Cugetari pe 2 Tesaloniceni

Exista in prima parte a acestei scrieri cateva clarificari despre venirea Domnului Isus a doua oara. Pasajul este important in intelegerea escatologiei (despre venirea Domnului Isus). Ne ajuta foarte mult, ne intareste convingerile biblice si ne clarifica necunoscute. Ne pune si pe gandit si cercetat.

O DOVADA LAMURITA
Exista o dovada care nu poate sa fie tagaduita, adica nu poate sa fie demonstrata ca nefiind valida. Niciun argument nu poate sta in fata ei, sa o doboare. In plus este vorba despre o dovada lamurita, clara, aratata deslusit ca fiind adevarata. E vorba despre "statornicia si credinta voastra in toate prigonirile si necazurile pe care le suferiti". Deci, in necazurile suferite, crestinii, prin faptul ca sunt statornici pe calea lui Dumnezeu in credinta, in toate prigonirile, dau o dovada de netagaduit. Care?

Dovada se refera la "dreapta judecata a lui Dumnezeu". Deci, in faptul ca un crestin trece prin suferinta si continua sa ramana credincios lui Dumnezeu, se afla o dovada clara cu privire la dreapta judecata a lui Dumnezeu. De ce? Sau, in ce consta aceasta?

Iata raspunsul: "intrucat veti fi gasiti vrednici de Imparatia lui Dumnezeu". Candva Dumnezeu va cerceta vrednicia celor ce spun ca sunt crestini. Pana atunci, insa, tocmai suferinta si rabdarea in credinta prin suferinta, arata sau lamureste pe cei care vor fi gasiti vrednici de Imparatia lui Dumnezeu. Incercarea si suferinta crestinului are, asadar, valente escatologice. Sau implicatii in ce priveste a doua venirea a Domnului Isus Cristos.

Biruinta in suferinta, prin pastrarea credintei arata calitatea celui ce sufera. Si, iata explicatia:

"Fiindca Dumnezeu gaseste ca este drept sa dea intristare celor ce va intristeaza si sa va dea odihna atat voua, care sunteti intristat, cat si noua, la descoperirea Domnului..."

In ziua lui Cristos, Dumnezeu va judeca drept. Suferinta pe care altii ti-o provoaca va sta la baza judecatii lui Dumnezeu. Ei vor primi suferinta pentru ca au provocat suferinta, iar judecata va fi astfel dreapta. Pe cand crestinii care au suferit, dar nu au raspuns inapoi, vor primi odihna. E drept sa te odihnesti cand esti obosit. Asa e normal. Si suferinta noastra isi va gasi odihna in Imparatia lui Dumnezeu care va veni, dupa cum ne rugam si ne dorim.


INGERII SI FLACARA DE FOC
Scriptura si aici ne arata ca, la venirea Domnului Isus, vor fi impreuna cu el si ingerii.

Expresia de aici este "ingerii puterii Lui". Ne sugereaza ceva impresionant, care tine de putere.

Dar mai este ceva - o flacara de foc. Cristos va veni intr-o flacara de foc. Focul arde, mistuieste. Focul grabeste degradarea, descompunerea a ceea ce este de pe pamant. Dar focul nu are efect asupra lui Cristos, fiindca in El nu este nimic de pe pamant, pamantesc.

Focul pentru Cristos si cei care vor fi ca el nu este decat dovedirea autenticitatii. Tot asa cum si focul suferintei de pe pamant este dovedirea autenticitatii celui care e trecut prin el. De aceea, sa fim tot mai sfinti, fratilor, fiindca de suferim toti vom avea parte.

Vom sta noi intr-o zi ca intr-o flacara de foc, alaturi de Cristos? Atunci, nimic pamantesc nu mai trebuie sa fie in noi. Tot ce este de jos, tot ce este lumesc, tot ce nu este ceresc trebuie lasa in urma. Fiindca in urma sfintilor oricum vor ramane. Numai sa nu ramai si tu cu ele!

Dar venirea lui Cristos intr-o flacara de foc are o semnificatie pentru cei care nu vor fi in El:

"ca sa pedepseasca pe cei ce nu cunosc pe Dumnezeu si pe cei ce nu asculta de Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos"

Oare de ce vor fi unii care nu-L vor cunoaste pe Dumnezeu? Nu e vorba despre a auzi despre El. Ci, de cunoasterea aceea personala, in realitate. Sa stii despre Cine e vorba, sa poti trai cu El. E vorba despre o relatie apropiata in toata profunzimea ei. Il cunosti pe Dumnezeu?

Ascultarea de Evanghelie implica cunoasterea Evangheliei. Nu altceva va face diferenta in ziua aceea. Nu faptele tale bune care sa cantareasca mai mult pe cantarul vreunui sfant de pe pamant. Ci, ascultarea ta de Evanghelie, sau neascultarea ta de Evanghelie. O cunosti, o traiesti, o asculti?

Flacara de foc nu te va lasa in pace, fiindca, daca esti pamantesc, daca esti de pe pamant vei arde. Nu e nimic pe acest pamant care sa nu arda. Doar Cristos poate sta in foc si sa nu arda. Si ingerii puterii Lui. Si sfintii Sai.


IADUL
Da, iadul exista. Chiar daca multe culte crestine par sa se indrepte spre o alta Evanghelie in aceasta privinta, in zilele pe care le traim inca.

"Ei vor avea ca pedeapsa o pierzare vesnica".

E interesant ca pierzarea e vesnica. Nu e vorba de anihilare aici, ci de a fi pierdut pentru totdeauna. Aceasta inseamna ca nu vei mai putea ajunge in relatie cu Dumnezeu, in prezenta lui Dumnezeu unde va fi dreptatea, binele, pacea, si toate valorile divine. Cineva nu va fi mort vesnic, anihilat pentru totdeauna, ci pierdut pentru vesnicie.

Mai este vreo sansa dupa aceasta? Nu. E vorba despre o pierzare vesnica. Tocmai de aceea striga Scriptura: POCAIESTE-TE! INTOARCE-TE LA DUMNEZEU! SCHIMBA-TI GANDIREA SI VIATA! NU TE JUCA CU VESNICIA TA!

E un mare semn de alarma pentru noi pentru toti. Iadul e cat se poate de real si este definit cat se poate de clar: "o pierzare vesnica de la fata Domnului si de la slava puterii Lui". Doar atunci vom intelege deplin ce inseamna slava puterii lui Dumnezeu, cand Il vom vedea. Ce tragedie vor trai cei care vor trebui sa plece din mareata Sa prezenta. Va fi ceva extraodinar, dar si o parere de rau colosala.

Ma gandesc sa ma rog mai mult pentru oameni, sa-i iubesc mai mult si sa le vorbesc despre Cristos si nevoia fundamentala si vitala de mantuire. Tu? Oare nu vedem ca oamenii mor in jurul nostru nemantuiti? Nu ne pasa de ei? Mor si nu-L cunosc pe Dumnezeu. Mor si nu asculta de Evanghelie. Soarta lor e pecetluita. Frati crestini, sa spunem oamenilor ca exista mantuire pentru noi in Domnul Isus Cristos!


SFINTII SAI
Scopul principal al venirii Domnului Isus in asa fel incat sa fie vazut de toti este ca sa fie "proslavit in sfintii Sai". Adica, slava Lui sa fie vazuta in sfintii Sai. Sau:

"si privit cu uimire in toti cei ce vor fi crezut"

A crede in Dumnezeu conduce la o asemanare tot mai reala cu Cristos. Cand intr-o zi se va da descoperi Cristos, se vor descoperi si cei care sunt ai Lui. Pana atunci nu-i cunoaste lumea. Dar atunci toti ii vor recunoaste. Fiindca Il vor vedea pe Cristos in flacara de foc si Il vor vedea in toti cei care vor fi crezut vreodata.

O imagine grandioasa, fulminanta, de neimaginat: Cristos va fi recunoscut de toti in sfintii Sai. Ce mare chemare si ce mare zi. Ce intalnire si ce partasie... cu Dumnezeu.

Iata la ce ne cheama Dumnezeu, scumpi frati. Sa ne cercetam bine viata si sa aruncam greutatile care ne impiedica in alergarea care ne sta inainte, spre tinta premiului chemarii ceresti. Si sa facem acel "un singur lucru" - sa alergam inainte!

Nimic nu se compara cu acea stare mareata de a fi precum Cristos. De a fi Cristos in fiecare. Atunci El va fi in chip deplin in noi si o deplina partasie va rezulta.

Acum sunteti prin suferinta, in dureri si necazuri. Oamenii va batjocoresc, dupa cum au facut-o si cu Cristos. Dar, atunci orice ochi Il va vedea, chiar si cei ce L-au strapuns. Si, tot atunci, toti va vor vedea si pe voi, care suferiti acum pentru Numele Sau. Vor vedea slava lui Cristos care va fi si slava voastra.

Sa ramanem tari, astfel, in marturisirea credintei noastre. Caci credincios este Cel ce a facut fagaduinta. El, care ne-a chemat la fagaduintele Lui nespus de scumpe, sa ne desavarseasca pe deplin, prin lucrarea puterii tariei Lui, in taina cea tinuta ascunsa de Dumnezeu, dar descoperita acum sfintilor Sai, anume: Cristos in noi, nadejdea slavei!

In nadejdea ca v-am incurajat, in Cristos, va doresc o viata buna, care sa se sfarseasca la marea intalnire a sfintilor cu Cristos al lor!