"Chiar acum, martorul meu este in cer, aparatorul meu este in locurile inalte. Prietenii mei rad de mine, dar eu ma rog lui Dumnezeu cu lacrimi, sa faca dreptate omului inaintea lui Dumnezeu, si fiului omului impotriva prietenilor lui..."
Cine sa mijloceasca pentru noi la Dumnezeu? Cine sa stea inaintea Celui Atotputernic pentru cauza noastra, pentru sufletele noastre? Cine sa ne apere in fata Celui Prea Inalt? Noi suntem "doar o suflare"... "Ce este omul ca sa-ti pese atat de mult de El, ca sa iei seama la El?"
Adevarata problema in suferinta nu este de ce suferim, ci de ce ingaduie acest lucru Dumnezeu. Caci El poate face orice cu omul, care este o farama prea usor de risipit pentru El, iar viata lui este "cum se risipeste un nor care trece"... Atunci, de ce mai sufera omul? Daca tot trece, de ce sa sufere? Ca, trece si cel neprihanit si cel rau... In tarana se duce si omul care a infaptuit dreptatea, cum se duce si cel care a iubit raul.
Cu siguranta ca trebuie sa fie ceva mai mult decat suferinta in sine. Caci, de ce l-ar pedepsi Dumnezeu pe omul neprihanit, ca oricum legaturile mortii il vor cuprinde si nimeni nu-si va mai aminti de el? Si mai mult decat atat, omul nu este curat, nu este om care sa fie fara pacat. Atunci, daca asa stau lucrurile, ce speranta sa mai fie pentru cei care urmaresc neprihanirea? Si totusi, exista in ceruri un aparator. Sta cineva inaintea lui Dumnezeu pentru sfintii Lui, ca sa-i apere, ca sa le faca dreptate!
"Fiule, nu dispretui pedeapsa Domnului, si nu-ti pierde inima cand esti mustrat de El."
Aparatorul lui Iov si a tuturor sfintilor, a parasit cerul, a venit pe pamant pentru a ispasi pacatele fratilor Sai, a fost inviat de Dumnezeu prin sangele legamantului vesnic pe care l-a intemeiat odata pentru totdeauna si a fost inaltat la dreapta Maririi, in locurile prea inalte. Suferi, ai intrebari fara raspuns? Increde-te in Dumnezeu!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu