... pe diferite rute
Calatoresc mereu, neobosit,
Sa-mpart bilete inca nevandute,
Bilete pentru ceruri, gratuit!
Pe calatori cu trupul obosit,
Ce nu stiu unde merg caci dormiteaza,
Caut sa-i trezesc strigand necontenit:
“Biletele va rog. Vesnicia urmeaza! Vesnicia urmeaza!”
(Petru Dugulescu, Conductorul)
Am citit in ajunul anului nou a doua carte pe care fr. Dugulescu a scris-o. Chiar atunci am mers la calculator sa scriu un articol pe blog, dar nu am mai apucat, fiindca am gasit niste comentarii si a trebuit sa le raspund, iar apoi am plecat la Adunarea Bisericii.
Ieri, eram impreuna cu niste tineri si cantam Domnului. O cantare zicea: "Eu nu sunt mai mult decat fulgul de nea/Un joc de cristale e trecerea mea/Se scutura clipa din timpul deplin/ Surade si cade si altele vin/ Eu nu sunt mai mult ca un fir de parang/Ce coasa il taie si furcile-l strang/Tarana ramane si uita de el/Si alt fir se-nnalta si, cade la fel..." In cateva minute dupa am vorbit cu o persoana de incredere care mi-a adus la cunostinta vestea mortii fratelui nostru.
In seara de ajun a anului nou, un frate presbiter a citit poezia "Anii nostri" (pe care o redau mai jos) fara sa mentioneze autorul. In 3 zile, autorul a trecut la Domnul, anii lui fiind terminati pe pamant.
Fr. Petru Dugulescu a fost pastor al bisericii crestine baptiste din Hateg, cu ani in urma. Pentru detalii despre viata lui, puteti citi cele doua carti autobiografice pe care le-a scris (ultima in 2007), pe care le avem si la Biblioteca "Betleem".
In 2007 a existat un conflict deschis vis-a-vis de o oarecare colaborare cu securitatea, despre care fr. Dugulescu a afirmat ca a fost o greseala de inceput, fara intentia de a-i vinde pe frati. Eu personal am ales sa-l cred, pana la Ziua Judecatii. Doar el stie cum a fost, motiv pentru care sunt obiectiv in alegerea mea.
Au incercat sa-l omoare si inainte si dupa revolutie, organizat, premeditat. Au incercat si nu au reusit... Acum, a murit el, fiindca asa era scris... Dumnezeu e suveran! Slava Lui! Totul arata ca Dumnezeu e suveran!
Anii nostri
Anii nostri-ani putini
Cum se scurg de iute!
Si pe loc de-ai vrea sa-i tini
Toti iti vor scapa din maini
Ca-s facuti din saptamani,
Zile si minute.
Anii nostri de necaz
Cum isi sapa cale!
Lasand cute pe obraz,
Jug ce-apasa pe grumaz…
Ce-ai fost ieri nu mai esti azi,
Mergi cu ei la vale.
Anii nostrii de dureri
Si de bucurie
Apartin acum lui ieri
Nu poti vama sa le ceri
…I-am parcurs spre nicaieri.
Sau spre vesnicie?
Anii nostri saptezeci
Sau ceva mai bine
Nu poti limita s-o treci
Dar asa cum iti petreci
Ti-or aduce pentru veci
Slava sau rusine!
Anii nostri luptatori
Ne-au lasat un nume
De eroi sau dezertori.
Credinciosi sau tradatori
Tu te-ntreaba uneori
Cum ti se mai spune?…
Anii nostri trecatori
Ani de pregatire
Din a tineretii zori
Te anunta c-ai sa mori,
C-ai sa urci sau sa cobori
Catre nemurire.
Anii nostri…ani de dor
Si de asteptare
Din al noptii foisor
Cu strajerul veghetor
Ne-ntrebam - in viitor
Cat mai este oare?
Petre Dugulescu(18.11.1945-3.01.2008)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu