n suflet…nu mai pot.
Gindurile-mi striga si de galagie nu mai am auz,
Si de-atita-ntelepciune am ajuns confuz!!!
Si mi-ai dat de toate…
Ca stiu numa a cere.
Si intr-una pentru mine…
Ca doar de mine am durere !
Lumea intreaga umbla goala si infometata,
Iar eu ma-nfrupt ca de Craciun de fiecare data…
Si m-ai binecuvintat intr-una,
Ca parca-s numa-ntr-un ospat…
Doar, doar ca-i destul... si multumire am sa-nvat!
Doamne, scoate din vocabularul meu bogat,
Toate vorbele ce-s de prisos, si ce-s pacat!
Nu-i depresie ce am…ca e nemultumire!
Scoate-ma din starea asta grea de nesimtire!
Nu e stresul ce ma chinuie…
E goana dupa vint!
Nu am criza de identitate, Doamne…
Ci am lipsa de "Cuvint" !
[poezie de Rodica Botan]
miercuri, 28 ianuarie 2009
Spiritul vremii dezvaluit[1]
Urmeaza inca un documentar in mai multe parti, pe care-l voi posta in doua articole, acesta si urmatorul. Ne apropiem mai mult de ceea ce ne invata Scriptura, intelegand ca ideea propusa in zeitgeist este fara sens, in contextul real al documentelor pe care le detinem.
Primul oras in care totul va fi supravegheat
Tehnologiile de supraveghere s-au dezvoltat într-atât încât se vorbeşte deja despre oraşe supertehnologizate, în care controlul este total. Ele sunt numite U-city (Ubiquitous City). În Occident, cei mai mici paşi de implementare a unor tehnologii de supraveghere au născut puternice proteste; un întreg oraş construit în acest mod ar fi fost total respins.
Şi totuşi el este deja în construcţie în Coreea de Sud. Numit New Songdo City, el este situat pe o insulă artificială, la mică distanţă de Seul şi aproape de zonele industriale din Coreea de Nord. Include zone de afaceri în care se vor afla sediile unor mega corporaţii, dar şi zone rezidenţiale pentru angajaţii acestora.
„Coreea a mai atras o dată atenţia lumii atunci când a lansat telefonia mobilă. Acum trebuie să ne pregătim pentru următorul pas: RFID şi U-city”, a spus domnul An, director în cadrul Autorităţii Zonei Libere Incheon, agenţia guvernamentală care coordonează construirea oraşului.
În materialele publicitare şi pe siteul acestui „oraş al viitorului”, arhitecţii lui susţin că „oamenii care vor locui aici vor experimenta o calitate a vieţii fără precedent.”
John Kim, şeful proiectului de construcţie al noului oraş şi fost senior designer pentru Yahoo a declarat că „infrastructura informaţională a oraşului va fi un banc de test gigantic pentru noiile tehnologii informatice, iar oraşul în sine va fi un exemplu pentru stilul digital de viaţă”, pe care el îl numeşte U-life. „U-life va deveni stilul de viaţă al tuturor”, susţine Kim. „Va începe cu un smart-card. O cheie unică sub forma unei cartele cu care puteţi să vă încuiaţi casa, maşina, biroul, puteţi cumpăra tichete pentru metrou sau plăti parcarea, puteţi vedea un film sau închiria o bibicletă şamd.”
New Songdo va fi primul oraş echipat în întregime cu web 3.0, numit şi „internetul obiectelor”. Conceptul de informatică omniprezentă (Ubiquitous Computing, de unde şi termenul de Ubiquitous City – U-city) pe care se bazează web 3.0 prevede ca atât oamenii, cât şi toate lucrurile din jurul lor să aibe un corespondent virtual. Acest lucru face posibilă supravegherea lor totală.
„Această tehnologie s-a născut în mare parte în laboratoarele din Statele Unite”, spune M. Townsend, consultant în cadrul unui proiect de transformare a capitalei Coreei într-un U-city. „Dar în Coreea ne aşteptam la mai puţin obstacole sociale şi legislative pentru implementarea ei. Cultura coreană ţine mai puţin la intimitate.”
B. J. Fogg, director al laboratorului tehnologic din cadrul Universităţii Stanford, vede construirea acestui oraş ca fiind o etapă de pre-testare a unei idei care în Occident ar fi avut mulţi oponenţi. „New Songdo City sună ca un imens test pentru a vedea cum reacţionează oamenii la astfel de tehnologii şi cum le folosesc. Este mai degrabă o oportunitate de a studia pe scară largă utilizarea tehnologiei RFID, care în Occident nu este deloc bine văzută. După mine, este un experiment pe scară largă, mai uşor de realizat în Coreea decât în SUA sau în Europa.”
[articol preluat de pe hristofor.wordpress.com]
marți, 27 ianuarie 2009
Zeitgeist - realitati pretinse[2]
Urmeaza cateva prezentari care discuta problema la nivelul argumentelor prezentate. Au acestea validitate? Am vazut deja ca exista afirmatii fara acoperire, iar unele dintre cele ramase sunt interpretari grosolane menite sa se potriveasca povestii. Sunt aceste argumente intemeiate pe descoperiri indubitabile, pe informatii istorice concrete, care sa nu fie dubioase?
Zeitgeist - realitati pretinse[1]
E bine sa ne intrebam, cum ziceam, in ce masura filmul prezinta date reale, istorice, logice si evidente. Cum spuneam, prima parte a documentarului NU prezinta sursele citate, fapt ce nu se repeta in urmatoarele doua parti. E important aceasta. Oare de ce nu se prezinta sursele? Daca argumentul e solid, ar fi de o importanta majora prezentarea lui in detaliu...
Sunt prezentate multe afirmatii, sunt ele adevarate?
Haideti sa intram in detaliu, acum. Mai tarziu voi aduce si argumente, deocamdata, dupa ce ne-am uitat la cateva chestiuni de fundal, e timpul sa privim la continutul filmului. Desigur, eu ma voi referi la prima parte a lui, fiindca acolo este concentrat tot atacul asupra istoricitatii Domnului meu.
Sunt prezentate multe afirmatii, sunt ele adevarate?
Haideti sa intram in detaliu, acum. Mai tarziu voi aduce si argumente, deocamdata, dupa ce ne-am uitat la cateva chestiuni de fundal, e timpul sa privim la continutul filmului. Desigur, eu ma voi referi la prima parte a lui, fiindca acolo este concentrat tot atacul asupra istoricitatii Domnului meu.
Zeitgeist - din umbra
Ce se afla in spatele filmului? Putem sa descoperim ce anume anima acest documentar?
Sa facem o importanta prima observatie. In a doua si a treia parte se folosesc multe citate importante cu privire la anumite subiecte care se discuta. In prima parte nu se dau astfel de citate in privinta argumentelor de baza, care se folosesc ulterior in concluzia urmarita de autor.
De unde sunt, asadar, acele detalii? Care este literatura pe care se bazeaza? Si, dincolo de acestea, ce valoare are interpretarea datelor, in cazul in care ele sunt valide? Pe ce considerente? Cu ce standarde? Inainte sa ne arucam orbeste in a crede ceva, este necesara o astfel de analiza atenta. Chiar inainte de a discuta continutul propriu-zis.
A doua observatie este legata de nivelul argumentatiilor contemporane ale unui ateu. Acesta se refera la istoricitatea lui Isus Cristos. Motivul principal pentru care aceasta are loc intr-un mod asa de extins cred ca este in legatura cu modificarea credintei societatii noastre, fata de ceea ce credeau parintii acesteia. Ateismul se transforma in teism abstract. Ideea de societate atee se transforma necesar intr-una de societate pluralistica.
Sa intelegem mai bine. Nu se doreste discreditarea lui Cristos. Si nici nu se urmareste dovedirea inexistentei lui Dumnezeu si implicatia imposibilitatii existentei naturii divine in Cristos. Se urmareste argumentarea unor similaritati in istoria foarte veche a umanitatii, intre relatarile despre Cristos Isus si alte zeitati ale diverselor civilizatii, ca prin ele sa se construiasca plauzabilitatea conceptului conform caruia Isus Cristos nu este decat o zeitate personificata, dar care nu a existat, in fapt (sau istoric).
Ideea de baza este ca, daca se gasesc similaritatile despre care vorbeam, rezulta ca Cristos este tot un personaj al mitologiei. In primul rand, acest rationament recunoaste mitologia ca atare. Dar, incearca, mai apoi, sa o extinda si in ce-L priveste pe Isus Cristos, Domnul nostru. Trebuie subliniat faptul ca NU inseamna ca daca exista similaritatile despre care vorbim (acum, la general, niste similaritati, mai tarziu ne vom referi concret), personajele care sunt comparate fac parte din aceeasi categorie, sau sunt in acelasi plan etc. Rationamentul poate fi corect, dar nu intotdeauna si, chiar exista posibilitatea ca, in practica, el sa nu existe ca un caz real.
Ce spirit anima aceasta dorinta de a lovi in istoricitatea lui Isus Cristos? Chiar "spiritul vremii" - calul troian... E spiritul despre care vorbea si apostolul Ioan, care este deja in lume. Dar nu este acum momentul sa ne apropiem de Scripturi, nu inca.
Dar la ce similaritati se refera filmul si alte prezentari si filmulete promovate de media si Internet exact cum chiar autorii Zeitgeist sustin ca se realizeaza controlul maselor. Sa mentionez ca acest film este in topul vizualizarilor pe Internet? La un moment dat era pe primul loc, nu stiu acum.
Sa facem o importanta prima observatie. In a doua si a treia parte se folosesc multe citate importante cu privire la anumite subiecte care se discuta. In prima parte nu se dau astfel de citate in privinta argumentelor de baza, care se folosesc ulterior in concluzia urmarita de autor.
De unde sunt, asadar, acele detalii? Care este literatura pe care se bazeaza? Si, dincolo de acestea, ce valoare are interpretarea datelor, in cazul in care ele sunt valide? Pe ce considerente? Cu ce standarde? Inainte sa ne arucam orbeste in a crede ceva, este necesara o astfel de analiza atenta. Chiar inainte de a discuta continutul propriu-zis.
A doua observatie este legata de nivelul argumentatiilor contemporane ale unui ateu. Acesta se refera la istoricitatea lui Isus Cristos. Motivul principal pentru care aceasta are loc intr-un mod asa de extins cred ca este in legatura cu modificarea credintei societatii noastre, fata de ceea ce credeau parintii acesteia. Ateismul se transforma in teism abstract. Ideea de societate atee se transforma necesar intr-una de societate pluralistica.
Sa intelegem mai bine. Nu se doreste discreditarea lui Cristos. Si nici nu se urmareste dovedirea inexistentei lui Dumnezeu si implicatia imposibilitatii existentei naturii divine in Cristos. Se urmareste argumentarea unor similaritati in istoria foarte veche a umanitatii, intre relatarile despre Cristos Isus si alte zeitati ale diverselor civilizatii, ca prin ele sa se construiasca plauzabilitatea conceptului conform caruia Isus Cristos nu este decat o zeitate personificata, dar care nu a existat, in fapt (sau istoric).
Ideea de baza este ca, daca se gasesc similaritatile despre care vorbeam, rezulta ca Cristos este tot un personaj al mitologiei. In primul rand, acest rationament recunoaste mitologia ca atare. Dar, incearca, mai apoi, sa o extinda si in ce-L priveste pe Isus Cristos, Domnul nostru. Trebuie subliniat faptul ca NU inseamna ca daca exista similaritatile despre care vorbim (acum, la general, niste similaritati, mai tarziu ne vom referi concret), personajele care sunt comparate fac parte din aceeasi categorie, sau sunt in acelasi plan etc. Rationamentul poate fi corect, dar nu intotdeauna si, chiar exista posibilitatea ca, in practica, el sa nu existe ca un caz real.
Ce spirit anima aceasta dorinta de a lovi in istoricitatea lui Isus Cristos? Chiar "spiritul vremii" - calul troian... E spiritul despre care vorbea si apostolul Ioan, care este deja in lume. Dar nu este acum momentul sa ne apropiem de Scripturi, nu inca.
Dar la ce similaritati se refera filmul si alte prezentari si filmulete promovate de media si Internet exact cum chiar autorii Zeitgeist sustin ca se realizeaza controlul maselor. Sa mentionez ca acest film este in topul vizualizarilor pe Internet? La un moment dat era pe primul loc, nu stiu acum.
luni, 26 ianuarie 2009
Spiritul vremii - introducere
Un documentar relativ nou ajunge si prin satele noastre, cu ajutorul Internetului si a doritorilor de atacuri spre crestinism. Faptul ca are un impact se datoreaza si unei bune psihologii in spatele scenei, cum insusi filmul ne tot aminteste. Atinge corzile sensibile ale religiei organizate de oameni, precum si unele realitati ale faptului ca "totul este goana dupa vant", suspiciuni cu privire la atentatele de la 11 Septembrie din SUA si multe altele.
Sunt lucruri care ne atrag atentia in documentar cu privire la anumite realitati, pe care mai intai ni le-a descoperit Scriptura. Este in documentar si un atac direct la Crestinism, dar, tot in sensul promovat nu demult de asa-zisul "cod al lui Da Vinci", relativ la Biserica Catolica.
Documentarul are trei parti. Prima cu referire la Cristos. A doua despre caderea turnurilor gemene din SUA, la 11 septembrie si, ultima, despre sistemul monetar si controlul populatiei.
Iata cateva puncte de plecare pentru cateva articole pe care le voi scrie pe aceasta tema, alese din observatiile pe care le-am facut cu privire la acest documentar. Inainte de toate, voi sublinia ca acest documentar este adresat cu preponderenta americanilor si ca a ajuns si la noi, cu intarzierea de rigoare, chiar daca redusa mult de barierele "distruse" de conceptul de Internet. Iata si observatiile:
A. Documentarul este in trei parti, unde doar prima incearca daramarea istoricitatii Domnului Isus. Se concluzioneaza ca Isus Cristos nu a fost, de fapt, o persoana reala. Celelalte doua parti par foarte acurate in raport cu realitatea si trag dupa ele o concluzie asemanatoare si pentru prima.
B. Prima parte are de-a face cu chestiuni din trecutul indepartat, cu extrem de putine dovezi si posibilitati de verificare a "dovezilor"; intr-o supa lunga de interpretari parazitare scopului gandit mai dinainte. Urmatoarele doua parti au de-a face cu istoria recenta, in limitele a 100 de ani si cu cea contemporana, unde avem de-a face cu o multitudine de dovezi si inregistrari verificabile. Concluziile celor trei parti sunt la fel de autoritare, din partea autorului. Numai ca nu se potriveste.
C. Desi toate partile discuta ideea de "mit", doar in prima parte, unde se vorbeste despre Cristos, autorul introduce minutios ironia fata de "mitul lui Cristos". In celelalte doua parti, totul pare ceva serios, ceva care impune o atitudine de respect, de mare valoare. Autorul sugereaza spre final ca omul e dumnezeu, ceea ce incadreaza acest documentar in notiunea de umanism.
D. Desi se pretinde aratarea adevarului, nu exista o prezentare a doua parti si a unor argumente pe care acestea le aduc. Este pur si simplu o prezentare a unei singure directii, iar argumentele nu pot sa fie decat convergente cu scopul propus in sensul acesteia.
E. In prima parte, se aduc multe idei intr-un timp foarte scurt, ocolindu-se un studiu atent intr-o intelegere adecvata a notiunilor prezentate. Aceasta aduce un iz de adevar, dar, va rezista oare unei verificari pas cu pas? Vom vedea aceasta.
F. Un puternic sentiment de razvratire emana din prezentare. De la ironie pana la urlete aproape necontrolate din partea realizatorilor.
Pactul cu diavolul
Americanii si-au facut un sistem in care crestinii sa poata trai linistiti si fara prigoana. Ceva artificial. Le convine, fiindca sunt lasati in pace. E bine ca presedintele sa fie asa, fiindca se pot intelege toti, intr-un pluralism religios.
Religia si Cristos. Fiecare are de ales. Cred ca pentru americani e mai greu, dar nu suntem nici noi prea departe. Unde este Cristos nu este religie a omului.
Eu zic ca va iesi rau si ca toate acestea se vor intoarce asupra capului celor care au dat acest sistem. E ca un bumerang care te loveste fiindca nu stii ce-ai aruncat...
Si baptistii la noi in tara sunt recunoscuti de stat... Waw! Ce realizare... Pentru multi baptisti modelul american este standardul. Asa ca, dincolo de toate, nu uitati ca intai sunteti crestini, fiindca nu se stie ce ne rezerva viitorul si daca nu va trebui sa facem vreun pact pentru a ramane "recunoscuti".
duminică, 25 ianuarie 2009
Hotararea lui Dumnezeu
Ca oamenii sunt pacatosi, am vazut in Romani, cand ne-am apropiat de primul capitol, sa-l intelegem, dupa ce am inteles scopul scrierii, asa cum il exprima apostolul Pavel insusi.
Am descoperit ca exista o manie a lui Dumnezeu, care se descopera acum, in oamenii care, chiar daca au primit de la Dumnezeu capacitatea sa inteleaga faptul ca El exista si anumite caracteristici ale Fiintei Sale, au ales mai degraba sa Il uite pe Dumnezeu. "Fiindca n-au cautat sa pastreze pe Dumnezeu in cunostinta lor, Dumnezeu i-a lasat in voia mintii lor blestemate, ca sa faca lucruri neingaduite" (1: 28).
In ce-i priveste pe acesti oameni, care au ajuns plini de multe pacate si grele (vezi 1: 29, 31), Dumnezeu a luat o hotarare - ca sunt vrednici de moarte, ca pentru ei este potrivita moartea. Este vorba despre consecinta pacatului, despre plata pacatului. Acesti oameni, insa, il sfideaza pe Dumnezeu in fata. Ei stiu hotararea lui Dumnezeu, "ca cei ce fac asemenea lucruri sunt vrednici de moarte" dar, chiar in aceasta cunoastere, ei nu doar ca aleg sa faca aceste lucruri, dar si gasesc de buni pe cei ce fac asa ca ei.
Noul presedinte al Americii, cel infatisat cu ochii inchisi cand a fost investit, parand ca se roaga; cel care a vorbit de Dumnezeu si a jurat pe Biblie, cel care a starnit lacrimi in ochii crestinilor care i-au ascultat discursul in diverse ocazii, nu a ajuns bine presedinte si a si dat drumul unor fonduri guvernamentale pentru avorturi in alte parti decat America, in conditiile date. Dreptul femeii la crima...
Apostolul Pavel ne spune clar ca "stim, in adevar, ca judecata lui Dumnezeu impotriva celor ce savarsesc astfel de lucruri, este potrivita cu adevarul". Si ce judecata are Dumnezeu pentru astfel de oameni? Ca sunt vrednici de moarte.
Ei bine, oamenii se invinovatesc intre ei. Unii au standarde mai intalte, altii mai joase. In diverse ocazii, ei se invinovatesc intre ei. Sau se dezvinovatesc. Aceasta inseamna ca are loc o judecata. Unii se inhaiteaza, dezvinovatandu-se. Exista o judecata. Altii se delimiteaza de altii, tot pe baza unei judecati. Unii judeca, altii spun sa nu judecam, judecant astfel, la randul lor. Toti fac astfel de judecati, fie intr-un sens, fie in altul.
Iata si argumentul paulin: "Asadar, omule, oricine ai fi tu, care judeci pe altul, nu te poti dezvinovati; caci prin faptul ca judeci pe altul, te osandesti singur; fiindca tu, care judeci pe altul, faci aceleasi lucruri... Si crezi tu omule care judeci pe cei ce savarsesc astfel de lucruri, si pe care le faci si tu, ca vei scapa de judecata lui Dumnezeu?"
Daca omul judeca, fie invinovatand, fie dezvinovatand, cu atat mai multe judeca Dumnezeu, care a pus in om capacitatea de judecata si sens in viata prin acest act al faptului de a emite judecati.
In tot acest context se zareste o speranta, in starea aceasta generala de impotrivire fata de Dumnezeu - exista o bunatate a lui Dumnezeu, o ingaduinta a Lui, o indelunga rabdare pe care El o are... Bunatatea lui Dumnezeu indeamna omul la reconsiderarea valorilor, atitudinii... La pocainta.
Pe de alta parte, omul isi poate impietri inima si sa nu accepte aceasta bunatate a lui Dumnezeu. Rezultatul - isi aduna o comoara de manie, pentru ziua maniei lui Dumnezeu si a dreptei judecati.
Aflam, asadar, ca exista doua timpuri ale maniei lui Dumnezeu:
- mania cotidiana, care se arata din cer impotriva oricarei necinstiri a lui Dumnezeu, impotriva oricarei nelegiuiri a oamenilor;
- mania din ziua maniei, cand va fi judecata finala a lui Dumnezeu;
Ce ne spune aceasta realitate? Ne spune clar ca judecata lui Dumnezeu fata de cei care savarsesc vreo nelegiuire, indiferent de natura ei (si capitolul 1 din Romani descrie multe astfel de nelegiuiri), este potrivita cu adevarul. Cand Dumnezeu Isi arata mania cotidiana, Dumnezeu judeca, iar judecata Sa este corecta. Dar, mai exista o judecata, aceea finala. Atunci se va arata si dreptatea lui Dumnezeu in judecata Sa. Dar, cum judecata cotidiana nu este si cea finala, care este rostul acestei separari pe care o face apostolul Pavel?
Tocmai aceea ca exista bunatatea lui Dumnezeu, care il cheama pe om la pocainta, la schimbarea modului de gandire si de traire, la a primi, la a intelege ca Dumnezeu are bunatate, ingaduinta si indelunga rabdare, cu un scop precis. Dumnezeu nu vrea ca omul sa ajunga la ziua maniei finale, fiindca atunci pentru el nu mai exista vreo sansa.
Ai pacatuit? E drept sa fi pedepsit. Dar Dumnezeu e bun si te cheama la pocainta. Si exista bogatii de bunatate, ingaduinta si indelunga rabdare din partea lui Dumnezeu, care te cheama la pocainta. Da, Dumnezeu isi arata mania din cer impotriva a ceea ce faci tu, fiindca e pacatos si Dumnezeu e drept si judecata Sa e potrivit cu adevarul. Dar exista din partea lui Dumnezeu o asteptare pentru tine. Oare pentru ce?
Dar sa ne uitam mai intai la judecata de apoi. La ultima judecata, la ziua maniei. Pentru cine este ea? Ce se va intampla acolo? Iata ce se va intampla:
- cei care prin staruinta in bine, cauta slava, cinstea si nemurirea, vor primi viata vesnica;
- cei care, din duh de galceava, se impotrivesc adevarului si asculta de nelegiuire, vor primi manie si urgie.
Aceasta e hotararea lui Dumnezeu cu privire la judecata viitoare. E vorba aici de toti oamenii? Da, e vorba de toti. Si cei ce-si zic pocaiti? Da, si ei sunt cuprinsi aici. Este judecata lui Dumnezeu unde sufletele se vor imparti in doua, unii vor primi necaz si stramtorare si altii slava, cinste si pace. "Caci inaintea lui Dumnezeu nu se are in vedere fata omului".
"Toti cei ce au pacatuit fara lege, vor pieri fara lege; si toti cei ce au pacatuit avand lege, vor fi judecati dupa lege."
Daca ai pacatuit vei pieri, fie cu lege, fie fara lege. Evreii aveau lege, natiunile nu au primit cuvant scris de la Dumnezeu. Dar, indiferent de caz, plata pentru neleguire este moartea, iar aceasta e in conformitate cu hotararea dreapta a lui Dumnezeu.
Atunci de ce se mai vorbeste despre bunatatea lui Dumnezeu care asteapta? Ce sens mai are pocainta? Sa fie o scapare in Legea lui Moise? Pentru ca zice ca toti cei care au pacatuit fara lege vor pieri, iar cei care au pacautuit avand Legea vor trai. Atunci, putem pacatui fara lege, sau avand Legea lui Moise?
Am descoperit ca exista o manie a lui Dumnezeu, care se descopera acum, in oamenii care, chiar daca au primit de la Dumnezeu capacitatea sa inteleaga faptul ca El exista si anumite caracteristici ale Fiintei Sale, au ales mai degraba sa Il uite pe Dumnezeu. "Fiindca n-au cautat sa pastreze pe Dumnezeu in cunostinta lor, Dumnezeu i-a lasat in voia mintii lor blestemate, ca sa faca lucruri neingaduite" (1: 28).
In ce-i priveste pe acesti oameni, care au ajuns plini de multe pacate si grele (vezi 1: 29, 31), Dumnezeu a luat o hotarare - ca sunt vrednici de moarte, ca pentru ei este potrivita moartea. Este vorba despre consecinta pacatului, despre plata pacatului. Acesti oameni, insa, il sfideaza pe Dumnezeu in fata. Ei stiu hotararea lui Dumnezeu, "ca cei ce fac asemenea lucruri sunt vrednici de moarte" dar, chiar in aceasta cunoastere, ei nu doar ca aleg sa faca aceste lucruri, dar si gasesc de buni pe cei ce fac asa ca ei.
Noul presedinte al Americii, cel infatisat cu ochii inchisi cand a fost investit, parand ca se roaga; cel care a vorbit de Dumnezeu si a jurat pe Biblie, cel care a starnit lacrimi in ochii crestinilor care i-au ascultat discursul in diverse ocazii, nu a ajuns bine presedinte si a si dat drumul unor fonduri guvernamentale pentru avorturi in alte parti decat America, in conditiile date. Dreptul femeii la crima...
Apostolul Pavel ne spune clar ca "stim, in adevar, ca judecata lui Dumnezeu impotriva celor ce savarsesc astfel de lucruri, este potrivita cu adevarul". Si ce judecata are Dumnezeu pentru astfel de oameni? Ca sunt vrednici de moarte.
Ei bine, oamenii se invinovatesc intre ei. Unii au standarde mai intalte, altii mai joase. In diverse ocazii, ei se invinovatesc intre ei. Sau se dezvinovatesc. Aceasta inseamna ca are loc o judecata. Unii se inhaiteaza, dezvinovatandu-se. Exista o judecata. Altii se delimiteaza de altii, tot pe baza unei judecati. Unii judeca, altii spun sa nu judecam, judecant astfel, la randul lor. Toti fac astfel de judecati, fie intr-un sens, fie in altul.
Iata si argumentul paulin: "Asadar, omule, oricine ai fi tu, care judeci pe altul, nu te poti dezvinovati; caci prin faptul ca judeci pe altul, te osandesti singur; fiindca tu, care judeci pe altul, faci aceleasi lucruri... Si crezi tu omule care judeci pe cei ce savarsesc astfel de lucruri, si pe care le faci si tu, ca vei scapa de judecata lui Dumnezeu?"
Daca omul judeca, fie invinovatand, fie dezvinovatand, cu atat mai multe judeca Dumnezeu, care a pus in om capacitatea de judecata si sens in viata prin acest act al faptului de a emite judecati.
In tot acest context se zareste o speranta, in starea aceasta generala de impotrivire fata de Dumnezeu - exista o bunatate a lui Dumnezeu, o ingaduinta a Lui, o indelunga rabdare pe care El o are... Bunatatea lui Dumnezeu indeamna omul la reconsiderarea valorilor, atitudinii... La pocainta.
Pe de alta parte, omul isi poate impietri inima si sa nu accepte aceasta bunatate a lui Dumnezeu. Rezultatul - isi aduna o comoara de manie, pentru ziua maniei lui Dumnezeu si a dreptei judecati.
Aflam, asadar, ca exista doua timpuri ale maniei lui Dumnezeu:
- mania cotidiana, care se arata din cer impotriva oricarei necinstiri a lui Dumnezeu, impotriva oricarei nelegiuiri a oamenilor;
- mania din ziua maniei, cand va fi judecata finala a lui Dumnezeu;
Ce ne spune aceasta realitate? Ne spune clar ca judecata lui Dumnezeu fata de cei care savarsesc vreo nelegiuire, indiferent de natura ei (si capitolul 1 din Romani descrie multe astfel de nelegiuiri), este potrivita cu adevarul. Cand Dumnezeu Isi arata mania cotidiana, Dumnezeu judeca, iar judecata Sa este corecta. Dar, mai exista o judecata, aceea finala. Atunci se va arata si dreptatea lui Dumnezeu in judecata Sa. Dar, cum judecata cotidiana nu este si cea finala, care este rostul acestei separari pe care o face apostolul Pavel?
Tocmai aceea ca exista bunatatea lui Dumnezeu, care il cheama pe om la pocainta, la schimbarea modului de gandire si de traire, la a primi, la a intelege ca Dumnezeu are bunatate, ingaduinta si indelunga rabdare, cu un scop precis. Dumnezeu nu vrea ca omul sa ajunga la ziua maniei finale, fiindca atunci pentru el nu mai exista vreo sansa.
Ai pacatuit? E drept sa fi pedepsit. Dar Dumnezeu e bun si te cheama la pocainta. Si exista bogatii de bunatate, ingaduinta si indelunga rabdare din partea lui Dumnezeu, care te cheama la pocainta. Da, Dumnezeu isi arata mania din cer impotriva a ceea ce faci tu, fiindca e pacatos si Dumnezeu e drept si judecata Sa e potrivit cu adevarul. Dar exista din partea lui Dumnezeu o asteptare pentru tine. Oare pentru ce?
Dar sa ne uitam mai intai la judecata de apoi. La ultima judecata, la ziua maniei. Pentru cine este ea? Ce se va intampla acolo? Iata ce se va intampla:
- cei care prin staruinta in bine, cauta slava, cinstea si nemurirea, vor primi viata vesnica;
- cei care, din duh de galceava, se impotrivesc adevarului si asculta de nelegiuire, vor primi manie si urgie.
Aceasta e hotararea lui Dumnezeu cu privire la judecata viitoare. E vorba aici de toti oamenii? Da, e vorba de toti. Si cei ce-si zic pocaiti? Da, si ei sunt cuprinsi aici. Este judecata lui Dumnezeu unde sufletele se vor imparti in doua, unii vor primi necaz si stramtorare si altii slava, cinste si pace. "Caci inaintea lui Dumnezeu nu se are in vedere fata omului".
"Toti cei ce au pacatuit fara lege, vor pieri fara lege; si toti cei ce au pacatuit avand lege, vor fi judecati dupa lege."
Daca ai pacatuit vei pieri, fie cu lege, fie fara lege. Evreii aveau lege, natiunile nu au primit cuvant scris de la Dumnezeu. Dar, indiferent de caz, plata pentru neleguire este moartea, iar aceasta e in conformitate cu hotararea dreapta a lui Dumnezeu.
Atunci de ce se mai vorbeste despre bunatatea lui Dumnezeu care asteapta? Ce sens mai are pocainta? Sa fie o scapare in Legea lui Moise? Pentru ca zice ca toti cei care au pacatuit fara lege vor pieri, iar cei care au pacautuit avand Legea vor trai. Atunci, putem pacatui fara lege, sau avand Legea lui Moise?
Fiecare isi vedea de treaba lui
Nu de putine ori ai vazut si tu imaginea aceasta, a unor crestini care au lumea lor, care au prietenii lor, care se bucura, discuta, se simt bine. Iar, undeva, in peisaj, cineva e singur. E un nou venit la acea intalnire, e o persoana mai putin agreata, sau mai retrasa.
Toti au ceva de facut, toti sunt grabiti, toti isi gasesc de lucru. Dar nu pentru un suflet singur, nu pentru cateva momente in care sa asculti pe cineva in nevoie. De ce? Egoism. Iubire de sine.
In inima e un tron, iar pe tron esti tu. Acolo ar trebui sa stea Cristos, dar stai tu... De ce stai tu? Nu ti-e teama de Dumnezeu? Chiar crezi basmul conform caruia soarele s-ar invarti in jurul pamantului. Pana nu demult, cei mai multi oameni nici nu stiau ca mai exista planete ca Pamantul, in sistemul nostru solar. Credeam ca soarele se invarte in jurul nostru, ca de... asa ni se parea normal. Si totusi, realitatea nu e asta. E un basm faptul ca tu esti in centrul atentie.
Isaia surprinde aceasta imagine cel mai bine. El ii vede pe toti ca pe niste oi, iar fiecare isi vedea de treaba lui. Rataceau. In acest context a venit Cristos. Poate vei vrea sa citesti Isaia 53 sa meditezi la acest aspect.
Dar acum, dupa ce ai fost luminat si ai cunoscut voia lui Dumnezeu, dupa ce ai inteles ca nu tu esti in centru, ci Cristos si ca El este in fratii Sai, pe care ar trebui sa-i cinstesti si sa-i slujesti ca pe El, de ce sa te mai porti ca mai inainte? Vei mai merge cum ai mers, vei mai rataci pe cai neintelese, te vei mai comporta dupa vechile obiceiuri? Daca da, daca esti tot asa, atunci intelege-i pe cei din jurul tau, care se indoiesc de schimbarea ta...
Toti au ceva de facut, toti sunt grabiti, toti isi gasesc de lucru. Dar nu pentru un suflet singur, nu pentru cateva momente in care sa asculti pe cineva in nevoie. De ce? Egoism. Iubire de sine.
In inima e un tron, iar pe tron esti tu. Acolo ar trebui sa stea Cristos, dar stai tu... De ce stai tu? Nu ti-e teama de Dumnezeu? Chiar crezi basmul conform caruia soarele s-ar invarti in jurul pamantului. Pana nu demult, cei mai multi oameni nici nu stiau ca mai exista planete ca Pamantul, in sistemul nostru solar. Credeam ca soarele se invarte in jurul nostru, ca de... asa ni se parea normal. Si totusi, realitatea nu e asta. E un basm faptul ca tu esti in centrul atentie.
Isaia surprinde aceasta imagine cel mai bine. El ii vede pe toti ca pe niste oi, iar fiecare isi vedea de treaba lui. Rataceau. In acest context a venit Cristos. Poate vei vrea sa citesti Isaia 53 sa meditezi la acest aspect.
Dar acum, dupa ce ai fost luminat si ai cunoscut voia lui Dumnezeu, dupa ce ai inteles ca nu tu esti in centru, ci Cristos si ca El este in fratii Sai, pe care ar trebui sa-i cinstesti si sa-i slujesti ca pe El, de ce sa te mai porti ca mai inainte? Vei mai merge cum ai mers, vei mai rataci pe cai neintelese, te vei mai comporta dupa vechile obiceiuri? Daca da, daca esti tot asa, atunci intelege-i pe cei din jurul tau, care se indoiesc de schimbarea ta...
miercuri, 21 ianuarie 2009
Degradarea omului
Omul nu-L cauta pe Dumnezeu. Prin ceea ce face el, prin el insusi, omul se indeparteaza de Dumnezeu. Omul nu devine mai bun, nici mai sensibil, nici mai drept si nici mai intelept.
In Romani 1: 18 - 32, apostolul Pavel descrie cum omul s-a indepartat de Dumnezeu, chiar si avand cunostinta faptului ca El exista. Faptul ca omul L-a cunoscut pe Dumnezeu in ceea ce a facut Dumnezeu nu a lucrat apropiere de Dumnezeu si neprihanire. Omul, cat este el de bun, nu l-a cautat pe Dumnezeu.
In aceste conditii, omul a inceput sa pacatuiasca tot mai mult, degradandu-se mereu si mereu. Savarsirea pacatului aduce cu sine mania lui Dumnezeu. Aceasta manie se descopere din cer, in prezent:
- impotriva oricarei necinstiri a lui Dumnezeu;
- impotriva oricarei nelegiuiri a oamenilor
Traind in nelegiuire, oamenii sufoca adevarul. Facand raul, oamenii resping dreptatea, binele, adevarul. Si, cand fac aceasta, Dumnezeu isi arata mania fata de ei.
Si drept e Dumnezeu s-o faca. Pentru ca, "ce se poate cunoaste despre Dumnezeu" a fost descoperit, revelat in oameni. Se vorbeste astazi despre religia eului, despre religii care pleaca din launtru, din om. Pentru ca omul gaseste ceva in el insusi, ceva care este evident ca nu este din natura sa. O chemare la bine, o intelegere superioara. Dar, chiar daca Dumnezeu i-a aratat omului, in el insusi, anumite lucruri pe care omul le poate cunoaste despre El, omul s-a indepartat de Dumnezeu. Astazi oamenii vad ca este ceva in ei, dar despre Dumnezeu nu mai vorbeste nimeni.
Intai, Dumnezeu se descopera in oameni. Apoi, insusirile Lui nevazute, puterea Lui vesnica si dumnezeirea Lui se vad. Se vad clar, incepand cu primii oameni, de la facerea lumii, atunci cand omul se uita cu atentie, cu bagare de seama la lucrurile facute de Dumnezeu. Faptul ca omul zice ca nu exista Dumnezeu, sau ca nu vede aceste lucruri fiindca nu se uita cu atentie, nu este deloc o scuza. Aceste realitati descoperite despre Dumnezeu, in mediul inconjurator, mai mult sau mai putin apropiat, ca timp sau spatiu, arata despre Dumnezeu. Nu ne putem scuza ca nu am facut ceea ce puteam sa facem cand am cautat despre ceva anume. Daca i-ar fi pasat neamului omenesc de Dumnezeu, atunci L-ar fi cautat si ar fi gasit evidentele existentei Sale si caracteristici ale Persoanei Sale.
Acest pasaj valideaza creationismul stiintific. Acest pasaj incurajeaza gasirea evidentelor despre Dumnezeu in natura si in mediul inconjurator. De asemenea, in oameni. Numai ca, oamenii au ajuns la concluzia ca Dumnezeu e lumea (panteism) si ca omul e Dumnezeu (idolatria autosuficientei umane).
De ce au deviat oamenii in intelegerea lor? De ce au ajuns la concluzii atat de ciudate si gresite? De ce nu au adevarul, macar ca le-a fost descoperit? Fiindca nu au avut teama de Dumnezeu. Ci, s-au laudat ca sunt intelepti, s-au mandrit ca stiu ei mai bine si iata-i nebuni. Au innebunit.
In loc sa ajunga sa-L slaveasca pe Dumnezeul nemuritor, oamenii, prin puterea lor si prin observatiile lor si prin efortul lor, au ajuns sa slaveasca o icoana care seamana cu omul muritor, pasari, dobitoace cu patru picioare si taratoare.
E trist sa vezi cum religia omului, fie ea chiar pornita din gradina crestinismului, ajunge sa-L batjocoreasca pe Dumnezeu, in inchinare. In loc sa inteleaga faptul ca Dumnezeu e nemuritor si ca o astfel de slava i se cuvine pentru ca o si are, oamenii au inceput sa-L coboare pe Dumnezeu la ei, sa-L murdareasca cu o slava desarta, una omeneasca.
Asa au intrat icoanele in Biserica Ortodoxa, nu fara lupte mari, asa au acceptat bisericile evanghelice astazi lumea cu tot ce are ea in sanul ei, sub pretextul relevantei. Intelepti si puternici, oameni insemnati si cu renume, cu minti celebre si capacitati de gandire uriase, dar comparate cu omul, acestia au concluzionat o inchinare la inchipuirea unui Dumnezeu, pe care L-au adus in sfera lor. Pe cand Dumnezeu este vesnic, are o slava care nu este ca a omului sau ca ceea ce este din lumea aceasta. Dumnezeu este nemuritor si slava Lui nu poate sa fie infatisata in termeni ai muritorilor. Si totusi, oamenii au facut aceasta.
Iata cum se arata mania lui Dumnezeu fata de asa ceva. "Dumnezeu i-a lasat prada necuratiei". Vreti sa faceti cum credeti voi ca e bine? Faceti. Si Dumnezeu i-a lasat "sa urmeze poftele inimii lor". Facand aceasta, oamenii au ajuns sa-si necinsteasca singuri trupurile.
Ce pedeapsa mai mare, ce revarsare mai mare de manie, ce stare dizgratioasa mai adanca, decat ca omul sa fie lasat in voia sa. Adica sa fie parasit de Dumnezeu. Te falesti ca esti intelept, ai? Bine, atunci, inteleptule, hai sa vedem ce lucruri mari stii tu sa faci. Parca omul e vesnic, parca el e imbatranit de zile, sa cunoasca toata stiinta. Dar nu a vrut omul sa-L primeasca pe Dumnezeu in cunostinta lui.
Oamenii au schimbat adevarul lui Dumnezeu in minciuna, ajungand sa se inchine fapturii, in locul Facatorului. Iata ce mare poate sa fie intelepciunea omului. Iata de unde toate religiile, iata de unde si umanismul, evolutionismul si toate sistemele facute de om, gandite de el, cu stralucita lui minte. Iata de unde psihologia si ajutorul mare pe care oamenii-experti il dau cu generozitate semenilor lor.
Pentru ca asa au ales oamenii, Dumnezeu i-a lasat "in voia unor patimi scarboase", "si au primit in ei insisi plata cuvenita pentru ratacirea lor". "Fiindca n-au cautat sa pastreze pe Dumnezeu in cunostinta lor, Dumnezeu i-a lasat in voia mintii lor blestemate, ca sa faca lucruri neingaduite".
Cat de jos a coborat omul, cu intelepciunea lui. Cu pofta inimii lui. Cu mandria lui. Iata cum mania lui Dumnezeu se descopera din cer: i-a lasat prada necuratiei, i-a lasat sa urmeze poftele inimii lor (o inima fara pricepere, care alimentata de o mandrie desarta, s-a intunecat si mai mult), i-a lasat in voia mintii lor blestemate...
Acest pasaj ne descopera ceva important - un semn. Cand Dumnezeu pedepseste cel mai greu, omul e lasat singur. Dumnezeu nu apare aici traznind oameni si lovind in stanga si in dreapta, pe drept. Ci, isi paraseste oamenii, ii lasa in voia lor, a inimii lor, a mintii lor.
Si, iata semnele de astazi:
- omul crede ca inima lui il poate ghida, crede ca dragostea-l va ajuta si daca va fi bun, crede ca un sistem psihologic va aduce in cele din urma binele in sufletele oamenilor;
- omul crede ca mintea lui il poate purta, ii poate elucida misterele, fara Dumnezeu; crede ca poate descoperi inceputul lumii fara Creator, crede ca poate intelege viata fara Cel care are viata in Sine Insusi...
- omul s-a depravat asa de mult incat astazi la cinste si la loc de intelegere sunt tocmai cei care si-au parasit intrebuintarea fireasca in relatii, aceea naturala, lasata de Dumnezeu si, in pofta lor, s-au aprins "impotriva firii", lasand in viata lor "patimi scarboase". Homosexualitatea, lesbianismul, safismul, tribadismul, ginecofilia, pedofilia, zoofilia si alte atrocitati degradante, abominatiuni, ticalosii, marsavii, nelegiuiri.
Iata semnul aratarii maniei lui Dumnezeu peste oameni si astazi. Ne uitam in jurul nostru si, tot mai mult, vedem acest semn. Este tot mai vizibil, fiindca omul inainteaza tot mai mult in bezna nebuniei lui, in haul infect al unor fapte nesabuite si scarboase. Degenerare, degradare, uraciune, murdarii, mizerii...
Si strang oamenii zi, dupa zi, ajungand, cum arata Scriptura "plini de orice fel de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de lacomie, de rautate, plini de pizma, de ucidere, de cearta, de inselaciune, de porniri rautacioase..." Oamenii "sunt soptitori, barfitori, uratori de Dumnezeu, obraznici, trufasi, laudarosi, nascocitori de rele, neascultatori de parinti, fara pricepere, calcatori de cuvant, fara dragoste fireasca, neinduplecati, fara mila".
Iata cateva selectii:
- obraznici;
- nascocitori de rele;
- fara pricepere;
- calcatori de cuvant
Toate sunt plinatati ale raului in viata omului a carui degradare ajunge spre limita. Sunt deja plini. Mania lui Dumnezeu asteapta sa cada ireversibil peste ei. Am selectat acestea de mai sus, pentru ca sunt mai aparte, intr-un fel, regasindu-se tot mai mult printre cei care se numesc crestini astazi. Ma refer la cei dintre baptisti, in primul rand.
Obraznicia este o virtute acum. Daca nu esti curajos sa raspunzi unuia mai mare, mai batran sau vazut mai bine de altii, esti slab. Cei tari sunt capabili sa raspunda, sa nu roseasca, sa aiba sange rece si sa dea vorbele inapoi, sa stea fara pic de remuscare in fata unuia care ar merita, in mod normal, putinul respect al bunei cuviinte. Obraznicia este sa raspunzi cand nu ai dreptate, sa minti cu non-salanta, sa stai drept cand esti vinovat, cu fata fara rusine. Sa raspunzi fara evlavie celui mai in varsta, fara teama de Dumnezeu. Crestini de cartier... oare?
Nascocirea raului este ceva mai mult decat a face raul. Poate vezi pe cineva ca face un rau si-l faci si tu. Faci un rau, esti vrednici de pedeapsa. Dar, sa gandesti la rau, sa pui la cale un plan rau, sa scormonesti pana la rau, sa iti folosesti capacitatile de gandire si intelegere a lucrurilor pentru a face raul... aceasta este deja nascocirea raului. Este premeditarea raului.
A fi fara pricepere nu e o caracteristica pe care s-o atasam pacatului, de obicei, nu-i asa? Nu mai stim astazi sa deosebim voia lui Dumnezeu, nu mai putem nici macar o simpla diferenta in ce priveste alegerea unei cantari duhovnicesti dintre altele. Despre Dumnezeu... tot mai putin. La volei toti, la munte toti, la piscina toti, la mafia toti, la studiu cativa. Trece o saptamana, trec doua... si incet, incet, ajung oamenii sa fie plini de lipsa priceperii. O exprimare interesanta, nu? Cum sa fi plin de ceva ce nu e? Sa ai capul gol, sa ai sufletul uscat, sa te ofilesti cu apa langa tine...
Calcarea cuvantului. La ordinea zilei. Ne dam intalnire la fix si venim la si zece, cel mai devreme. Ne-am calcat cuvantul. Spunem ca venim la biserica, dar cand sa mergem ne este lene si, ce am spus nu e mare lucru. Putem incalca. Zicem "Da" si facem "Nu", in casatorie (divortul), in Biserica (una zicem, alta facem) etc... Calcatori de cuvant.
Cand citim aceste versete ne gandim ca apostolul Pavel se refera aici la necrestini. Cu siguranta ca nu la crestini se refera el, dar, tu cum esti? Ce marturisesc despre tine lucrurile din viata ta? Ce te umple? Ce strangi in viata ta? Pana cand vom continua sa vedem de ce argumenteaza aici apostolul Pavel asa, sa ne gandim bine la aceste lucruri. Nu sunt cumva si in vietile noastre? Sa identificam raul si sa-l scoatem afara. Nu are ce cauta in inima noastra, in mintea noastra, sa ni le spurce.
Cand lumea decade, cand exista acest downgrade in biserici, avem din partea lui Dumnezeu chemarea aceasta sa ramanem in adevar.
marți, 20 ianuarie 2009
Mai degraba sa ne imbarbatam
Cei care cititi acest blog stiti ca am scris un articol introductiv al epistolei catre Romani. Aceste studii si altele sunt puse pe blogul studiubiblic.wordpress.com, pentru cei interesati.
Din versetul 8 al primului capitol, apostolul Pavel se indreapta catre preaiubitii lui Dumnezeu din Roma, aceea anume care sunt chemati sa fie sfinti si pe care astfel i-a salutat in versetul precedent. Aceasta parte, si ea introductiva, ramane in aceeasi tema fundamentala a cartii: credinta. In ce priveste trecutul celor din Roma gasim ca este caracterizat de credinta, anume care "este vestita in toata lumea". Acesta este intaiul motiv pentru care apostolul multumeste lui Dumnezeu pentru ei.
Apostolul Pavel se ruga mereu pentru sfintii din Roma avand acest motiv de multumire. Mai mult ceea ce el cerea de la Dumnezeu era ca, prin voia Sa, sa aiba "in sfarsit fericirea" sa mearga la ei. De ce se ruga apostolul asa? Pentru ca dorea sa-i vada ca sa le dea, zicea el, vreun dar duhovnicesc pentru intarirea lor.
Totusi, motivul apostolului Pavel merge dincolo de aceasta dorinta in ce priveste darurile spirituale, avand perspectiva unei partasii in baza credintei pe care si el si ei o aveau. Iata ce zice el:
"Caci doresc sa va vad, ca sa va dau vreun dar duhovnicesc pentru intarirea voastra, sau mai degraba ca sa ne imbarbatam laolata in mijlocul vostru, prin credinta pe care o avem impreuna si voi si eu"(11, 12)
Chiar in acest pasaj este deslusit aratat, ca atat in ce priveste multumirea fata de Dumnezeu cat si in ce priveste perspectiva, ambele legate de destinatarii epistolei, apostolul vede ca esentiala credinta. Cand se uita la ce stia despre credinciosii din Roma, la ce auzea despre ei, motivul de multumire inaintea lui Dumnezeu era pentru credinta acestora. In acelasi timp cand se uita la importanta prezentului si viitorului el vede din nou credinta central.
O alta observatie este legata de expresia aceasta: "mai degraba", care ne arata ca fiind de o mai mare necesitate imbarbatarea prin credinta in Biserica decat oferirea unui dar duhovnicesc ca apostol pentru intarirea credinciosilor. Aceeasi idee o gasim si in 1Corinteni13, cand sunt mentionate vorbirea in limbi, darul prorociei, darul cunoasterii, dar ramanand acestea 3: credinta, nadejdea si dragostea.
Nu se poate intarire prin daruri duhovnicesti daca nu exista imbarbatare in aceeasi credinta. Daca nu avem impreuna aceeasi credinta la ce ne-ar folosi darurile spirituale?
Imbarbatarea prin credinta se face in Adunare, adica in Biserica, nu in cladire ci in Trup. Intelegem deasemenea ca darurile duhovnicesti au sens in contextul unitatii credintei. Daca nu exista o astfel de unitate, darurile spirituale care sunt pentru intarirea unitatii Bisericii apar nelalocul lor.
Apoi, adevarata imbarbatare intre frati se poate doar prin credinta. Desigur daca nu avem aceeasi credinta, nu avem nici la ce sa ne imbarbatam si cu atat mai mult sa facem lucrul acesta laolalta. Fara aceeasi credinta nu este incurajare reciproca, nici partasie si nici unitate.
Vedem cat de importanta este asadar credinta. Unde sa gasim aceasta credinta pentru fiecare? Cum ar putea doi oameni diferiti sa aiba aceeasi credinta? Cum s-a putut ca sfintii din Roma si apostolul Pavel sa vorbeasca in aceeasi definitie cand se refereau la credinta? Tocmai pentru ca aceasta credinta este unde trebuiau aduse neamurile pentru ca s-o asculte. Iar aceasta lucrare de aducere a natiunilor este chemarea explicita a lui Dumnezeu incepand cu apostolii, in puterea lui Cristos, despre care vorbeste Evanghelia lui Dumnezeu, descoperita in Sfintele Scripturi ale prorocilor, prin care a fost fagaduita spre vestire de Dumnezeu.
Si tocmai pentru ca aceasta unica credinta este descoperita de singurul Dumnezeu intr-un mod voit, premeditat, chiar predestinat in Evanghelie, care este la randul ei una singura, concluzioneaza apostolul: "astfel, in ce ma priveste pe mine, am o vie dorinta sa va vestesc Evanghelia voua celor din Roma".
De ce voia apostolul Pavel sa propovaduiasca Evanghelia unor credinciosi? Fiindca Evanghelia este puterea lui Dumnezeu pentru mantuirea fiecaruia care crede. Dar cei din Roma au crezut deja. Este important de observat ca aceasta putere a lui Dumnezeu pentru mantuirea credinciosului nu se refera la o credinta de moment. Iata de ce este Evanghelia lui Cristos puterea lui Dumnezeu pentru mantuirea fiecaruia care crede: "deoarece in ea este descoperita o neprihanire, pe care o da Dumnezeu, prin credinta si care duce la credinta, dupa cum este scris:'Cel neprihanit va trai prin credinta'".
Deci sunt doua motive, neaparat impreuna si in ordinea aceasta pentru care este Evanghelia puterea lui Dumnezeu, in predicarea ei:
- fiindca se descopera in ea sau prin ea, atunci cand desigur este predicata, declarata, propovaduita, o neprihanire pe care o da Dumnezeu prin credinta;
- fiindca se descopera in ea o neprihanire care duce la credinta, odata primita(neprihanirea);
Are sens citatul cel neprihanit va trai prin credinta. Iata deci ca aceasta Evanghelie, ne descopera o neprihanire pe care cineva o primeste prin credinta, dar care duce la credinta, cel neprihanit ajungand astfel sa traiasca prin credinta.
De ce este deci Evanghelia puterea lui Dumnezeu pentru mantuirea fiecaruia care crede? Sau, ce inseamna ca cel care crede este mantuit? Sau cum este mantuit cel care crede? Sau ce inseamna, in ce consta mantuirea prin credinta? In a deveni neprihanit prin credinta pe care o descopera Evanghelia (despre care ni se vorbeste in primele 7 versete) si in a trai prin credinta pe care o da neprihanirea la care se ajunge prin credinta.
Mantuirea nu este consecinta credintei care duce la neprihanire, ci mantuirea lui Dumnezeu este rezultatul lucrarii puternice, capabile, in acelasi timp in dobandirea acestei stari de neprihanire prin credinta cat si in trairea unei vieti de credinta cauzate de chiar acesta stare de neprihanire data de Dumnezeu prin credinta.
Daca asa de importanta este credinta in mantuirea lui Dumnezeu ce este aceasta credinta? Sau ce cuprinde ea? Sau ce spune ea?
Din versetul 8 al primului capitol, apostolul Pavel se indreapta catre preaiubitii lui Dumnezeu din Roma, aceea anume care sunt chemati sa fie sfinti si pe care astfel i-a salutat in versetul precedent. Aceasta parte, si ea introductiva, ramane in aceeasi tema fundamentala a cartii: credinta. In ce priveste trecutul celor din Roma gasim ca este caracterizat de credinta, anume care "este vestita in toata lumea". Acesta este intaiul motiv pentru care apostolul multumeste lui Dumnezeu pentru ei.
Apostolul Pavel se ruga mereu pentru sfintii din Roma avand acest motiv de multumire. Mai mult ceea ce el cerea de la Dumnezeu era ca, prin voia Sa, sa aiba "in sfarsit fericirea" sa mearga la ei. De ce se ruga apostolul asa? Pentru ca dorea sa-i vada ca sa le dea, zicea el, vreun dar duhovnicesc pentru intarirea lor.
Totusi, motivul apostolului Pavel merge dincolo de aceasta dorinta in ce priveste darurile spirituale, avand perspectiva unei partasii in baza credintei pe care si el si ei o aveau. Iata ce zice el:
"Caci doresc sa va vad, ca sa va dau vreun dar duhovnicesc pentru intarirea voastra, sau mai degraba ca sa ne imbarbatam laolata in mijlocul vostru, prin credinta pe care o avem impreuna si voi si eu"(11, 12)
Chiar in acest pasaj este deslusit aratat, ca atat in ce priveste multumirea fata de Dumnezeu cat si in ce priveste perspectiva, ambele legate de destinatarii epistolei, apostolul vede ca esentiala credinta. Cand se uita la ce stia despre credinciosii din Roma, la ce auzea despre ei, motivul de multumire inaintea lui Dumnezeu era pentru credinta acestora. In acelasi timp cand se uita la importanta prezentului si viitorului el vede din nou credinta central.
O alta observatie este legata de expresia aceasta: "mai degraba", care ne arata ca fiind de o mai mare necesitate imbarbatarea prin credinta in Biserica decat oferirea unui dar duhovnicesc ca apostol pentru intarirea credinciosilor. Aceeasi idee o gasim si in 1Corinteni13, cand sunt mentionate vorbirea in limbi, darul prorociei, darul cunoasterii, dar ramanand acestea 3: credinta, nadejdea si dragostea.
Nu se poate intarire prin daruri duhovnicesti daca nu exista imbarbatare in aceeasi credinta. Daca nu avem impreuna aceeasi credinta la ce ne-ar folosi darurile spirituale?
Imbarbatarea prin credinta se face in Adunare, adica in Biserica, nu in cladire ci in Trup. Intelegem deasemenea ca darurile duhovnicesti au sens in contextul unitatii credintei. Daca nu exista o astfel de unitate, darurile spirituale care sunt pentru intarirea unitatii Bisericii apar nelalocul lor.
Apoi, adevarata imbarbatare intre frati se poate doar prin credinta. Desigur daca nu avem aceeasi credinta, nu avem nici la ce sa ne imbarbatam si cu atat mai mult sa facem lucrul acesta laolalta. Fara aceeasi credinta nu este incurajare reciproca, nici partasie si nici unitate.
Vedem cat de importanta este asadar credinta. Unde sa gasim aceasta credinta pentru fiecare? Cum ar putea doi oameni diferiti sa aiba aceeasi credinta? Cum s-a putut ca sfintii din Roma si apostolul Pavel sa vorbeasca in aceeasi definitie cand se refereau la credinta? Tocmai pentru ca aceasta credinta este unde trebuiau aduse neamurile pentru ca s-o asculte. Iar aceasta lucrare de aducere a natiunilor este chemarea explicita a lui Dumnezeu incepand cu apostolii, in puterea lui Cristos, despre care vorbeste Evanghelia lui Dumnezeu, descoperita in Sfintele Scripturi ale prorocilor, prin care a fost fagaduita spre vestire de Dumnezeu.
Si tocmai pentru ca aceasta unica credinta este descoperita de singurul Dumnezeu intr-un mod voit, premeditat, chiar predestinat in Evanghelie, care este la randul ei una singura, concluzioneaza apostolul: "astfel, in ce ma priveste pe mine, am o vie dorinta sa va vestesc Evanghelia voua celor din Roma".
De ce voia apostolul Pavel sa propovaduiasca Evanghelia unor credinciosi? Fiindca Evanghelia este puterea lui Dumnezeu pentru mantuirea fiecaruia care crede. Dar cei din Roma au crezut deja. Este important de observat ca aceasta putere a lui Dumnezeu pentru mantuirea credinciosului nu se refera la o credinta de moment. Iata de ce este Evanghelia lui Cristos puterea lui Dumnezeu pentru mantuirea fiecaruia care crede: "deoarece in ea este descoperita o neprihanire, pe care o da Dumnezeu, prin credinta si care duce la credinta, dupa cum este scris:'Cel neprihanit va trai prin credinta'".
Deci sunt doua motive, neaparat impreuna si in ordinea aceasta pentru care este Evanghelia puterea lui Dumnezeu, in predicarea ei:
- fiindca se descopera in ea sau prin ea, atunci cand desigur este predicata, declarata, propovaduita, o neprihanire pe care o da Dumnezeu prin credinta;
- fiindca se descopera in ea o neprihanire care duce la credinta, odata primita(neprihanirea);
Are sens citatul cel neprihanit va trai prin credinta. Iata deci ca aceasta Evanghelie, ne descopera o neprihanire pe care cineva o primeste prin credinta, dar care duce la credinta, cel neprihanit ajungand astfel sa traiasca prin credinta.
De ce este deci Evanghelia puterea lui Dumnezeu pentru mantuirea fiecaruia care crede? Sau, ce inseamna ca cel care crede este mantuit? Sau cum este mantuit cel care crede? Sau ce inseamna, in ce consta mantuirea prin credinta? In a deveni neprihanit prin credinta pe care o descopera Evanghelia (despre care ni se vorbeste in primele 7 versete) si in a trai prin credinta pe care o da neprihanirea la care se ajunge prin credinta.
Mantuirea nu este consecinta credintei care duce la neprihanire, ci mantuirea lui Dumnezeu este rezultatul lucrarii puternice, capabile, in acelasi timp in dobandirea acestei stari de neprihanire prin credinta cat si in trairea unei vieti de credinta cauzate de chiar acesta stare de neprihanire data de Dumnezeu prin credinta.
Daca asa de importanta este credinta in mantuirea lui Dumnezeu ce este aceasta credinta? Sau ce cuprinde ea? Sau ce spune ea?
sâmbătă, 17 ianuarie 2009
Babel spiritual
Exista, poate spre surprinderea unora, un blog chiar cu acest nume - "Babel spiritual". Autorul posteaza acolo un articol sub titlul "Isteria microcipului", pe care-l redau mai jos, integral (fara imaginea atasata):
Vuieste internetul de "pericolul" secolului 21, microcipul, (noul pasaport cu microcip) intruparea lui michiduta!
Se fac petitii, se dezbate pe toate blogurile, "a innebunit lumea"!
O multime de filme tot apar pe internet despre masoni, iluminati, teoria conspiratiei, reptilieni, etc. Oamenii isi dau link-urile unul altuia fara a avea cea mai mica idee cat de rau isi fac. Filmele prezentate sunt in sine un instrument oribil de manipulare, ce contin o multime de elemente subliminale. Imagini cu tot felul de simboluri oculte sau de alta natura se succed pe ecran, insotite de chipuri schilodite ale subnutritilor din Africa. De cele mai multe ori imaginea este de proasta calitate, inca un instrument clasic de tulburare a mintii. Se prezinta teorii diluate, dar cu o fatada "sclipitoare" si ni se cere sa luptam uniti impotriva "marelui rau".
Dar cine este acest rau? Nimeni nu stie. Este peste tot si niciunde.
Poate ca exista societati secrete, exista manipulatori, cum exista si hoti, criminali, avocati, croitori, soferi, ploaie, soare, noapte, zi etc, etc, pe lumea asta. Dar mai presus de toate exista o Lege nescrisa careia nu i se poate sustrage nimeni, indiferent de marimea sau puterea sa. Unii il numesc Dumnezeu, altii Divinitatea, altii Karma, sau Legile Nescrise ale Universului, Eliberare, Nirvana, etc.
Mie imi place sa-i spun uneori Libertatea Pura si vreau sa ma simt asa. Nu pot trai cu tot felul de amenintari si angoase in suflet. Nu pot accepta ideile preconcepute, regulile rele faurite de mintile bolnave ale unor oameni ce fac parte din tot felul de grupuri, organizatii, secte, societati, sau credinte derapante.
Nu mi-e teama si nici nu ma intereseaza cipurile si nici numarul 666, nici parerile unor idioti. Ma intereseaza doar sa vad ce pot face pentru a ma transforma pe mine in bine pornind din interior. Ma intereseaza ca in orice imprejurare, chiar daca cineva m-ar arunca in mijlocul iadului, sa nu poata distruge Raiul din mine.
Consider ca aceasta este singura Realizare si singurul lucru ce merita atentie si un efort special.
... sau cel putin incercati sa nu deveniti paranoici.
---------------final de articol----------------
Pentru ca am scris despre acest subiect si am primit un comentariu pe ascultareacredintei.wordpress.com, am decis sa corectez acest articol in contextul in care se scrie orice post pe blogul meu, acela al Scripturilor.
In primul rand, noi nu credem ca microcipul ar fi intruparea lui michiduta. Daca la diavolul se refera autorul, atunci va trebui sa afle ca regasirea acestuia la superlativ se va face in Fiul Pierzarii, Anticristul ultimei lupte, pe care Dumnezeu il va nimici cu suflarea gurii Sale. Nu credem nici ca vreun lucru sau invetie ar fi o astfel de intrupare. Dar, dupa cum am si aratat in articolul meu si, dupa cum majoritatea articolelor scrise cu seriozitate contin, facem o avertizare sau o atentionare, tragem un semnal de alarma cu privire la directia pe care o iau lucrurile. Iar aceasta este o chestiune care se adreseaza in primul rand fratilor de credinta.
Intr-un babel spiritual, desigur ca nu trebuie sa existe acest concept, fiindca ar ameninta integritatea sistemului.
Afirmatia "Filmele prezentate sunt in sine un instrument oribil de manipulare, ce contin o multime de elemente subliminale" nu este intamplatoare. Mergand in tonul substantei ei, vom afirma ca chiar aceasta afirmatie imediat mai sus citata este un intrument de manipulare... etc. In plus, este incert la ce se refera autorul cand spune "in sine". Un film nu poate fi in sine ceva, fiindca filmul nu exista prin sine insusi... "o multimime de elemente sublinimale" - suna a parere de expert, dar chiar aceasta parere ar putea fi, la randul ei, un element subliminal in intregul mai mare al indepartarii de dumnezeire, la care asistam. Pur relativ. Discutii in van, sinteze de pareri, scantei de vorbe.
Iata ca, chiar si intr-un loc al babelului spiritual exista ceva de combatut. Cei care au studiat cartea Daniel stiu ce anume nu se potriveste intr-un asemenea sistem al relativismului religios. Este un fapt al existentei de astazi ca Dumnezeul Bibliei nu se potriveste in sistem! De unde si acest comentariu...
Nu ma gasesc in randul celor care prezinta filme, scriu articole sau cheama la o mare rascoala impotriva sistemului "rau". Rau e, dar scrierea mea a fost cu un alt scop, pe care cei carora li s-a adresat l-au inteles.
Evident ca noi stim cine este "raul acela" mare. Stim ca duhul sau este in lume si stim si care-i va fi soarta. Nu facem apel la populatie sa lupte contra lui, fiindca razboiul nu oameni-l vor duce. Chemam insa pe orice om sa vina la Cristos, caci El este SINGURA scapare, izbavire, salvare, mantuire de la tot ce este rau si urmeaza sa fie aici, sau dincolo de experienta umana de pe pamant.
Babelul spiritual nu poate accepta asa ceva. Pentru el toti sunt buni, daca se potrivesc intereselor lui. Cristos nu poate sa fie acceptat, desi figureaza pe lista. Doar cu numele, caci adevaratul Cristos nu-si gaseste placerea acolo. El cere inchinare doar pentru Sine si Dumnezeu. Ce ne facem? Simplu - ori Cristos si doar El, ori orice altceva, dar fara El. Cand cineva spune Cristos, Buda, Confucius spune o teorie pe care Scriptura nu o admite in ce-L priveste pe Cristos.
Poti sa-i spui cum vrei lui Dumnezeu, numai ca, retine ca Dumnezeul adevarat este Dumnezeul Bibliei si El a descoperit oamenilor cum Il cheama, iar Numele Lui nu este Karma, Eliberare, Nirvana etc. Dumnezeu nu e o notiune, Dumnezeu e o persoana. Desigur, exista un numitor comun a cautarii oarbe a omului, de unde acestea. Dar, noi discutam despre Dumnezeul adevarat, care S-a revelat pe Sine si pe care Il cunoastem in adevar prin Cristos - fapt si nu poveste, realitate acceptata si nu cautare oarba.
Nici noua nu ne este teama de cipuri. Ar fi chiar culmea... :)) De toata jena. Nu stiu cine sunt idiotii la care se refera autorul in articol, dar eu, spre deosebire de el, ma gandesc la parerea lui si-mi pasa de ea. Cred ca e gresita si ca o poate corecta nu prin acest articol, ci prin Scriptura, daca "va voi Dumnezeu".
In ce priveste transformarea de sine in bine, pornind din interior - un bun exeplu de aberatie. A sugera ca pleci din interior sa faci binele este a spune ca acolo se gaseste o resursa care capaciteaza omul pentru aceasta. Prespune apoi un efort al omului de a se face spre bine. Presupune o existenta a binelui si o definitie a lui, spusa sau nu, unde sa se ajunga. Toate acesta sunt straine Scripturii in invataturile ei si inselaciuni luciferice. NIMIC BUN nu locuieste in om. Nu doar ca e o exprimare ireala, ci o imposibilitate practica. Pai daca vrei sa te transformi in bine inseamna ca nu esti. Dar daca zici ca o faci pornind din interior, atunci esti bun in interior. Atunci nu esti bun in exterior? Si, daca esti bun in interior, de ce sa mai fii bun? Si, cum de esti bun in interior? De unde atata bunatate?
Dar Dumnezeu ne-a aratat ca Cristos a venit pentru a ne aduce o capacitate de schimbare spre Binele care este Dumnezeu si doar El (Acela al Bibliei), nu prin ce facem noi, ci prin ce a facut El. Un mesaj cu totul diferit.
Si, cum semnul fiarei si numarul numelui ei tine de Biblie, iar autorul articolului de mai sus vorbeste pe langa Biblie, i s-a retras de mult dreptul de a vorbi despre chestiuni private in domeniul public. De atunci vorbeste din ale lui avand o singura posiblitate de indreptare - credinta adevarului care este in Cristosul despre care vorbeste Evanghelia lui Dumnezeu, despre care au vorbit proorocii Vechiului Testament, in toate scrierile lor sfinte.
Iata cateva exemple de inconsistenta si inconsecventa in afirmatii:
- "Nu pot accepta ideile preconcepute" (idee preconceputa);
- "Nu mi-e teama si nici nu ma intereseaza cipurile si nici numarul 666" (tocmai scrie despre);
- "Ma intereseaza ca in orice imprejurare, chiar daca cineva m-ar arunca in mijlocul iadului, sa nu poata distruge Raiul din mine" (Iadul si Raiul nu se suprapun in nici un caz);
- "Consider ca aceasta este singura Realizare si singurul lucru ce merita atentie si un efort special" (in contextul paginii numite "babel spiritual");
Nu mi-am propus sa combat in vreun fel blogul de unde am citat. Acest articol este exemplificativ. Daca v-ati enervat citindu-l, incercati, cel putin, sa nu deveniti paranoici... Iar cei care au inteles sensul mesajului meu despre cipuri nadajduiesc ca au inteles mesajul Scripturilor, care ne poate da intelepciunea adevarului. Mult har tuturor, de la Singurul Dumnezeu adevarat!
Vuieste internetul de "pericolul" secolului 21, microcipul, (noul pasaport cu microcip) intruparea lui michiduta!
Se fac petitii, se dezbate pe toate blogurile, "a innebunit lumea"!
O multime de filme tot apar pe internet despre masoni, iluminati, teoria conspiratiei, reptilieni, etc. Oamenii isi dau link-urile unul altuia fara a avea cea mai mica idee cat de rau isi fac. Filmele prezentate sunt in sine un instrument oribil de manipulare, ce contin o multime de elemente subliminale. Imagini cu tot felul de simboluri oculte sau de alta natura se succed pe ecran, insotite de chipuri schilodite ale subnutritilor din Africa. De cele mai multe ori imaginea este de proasta calitate, inca un instrument clasic de tulburare a mintii. Se prezinta teorii diluate, dar cu o fatada "sclipitoare" si ni se cere sa luptam uniti impotriva "marelui rau".
Dar cine este acest rau? Nimeni nu stie. Este peste tot si niciunde.
Poate ca exista societati secrete, exista manipulatori, cum exista si hoti, criminali, avocati, croitori, soferi, ploaie, soare, noapte, zi etc, etc, pe lumea asta. Dar mai presus de toate exista o Lege nescrisa careia nu i se poate sustrage nimeni, indiferent de marimea sau puterea sa. Unii il numesc Dumnezeu, altii Divinitatea, altii Karma, sau Legile Nescrise ale Universului, Eliberare, Nirvana, etc.
Mie imi place sa-i spun uneori Libertatea Pura si vreau sa ma simt asa. Nu pot trai cu tot felul de amenintari si angoase in suflet. Nu pot accepta ideile preconcepute, regulile rele faurite de mintile bolnave ale unor oameni ce fac parte din tot felul de grupuri, organizatii, secte, societati, sau credinte derapante.
Nu mi-e teama si nici nu ma intereseaza cipurile si nici numarul 666, nici parerile unor idioti. Ma intereseaza doar sa vad ce pot face pentru a ma transforma pe mine in bine pornind din interior. Ma intereseaza ca in orice imprejurare, chiar daca cineva m-ar arunca in mijlocul iadului, sa nu poata distruge Raiul din mine.
Consider ca aceasta este singura Realizare si singurul lucru ce merita atentie si un efort special.
... sau cel putin incercati sa nu deveniti paranoici.
---------------final de articol----------------
Pentru ca am scris despre acest subiect si am primit un comentariu pe ascultareacredintei.wordpress.com, am decis sa corectez acest articol in contextul in care se scrie orice post pe blogul meu, acela al Scripturilor.
In primul rand, noi nu credem ca microcipul ar fi intruparea lui michiduta. Daca la diavolul se refera autorul, atunci va trebui sa afle ca regasirea acestuia la superlativ se va face in Fiul Pierzarii, Anticristul ultimei lupte, pe care Dumnezeu il va nimici cu suflarea gurii Sale. Nu credem nici ca vreun lucru sau invetie ar fi o astfel de intrupare. Dar, dupa cum am si aratat in articolul meu si, dupa cum majoritatea articolelor scrise cu seriozitate contin, facem o avertizare sau o atentionare, tragem un semnal de alarma cu privire la directia pe care o iau lucrurile. Iar aceasta este o chestiune care se adreseaza in primul rand fratilor de credinta.
Intr-un babel spiritual, desigur ca nu trebuie sa existe acest concept, fiindca ar ameninta integritatea sistemului.
Afirmatia "Filmele prezentate sunt in sine un instrument oribil de manipulare, ce contin o multime de elemente subliminale" nu este intamplatoare. Mergand in tonul substantei ei, vom afirma ca chiar aceasta afirmatie imediat mai sus citata este un intrument de manipulare... etc. In plus, este incert la ce se refera autorul cand spune "in sine". Un film nu poate fi in sine ceva, fiindca filmul nu exista prin sine insusi... "o multimime de elemente sublinimale" - suna a parere de expert, dar chiar aceasta parere ar putea fi, la randul ei, un element subliminal in intregul mai mare al indepartarii de dumnezeire, la care asistam. Pur relativ. Discutii in van, sinteze de pareri, scantei de vorbe.
Iata ca, chiar si intr-un loc al babelului spiritual exista ceva de combatut. Cei care au studiat cartea Daniel stiu ce anume nu se potriveste intr-un asemenea sistem al relativismului religios. Este un fapt al existentei de astazi ca Dumnezeul Bibliei nu se potriveste in sistem! De unde si acest comentariu...
Nu ma gasesc in randul celor care prezinta filme, scriu articole sau cheama la o mare rascoala impotriva sistemului "rau". Rau e, dar scrierea mea a fost cu un alt scop, pe care cei carora li s-a adresat l-au inteles.
Evident ca noi stim cine este "raul acela" mare. Stim ca duhul sau este in lume si stim si care-i va fi soarta. Nu facem apel la populatie sa lupte contra lui, fiindca razboiul nu oameni-l vor duce. Chemam insa pe orice om sa vina la Cristos, caci El este SINGURA scapare, izbavire, salvare, mantuire de la tot ce este rau si urmeaza sa fie aici, sau dincolo de experienta umana de pe pamant.
Babelul spiritual nu poate accepta asa ceva. Pentru el toti sunt buni, daca se potrivesc intereselor lui. Cristos nu poate sa fie acceptat, desi figureaza pe lista. Doar cu numele, caci adevaratul Cristos nu-si gaseste placerea acolo. El cere inchinare doar pentru Sine si Dumnezeu. Ce ne facem? Simplu - ori Cristos si doar El, ori orice altceva, dar fara El. Cand cineva spune Cristos, Buda, Confucius spune o teorie pe care Scriptura nu o admite in ce-L priveste pe Cristos.
Poti sa-i spui cum vrei lui Dumnezeu, numai ca, retine ca Dumnezeul adevarat este Dumnezeul Bibliei si El a descoperit oamenilor cum Il cheama, iar Numele Lui nu este Karma, Eliberare, Nirvana etc. Dumnezeu nu e o notiune, Dumnezeu e o persoana. Desigur, exista un numitor comun a cautarii oarbe a omului, de unde acestea. Dar, noi discutam despre Dumnezeul adevarat, care S-a revelat pe Sine si pe care Il cunoastem in adevar prin Cristos - fapt si nu poveste, realitate acceptata si nu cautare oarba.
Nici noua nu ne este teama de cipuri. Ar fi chiar culmea... :)) De toata jena. Nu stiu cine sunt idiotii la care se refera autorul in articol, dar eu, spre deosebire de el, ma gandesc la parerea lui si-mi pasa de ea. Cred ca e gresita si ca o poate corecta nu prin acest articol, ci prin Scriptura, daca "va voi Dumnezeu".
In ce priveste transformarea de sine in bine, pornind din interior - un bun exeplu de aberatie. A sugera ca pleci din interior sa faci binele este a spune ca acolo se gaseste o resursa care capaciteaza omul pentru aceasta. Prespune apoi un efort al omului de a se face spre bine. Presupune o existenta a binelui si o definitie a lui, spusa sau nu, unde sa se ajunga. Toate acesta sunt straine Scripturii in invataturile ei si inselaciuni luciferice. NIMIC BUN nu locuieste in om. Nu doar ca e o exprimare ireala, ci o imposibilitate practica. Pai daca vrei sa te transformi in bine inseamna ca nu esti. Dar daca zici ca o faci pornind din interior, atunci esti bun in interior. Atunci nu esti bun in exterior? Si, daca esti bun in interior, de ce sa mai fii bun? Si, cum de esti bun in interior? De unde atata bunatate?
Dar Dumnezeu ne-a aratat ca Cristos a venit pentru a ne aduce o capacitate de schimbare spre Binele care este Dumnezeu si doar El (Acela al Bibliei), nu prin ce facem noi, ci prin ce a facut El. Un mesaj cu totul diferit.
Si, cum semnul fiarei si numarul numelui ei tine de Biblie, iar autorul articolului de mai sus vorbeste pe langa Biblie, i s-a retras de mult dreptul de a vorbi despre chestiuni private in domeniul public. De atunci vorbeste din ale lui avand o singura posiblitate de indreptare - credinta adevarului care este in Cristosul despre care vorbeste Evanghelia lui Dumnezeu, despre care au vorbit proorocii Vechiului Testament, in toate scrierile lor sfinte.
Iata cateva exemple de inconsistenta si inconsecventa in afirmatii:
- "Nu pot accepta ideile preconcepute" (idee preconceputa);
- "Nu mi-e teama si nici nu ma intereseaza cipurile si nici numarul 666" (tocmai scrie despre);
- "Ma intereseaza ca in orice imprejurare, chiar daca cineva m-ar arunca in mijlocul iadului, sa nu poata distruge Raiul din mine" (Iadul si Raiul nu se suprapun in nici un caz);
- "Consider ca aceasta este singura Realizare si singurul lucru ce merita atentie si un efort special" (in contextul paginii numite "babel spiritual");
Nu mi-am propus sa combat in vreun fel blogul de unde am citat. Acest articol este exemplificativ. Daca v-ati enervat citindu-l, incercati, cel putin, sa nu deveniti paranoici... Iar cei care au inteles sensul mesajului meu despre cipuri nadajduiesc ca au inteles mesajul Scripturilor, care ne poate da intelepciunea adevarului. Mult har tuturor, de la Singurul Dumnezeu adevarat!
vineri, 16 ianuarie 2009
Scandalul cipurilor - sa le luam in serios
Introducerea cip-urilor este, fără îndoială, un scandal. Ceea ce se întîmplă acum în România, s-a întîmplat ceva mai devreme în Rusia, iar şi mai devreme în SUA, Grecia şi alte state occidentale. În toate aceste cazuri revolta nu trebuie privită ca pe o reacţie provenită pe fondul unui fanatism religios, aşa cum încearcă să o sucească unele glasuri din presă, ci, mai întîi de toate, ca o reacţie de apărare împotriva unei înregimentări forţate într-un sistem de supraveghere suspect.
De la bun început, motivaţia oficială a introducerii cip-urilor este falsă şi neconstituţională. Chipurile e nevoie de cip-uri pentru o luptă mai eficientă împotriva criminalităţii. Acest lucru îl afirmă oficiali din sistemul de securitate al statului care ştiu mai bine ca oricine că toţi criminalii au deja datele personale înmagazinate în bazele ministerelor de profil. A aplica aceste cip-uri unor persoane fără antecedente penale, cu scopul declarat de prevenire a infracţiunilor, echivalează cu suspectarea lor de intenţii sau amestecuri criminale. Acest lucru încalcă prezumţia de nevinovăţie şi o grămadă de alte drepturi şi libertăţi pe care Constituţia României le garantează cetăţenilor.
Recurgerea la cip-uri din partea statului este o înjosire a demnităţii umane, iar în sens invers, acceptarea acestor cip-uri de către cetăţeni este o robie de bună voie. Dacă în antichitate robilor li se aplicau inele în nări şi urechi, lanţuri cu plăcuţe sau tatuaje pe care era înscris numele stăpînului, acum aceste ştampile ale robiei vor fi cip-urile obligatorii. Iată de ce unii oameni din Biserică afirmă că acceptarea cip-urilor poate fi văzută ca o lepădare de Hristos, prin care trebuie să înţelegem renunţarea de bună voie la libertatea oferită prin jertfa crucii, pentru a ne robi unui sistem străin de scopul mîntuirii şi al împlinirii binelui pe pămînt.
Desigur, este prematur să spunem că cineva care are un act de identitate, un carnet de şoferie sau un card bancar cu cip s-a şi lepădat de Hristos. Însă în mod cert unul ca acesta s-a lepădat de o parte a libertăţii sale. Este ca şi cum ai urca într-un tren care nu ştii încotro merge, pentru a te feri de frig sau de ploaie.
Lepădînd la o parte orice panică şi tulburare, care nu fac cinste creştinilor, refuzul în masă a acestor experimente pe care Guvernul României le aplică în serie (vezi vaccinarea cu Gardasil), este un gest firesc de manifestare a libertăţii de opinie şi de acţiune în perfectă armonie cu Constituţia României.
[articol preluat de pe blogul http://savatie.wordpress.com]
Pe un alt blog, apologeticum, de pe wordpress, se argumenteaza urmatoarele:
"Din luna decembrie Romania se raliaza Noii Ordini Mondiale si prin emiterea de noi tipuri de acte de identitate care introduc sub pretextul imbunatatiirii securitatii, masuri de control excesiv si invadare a vietii private. In plus aceste masuri nejustificate de emitere a unor carduri cu cip electronic sunt suspectate a fi un prim pas catre o dictatura totala ce urmareste controlul satanic al intregii planete si chiar si introducerea unui cip electronic in corpul uman, asa cum este relatat in scrierile apocaliptice."
Si:
"Noile reglamentari europene prevad ca introducerea de cipuri sa fie opţională si ca informaţiile conţinute de acestea vor fi confidenţiale. Din pacate in Romania s-a decis introducerea cipului ce va contine foarte multe date personale. Cine garanteaza insa confidentialitatea acestor date? Cine garanteaza ca ele nu vor fi folosite in mod abuziv de catre un politist corupt din Romania sau din alte state UE? Cine ne protejeaza de guvernele pline de masoni si politicieni corupti?"
E vorba de date personale si de etichete puse pe oameni aici. Cum sunt si in urechile vacilor, sau, mai jos, pe rafturile magazinelor. Ceea ce nu inteleg este ca toate acestea se intampla in state care se zic "libere". Si nu mai inteleg de ce este obligatoriu pentru un cetatean roman sa accepte asa ceva. In ritmul asta unde ajungem? Sa fim ca in Matrix (pentru cine a vazut filmul in trecut era o fantezie, pentru cine vrea sa-l vada acum s-ar putea sa insemne o ilustrare a realitatii din prezent)? Sau suntem deja. Cat timp avem puterea de a decide pentru tara noastra, este bine sa ne impotrivim acestei tendinte.
Pana una alta, sfatul meu este sa va ganditi tot mai serios la independenta din punct de vedere alimentar, social si chiar financiar. Nu e locul acum sa arat cum americanilor li s-au pus substante in apa fara sa fie anuntati macar (sa nu mai zic intrebati) etc.
Iata stirea:
Tot pe ultimul sait mentionat gasim urmatoarele:
"În aprilie 2007, un comunicat de presă al organizaţiei CASPIAN (Grupul consumatorilor care sunt împotriva invadării intimităţii de către supermarketuri – Consumers Against Supermarket Privacy Invasion and Numbering) avertiza opinia publică cu privire la apariţia unei noi metode perverse de supraveghere a populaţiei. De data aceasta, nu era vorba de camerele de supraveghere sau de telefoanele mobile, ci de plasarea unor sisteme de urmărire în haine şi încălţăminte, fără ştiinţa celor care cumpără şi apoi poartă produsele în cauză. Presa corporatistă a ignorat cu desăvârşire aceste informaţii. "
Avand etichete RFID pe haine, multe dintre ele fara stirea posesorului, oamenii sunt urmariti existand chiar baze de date (nu stiu daca in Romania inca). Se stie tot ce omul a cumparat si ce haine a cumparat, iar aceasta mai ales cu ajutorul cartilor de credit, prin care e indentificata persoana cand plateste. Exista baze de date cu acesti oameni. Vezi urmatorul video:
Intr-o societate in care ti se spune cum sa gandesti, cum sa argumentezi si cum sa traiesti, unde ti se da ce sa mananci si ai pregatit si unde sa stai, ce sa ai in casa, ce sa crezi si ce sa iubesti, pregatiti-va sa ganditi singuri, sa discerneti singuri, fiindca nu e de glumit cu semnul fiarei. Cand si cum, nu stiu, dar, cand voi stii, poate nu voi mai putea sa scriu despre. Eu, sau altii.
joi, 15 ianuarie 2009
Beniamin Faragau, Istoria Binecuvantarii
Pentru cei interesati, gasiti pe pagina de internet de mai jos, carti scrise de Beniamin Faragau in urma studiilor personale. Cartile sunt oferite gratuit, fiind prezentat si programul de studiu biblic.
De mentionat ca Beniamin Faragau a tinut aceste studii intr-un sistem bine pus la punct in Biserica unde pastoreste. Pentru cei care doresc sa achizitioneze cartile in varianta tiparita, ele se gasesc la librariile crestine. Sau, le puteti comanda prin Istoria Binecuvantarii(IB). Fiecare carte are si o brosura de studiu, pentru grupe mici.
Exista si mesaje inregistrate si foarte multe schite si prezentari in Power Point. Luati legatura cu cei de la IB, pentru detalii.
Pentru mine, Beniamin Faragau este unul dintre putinii teologi romani cunoscuti, care au studiat Scripturile cu o profunzime evidenta. E usor sa ai multe carti si sa predici din ce au studiat altii. E o experienta de o viata sa studiezi Scriptura la un nivel la care sa poti sa slujesti cu adevarat Bisericile lui Cristos, avand o putere in predicare data de adevarul esentei Cuvantului.
http://www.ib-ro.org/
De mentionat ca Beniamin Faragau a tinut aceste studii intr-un sistem bine pus la punct in Biserica unde pastoreste. Pentru cei care doresc sa achizitioneze cartile in varianta tiparita, ele se gasesc la librariile crestine. Sau, le puteti comanda prin Istoria Binecuvantarii(IB). Fiecare carte are si o brosura de studiu, pentru grupe mici.
Exista si mesaje inregistrate si foarte multe schite si prezentari in Power Point. Luati legatura cu cei de la IB, pentru detalii.
Pentru mine, Beniamin Faragau este unul dintre putinii teologi romani cunoscuti, care au studiat Scripturile cu o profunzime evidenta. E usor sa ai multe carti si sa predici din ce au studiat altii. E o experienta de o viata sa studiezi Scriptura la un nivel la care sa poti sa slujesti cu adevarat Bisericile lui Cristos, avand o putere in predicare data de adevarul esentei Cuvantului.
http://www.ib-ro.org/
marți, 13 ianuarie 2009
Ascultarea credintei in Romani 1
Studiam Romani cu ceva timp in urma si am inteles ca intreaga carte are de-a face cu chemarea divina adresata natiunilor de a asculta de credinta. Dupa o perioada mai mare de timp, cand vremea a venit pentru a incepe un blog, acest scop esential exprimat astfel mi-a venit in minte ca titlu pentru saitul unde sa scriu articole in tocmai acest spirit.
Asa s-a facut ca am ales acest nume pentru blogul meu. Nu pentru ca m-ar reprezenta diferentiat fata de altii, ci pentru ca m-a cercetat mult exprimarea apostolului Pavel in contextul cartii Romani, pe care tocmai am inceput sa o studiez din nou. Este chemarea divina pentru noi, pentru cei dintre natiuni, sa ascultam de credinta data sfintilor odata pentru totdeauna, prin autoritatea apostolica, dupa alegere suverana a lui Dumnezeu, cu scopul precis ca sa ne sfintim fiind odata indreptatiti si apoi crescand in cunoasterea lui Dumnezeu, avand in Evanghelie descoperita o dreptitudine care vine prin credinta si care duce la credinta. Dumnezeu sa ne ajute pe fiecare sa ne apropiem de El cu credinta!
Romani este scrierea lui Pavel (Paul). Sunt trei caracteristicile pe care Pavel le scrie despre sine, introductiv: rob al lui Isus Cristos, chemat sa fie apostol, pus deoparte ca sa vesteasca Evanghelia lui Dumnezeu. Este o raportare, o chemare, o separare. Este ordonarea vietii lui Pavel pana in prezent, caci el a fost chemat la o slujba si s-a facut rob Celui care l-a rascumparat, alipindu-se de El; pentru ca sa fie chemat la apostolie, primind aceasta cinste de la Cristos; separat dintre ceilalti cu scopul precis de a vesti Evanghelia lui Dumnezeu.
Iata ce frumos invatam ca apostolia si vestirea Evangheliei au fost posibile in cadrul specificat mai intai - Pavel, rob al lui Cristos. Sa ne ajute Dumnezeu sa facem tot ceea ce trebuie sa facem in Imparatia Lui, avand starea aceea a unui rob al lui Cristos, deplin atasat de Stapanul sau, deplin angrenat in slujirea acestuia, atent si veghetor la poruncile Lui, pe care le traieste pentru ca-L iubeste.
Dar nu Pavel este in centru, caci el tocmai de aceea a fost pus deoparte, ca sa vesteasca Evanghelia lui Dumnezeu. Aceasta Evanghelie nu este a lui Pavel si nici a oamenilor. Atentie la Evanghelie - este Evanghelia lui Dumnezeu. Pavel apostolul a fost pus deoparte de Dumnezeu, prin aceea ca s-a facut rob al lui Cristos, tocmai pentru a propovadui vestea cea buna a lui Dumnezeu. Ce har sa faci asta. Aici am gasi, uitandu-ne cu atentie, definitia nobletii.
Oare nu ne cheama Dumnezeu sa spunem altora vestea cea buna a Lui? Ce trist este cand ne rusinam, cand ne codim, cand pendulam, cand sovaim a face aceasta. Sa ne gandim bine - este Evanghelia lui Dumnezeu. Iata ce chemare inalta.
Aceasta Evanghelie este in centrul scrierilor Vechiului Testament. Evanghelia lui Dumnezeu, pe care apostolul Pavel a fost chemat sa o predice, ca rob al lui Cristos, fiind astfel pus deoparte, pentru acest scop, a fost promisa, fagaduita (acest cuvant provine in limba romana din maghiara, sensul este de a promite ceva mai dinainte, a se angaja cu privire la ceva; promisiunea in sine fiind batrana, adica veche, sugerand asteptarea cuvenita fata de o promisiune pe care o face Dumnezeu) inainte ca sa fie data. Cornilescu traduce prin expresia "fagaduita mai dinainte", subliniind in mod corect sensul cuvantului.
Documentele care atesta ca Dumnezeu, inainte ca aceasta sa fie adusa si vestita, a promis Evanghelia si mesajul ei, sunt Sfintele Scripturi. Sau Scrierile Sfinte. Cei care le-au scris, prin care Dumnezeu a vorbit despre Evanghelia care avea sa fie vestita mai tarziu timpului lor, sunt proorocii lui Dumnezeu. Iata deci, ca proorocii au vorbit despre aceasta Evanghelie. Iata ceea ce i-a unit pe prooroci (caci toti sunt mentionati aici, prin exprimarea de fata, toti aceia care au fost proorocii lui Dumnezeu, trimisi de El si nu cei falsi) - Evanghelia lui Dumnezeu!
Nu minunile? Nu. Nu prezicerea viitorului? Nu. Ei bine, chiar despre mininile lui Dumnezeu si despre lucruri viitoare vorbeau ei, cand se refereau la Evanghelia lui Dumnezeu. Poate ca, intelegand ce-i unea pe prooroci, ce-i facea prooroci ai lui Dumnezeu, am intelege mai bine notiunea aceasta luat usor de unii in vorbirile lor.
Dar ce contine Evanghelia? "Ea priveste pe Fiul Sau". Evanghelia are in centru pe Cristos! Proorocii lui Dumnezeu au avut in vedere in scrierile lor sfinte Evanghelia lui Dumnezeu, care-l are in centru pe Fiul lui Dumnezeu si pe care robul lui Cristos o vesteste, in persoana lui Pavel. Totul e a lui Dumnezeu - proorocii, Evanghelia, Cristos, Pavel. In sensul continutului, desigur. Este de remarcat exprimarea de aici - totul se intampla sub autoritatea lui Dumnezeu, nimic nu este de la oameni. Avem de-a face cu ceva serios, sfant, curat si pur. Sa nu ne jucam cu aceste lucruri, sa nu le desconsideram deloc, sunt de la Dumnezeu!
Evanghelia il descopera pe Cristos. A fost planul divin din totdeauna! Nu un inger, nu un vis, nu un prooroc, nu un invatator, nu un apostol. Nimic altceva decat Evanghelia lui Dumnezeu. Sau, pentru ca este a Lui, Dumnezeu prin Evanghelie. In tot ceea ce este ea, Evanghelia lui Dumnezeu il arata pe Cristos. Emanatia Evangheliei este Cristos. Daca tu asculti o evanghelie si nu Il prezinta respectuos pe Cristos, in complexitate, atunci cauta Evanghelia lui Dumnezeu, nu-ti mai pierde vremea.
Evanghelia nu este despre om. Nu este despre ingeri. Nu este despre cum sa ne implinim noi nevoile. Nu este despre minuni. Nu este despre nimic altceva, dar despre Cristos!
Este important ca Cristos este numit aici "Fiul Sau". Fiindca Pavel subliniaza tocmai ce inseamna faptul ca El este Fiul lui Dumnezeu: intai ne spune despre natura sa umana, nascut, in ce priveste trupul, din samanta lui David (cum ne spun si Matei si Luca). Iar, in ce priveste duhul sfinteniei, "dovedit cu putere ca este Fiul lui Dumnezeu, prin invierea mortilor".
In ce priveste trupul, Cristos este Fiul lui Dumnezeu, pentru ca a venit, dupa cum s-a profetit, din David. Cristos a venit in trup, iar Evanghelia lui Dumnezeu aceasta afirma - Cristos a fost om, nascut om, din samanta lui David, in ce priveste trupul. In ce priveste duhul, Cristos este Fiul lui Dumnezeu, pentru ca a inviat din morti prin puterea lui Dumnezeu. Sau, nasterea trupeasca si invierea din morti au aratat identitatea lui Cristos ca Fiul lui Dumnezeu. El este Cristos Isus, Domnul nostru.
Si e important sa stim ca este Fiul lui Dumnezeu, dovedit ca este asa atat in ce priveste trupul, cat si in ce priveste duhul; venit in trup, dar avand natura lui Dumnezeu (si om, dar si Dumnezeu). E important, e esential, fiindca, tocmai prin El, adica prin Isus Cristos, zice Pavel, "am primit harul si apostolia". Iata autoritatea. Acest Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, i-a dat lui Pavel harul si apostolia. Sa ce?
"ca sa aducem pentru Numele Lui, la ascultarea credintei pe toate Natiunile, intre care sunteti si voi, cei chemati sa fiti ai lui Isus Cristos"
Iata deci chemarea prin autoritatea si porunca lui Cristos, Fiul lui Dumnezeu, Cel emanat prin toata Evanghelia lui Dumnezeu, despre care vorbesc proorocii lui Dumnezeu in documentele, scrierile sfinte ale revelatiei vechi-testamentale: aducerea tuturor natiunilor la ascultarea credintei!
Credinta trebuia propovaduita, astfel, tuturor natiunilor, cu scopul precis ca acestea sa asculte de ea. Iar despre ce inseamna aceasta scrie apostolul in Epistola sa catre Romani. Ce inseamna sa ascultam de credinta? Ce credinta este aceasta? De unde vine? Cine o da? Cine o are? La ce ne foloseste? Cum ne raportam la ea? Pe ce baza o primim? Ce lucreaza ea, ce folos are? De ce trebuie sa ascultam de ce ne invata ea? Ce contine? Iata intrebari importante, a caror raspunsuri se gasesc in aceasta carte, Epistola lui Pavel catre Romani.
luni, 12 ianuarie 2009
Cugetari si maxime
Discutii peste discutii si intre crestini. Unele provoaca doar partasii de dat cu pararea, certuri de vorbe - nu te apuca la vorba asupra parerilor indoielnice, ne spune Scriptura. Sunt diverse articole in blogosfera contemporana si, cum oricine-si poate face blog astazi... nu e de mirare ca sunt orice fel de bloguri... Cineva analiza diversele discutii existente, mai ale comentariile unor indivizi care se ascund dupa un ANONIMUS si amintea acest sfat:
NU INCERCA SA SCHIMBI PRINCIPIILE CUIVA CARE NU SI LE-A FORMAT
Eram copil cand m-au invatat parintii ca jocul cu focul este interzis. Curiozitatea il macina pe orice copil care are mintea necoapta (sau pe unii care se incadreaza in a doua parte) si, nu stiu cum se face ca invataturile parintilor sunt mereu confirmate in practica... Sa fie oare acestea valabile doar in sensul lor pamantesc? Sau au o intelepciune mai adanca? Iata o maxima pe care ai putea sa o inveti:
CINE SE JOACA CU DUMNEZEU SE VA ARDE CU FOCUL IADULUI
De ce-ai mira sa vezi varstnici fara intelepciune? Oare nu este priceperea si stiinta in frica de Dumnezeu? Cum sa aduca cinste perii albi care n-au imbatranit de gandire? Fiindca:
NU ESTI TANAR DECAT O SINGURA DATA, DAR POTI RAMANE IMATUR O VIATA INTREAGA
Unii oameni inteleg pe dos intelepciunea. Sa nu stii sa aplici realitatea poate fi o mare piedica mintii. Nu e totul in a observa, ci trebuie sa stim si cum sa observam. Nu e doar observatia, ci trebuie sa fie o scanteie. Gravitatia nu e doar un mar cazut la cineva in cap, ci descoperirea specifica a lui Dumnezeu. Iata ca unii nu au inteles ca:
DACA TOT CE E VIU DE PE PAMANT SFARSESTE PRIN MOARTE, NU INSEAMNA CA MOARTEA ESTE TINTA VIETII
Sa te uiti la marii oameni de credinta si sa crezi ca tu nu poti ajunge ca ei este sa nu intelegi ca:
FIECARE MAESTRU A FOST ODATA UN AMATOR
Cand vezi ca suferi pentru altii si te gandesti de ce in loc sa primesti laude sau macar bunavointa, ai parte de respingere, lovire si rautate, priveste cum:
LUMANAREA ADUCE LUMINA IN VIATA ALTORA, DAR PE EA INSASI SE CONSUMA
Poate una dintre cele mai grele pilde ale vremurilor pe care le traim este arhivata in aceea ca:
CINE UMBLA CU DUMNEZEU NU VA FI IN PAS CU LUMEA
Uneori, CINE TACE VORBESTE CUI TACE SI-ASCULTA. Uneori, CINE VORBESTE TACE PENTRU CEL CE VORBESTE C-ASCULTA. Daca te gandesti ca ai vrea sa fii si tu important printre sfinti, gandeste-te mai bine ca e important sa fii si tu printre ei! Unii vorbesc zile la rand pentru a folosi unui om flamand, iar cand ei tac, trece si ajutorul lor. Altii gandesc zile intregi pentru a spune cateva cuvinte ce cuprind toate acele ganduri, care folosesc mai apoi zile la rand celor care se gandesc la ele.
Oricum ar fi, concluzia este ca mai bine te gandesti inainte!
Milky Way si Andromeda
[Galaxia MilkyWay - Calea Laptelui]
Galaxia noastră, Calea Lactee, şi galaxia Andromeda se vor ciocni mai devreme decât se credea, anunţă Ştiinţa Azi. Nu intraţi în panică, deoarece vor mai trece şapte miliarde de ani până când acest lucru se va întâmpla. Cele mai noi măsurători în acest sens au fost făcute de cercetătorii de la Institutul de Radio-Astronomie Max Planck din Germania.
Potrivit ultimelor măsurători, Calea Lactee se deplasează în Univers cu 160.000 de km pe oră mai rapid decât viteza calculată iniţial, de 800.000 km pe oră. În condiţiile în care viteza este mai mare, masa galaxiei Calea Lactee creşte, devenind aproximativ similară cu cea a galaxiei Andromeda care este de 270 de miliarde de ori mai mare decat masa Soarelui.
În urma acestor descoperiri, cercetătorii au ajuns la concluzia că galaxia noastră, Calea Lactee şi galaxia Andromeda se atrag cu o forţă gravitaţională mai puternică decât se credea pănă acum. Astfel, ciocnirea dintre cele două galaxii urmează să se producă ceva mai repede decăt era prevăzut.
[Galaxia Andromeda]
În urma ciocnirii celor două galaxii, care va avea loc peste şapte miliarde de ani, se va forma o nouă galaxie, mai mare. Tot atunci, Soarele nostru va înceta să mai strălucească, ducând la sfârşitul vieţii de pe Terra, daca aceasta va exista.
[articol preluat, imagini preluate de pe internet]
Pana la noi masuratori, se pare totusi ca tendinta de coliziune este clara pentru astronomi. Sfarsitul Terrei este dovedit inca odata. Soarele nostru i-a convins pe cei care l-au studiat ca se apropie de sfarsit in viitorul foarte indepartat. Astfel ca, viata pe pamant nu va fi pentru totdeauna, exact asa cum spune Scriptura.
Cand se va incheia viata aici, ramane totusi o necunoscuta pentru om si va ramane asa pana la sfarsit. Oricum insa, finalul nu depinde nici de Andromeda si nici de Soare. Ci, de Creatorul lor.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)