Vremea noastra e a oamenilor egoisti.
Timpul nostru e umplut de oameni care vor sa se simta bine, sa simta si sa incerce.
Ne imbulzim intr-o multime de curiosi, care incearca relativ la nimic orice.
Exista un dar (care nu se incadreaza in randul celorlalte daruri din considerente bine conturate), care se gandeste la sine. Un dar care nu zidea pe altii (ca darurile spirituale), dar zidea pe cel care-l avea. Se potriveste cu vremea noastra a oamenilor egoisti si, natural ar fi sa fie foarte cautat in timpurile pe care le traim.
Exista un dar care duce in extaz, care pretinde ca te intalta pana la vorbiri ingeresti, care te face sa te simti extraordinar, sa simti, sa experimentezi.
Exista un dar care atrage pe multi, care strange multimi mari, care impresioneaza si contrariaza. Un dar care se potriveste bine vremurilor noastre. E o atractie, o sirena frumos cantatoare marinarilor vietii acesteia.
De pilda, cineva aude Cuvantul. Il aude clar si de mai multe ori. Chemarea este limpede la o pocaita care sa duca la mantuire. Avertizarile sunt serioase. Invitatia este dintr-o inima iubitoare, unita cu ochii care, emotionati fiind de suferinta lui Cristos si de ranile Lui, crezand ca pot alina cumva isi strang picaturile sa spele, sa ajute... In zadar, dar sunt. Inevitabil. Apoi, altii vin si ademenesc. Conferinte, daruri noi, chemari diferite. Vorbire in limbi. Rugaciune in limbi. Cantat in limbi. Atractia vremii. Si omul acela uita de Cuvant si intra in alta sfera a unei alte Evanghelii.
Sunt chemati dintre baptisti, dintre penticostali, dintre carismatici si altii. Toti trebuie sa se invarta in jurul acestor daruri. Atrage mult, dar oare ce este? De ce? Cu ce autoritate? Cu ce curaj? Spre ce se indreapta? Ce roade se vad? Un val cheama alt val... al treilea val...
"Acum dar, raman acestea trei: credinta, nadejdea si dragostea"... "Cine citeste sa inteleaga".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu