Cand a facut Domnul Dumnezeu pamantul, acesta era pustiu si gol. Scriptura ne spune ca "peste fata adancului de ape era intuneric". Atunci, candva, in timp ce Duhul lui Dumnezeu se misca pe deasupra apelor, Dumnezeu a zis "Sa fie lumina". Si... A FOST LUMINA.
Lumina este deosebita in creatie. Prin lumina sau cu ajutorul ei noi putem sa deosebim lucrurile si sa le indentificam. Lumina face posibila vederea, descopera imperfectiunile si imprastie confuzia.
Numai ca... inca de atunci, Dumnezeu a separat, a despartit lumina de intuneric. Sa nu fie nici un amestec, lumina sa fie lumina si intunericul sa fie intuneric. Fiindca Dumnezeu dupa ce a creat lumina a vazut (a considerat, a apreciat obiectiv absolut) ca lumina este BUNA. In definitia lui Dumnezeu, lumina pe care a creat-o este buna. Aceasta este standardul - lumina e buna. Iar lumina e despartita de intuneric, sau nu are nimic cu intunericul si intunericul nu are nimic cu lumina.
Datorita acestei diferente absolute, de esenta, putem face diferenta, mai departe intre zile. Lumina separa zilele prin diferenta pe care o face vis-a-vis de intuneric. Cand citim din Genesa vedem ca "a fost o seara si apoi a fost o dimineata". Aceasta era criteriul de separare intre zile, criteriul prin care era definita o zi. O zi a fost atunci cand, dupa ce a fost lumina, a fost intuneric pana a venit iarasi lumina.
Aceasta a fost in prima zi, definita astfel. In ziua a patra, Dumnezeu a facut doi luminatori (soarele si luna), pe care i-a asezat in intinderea cerului cu trei scopuri:
- sa lumineze pamantul;
- sa stapaneasca ziua si noaptea;
- sa desparta lumina de intuneric
Domnul Dumnezeu, a pus doi astri si pentru a desparti lumina de intuneric. Sa luam acest scop concret. De ce daca Dumnezeu a despartit deja lumina de intuneric? Pai, Dumnezeu a definit lumina si intunericul in sensul ca nu exista nimic comun luminii si intunericului. Este vorba de concept, de o definire a doua realitati. In concept, in gand, in idee si esenta, Dumnezeu a despartit lumina de intuneric, prin definitie, fapt ce s-a perpetuat in fapt, lumina fiind esential definitoriu, absolut diferita de intuneric.
Acum, Dumnezeu a facut ca pamantul sa se roteasca in miscarea sa in jurul axei sale si a pus doi luminatori in intinderea galaxiei noastre pentru a da lumina pamantului intr-o asa maniera incat sa defineasca pe pamant, fizic, lumina de intuneric, perpetuu si categoric.
In pastrarea acestui raport lumina/intuneric Domnul Dumnezeu a folosit nistre astri. Aceasta ne invata ceva. Ne invata ca exista o diferenta de esenta intre lumina si intuneric si ca aceasta este pastrata de doua lucruri:
- definitia, sau valoarea intrinseca a luminii fata de intuneric;
- ceva extrinsec luminii si intunericului
Exista inca de la inceput aceasta exteriorizare a realitatii esentiale. La ce bun sa existe o diferenta de esenta intre lumina si intuneric, daca nu exista o astfel de diferenta intr-un mediu real, observat sau folosit de fiinte vii, cu capacitatea de gandire, cum sunt oamenii? Lumina si implicit separarea ad valorem a ei de intuneric a fost creata pentru om, atat la nivel de concept, cat si la nivel de accept, la nivel observabil, real in sens fizic.
Ce invat de aici? Invat de aici ca lumina si intunericul sunt separate oricum, dar ca ceva exterior lor (ca si concepte) poate sa diferentieze lumina si intunericul, prin functie. Adica, eu de exemplu, ca om, pot sa diferentiez lumina de intuneric. Cum? Deja intram in domeniul extrem de complex al relatiei cu Dumnezeu. Oricum, ideea pe care vroiam sa o aduc in fata cititorului meu este aceasta - noi putem sa separam lumina de intuneric, sau binele de rau si este chiar chemarea noastra ca oameni sa o facem. Modul in care s-a desfasurat creatia este o paradigma. Am putea sa stam sa discutam despre asta foarte mult. Important este ca aici, in primul capitol din Genesa gasim multe lectii care ne arata ca Dumnezeu a facut lucrurile intr-o ordine care defineste practic logica in sine. Ne invata sa gandim, ne arata sensul real al gandirii sau cum trebuie sa gandim.
In timp ce unii va plictisiti cand cititi capitolul acela lung al creatiei... unii invatati sa ganditi corect, logic dpdv biblic. Provocarea mea este sa patrundeti adanc in text si sa meditati la perspectivele ceresti pe care Domnul Dumnezeu le lasa aici, ca o mare bogatie pentru cei care sunt ai Sai.
Luminati!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu