sâmbătă, 11 aprilie 2009

Cu cine sa ma casatoresc?


Sunt multe voci care raspund la aceasta intrebare, fiecare in gama ei. Intai de toate, in mod normal fiecare dintre noi, in cazul in care Dumnezeu nu ne-a chemat la celibat, ne punem aceasta intrebare. Si cautam un raspuns.

Dar aceasta intrebare o pun si cei care vor sa dea un sfat, cei care incearca sa formeze un trend, o directie, sau, chiar sa atraga de partea lor tinerei cu mintile pure, in cautare de reper.

Pentru ca e usor astazi sa fi un lider, sau chiar sa ajungi pastor, usor e sa dai si raspuns la aceste intrebari. Si se dau diverse raspunsuri. Eu nu voi incerca unul, dar vor desprinde o idee esentiala din prezentarea prin comparatie a doua pasaje semnificative din Vechiul Testament, cu ecou "pana nu se vor mai numara timpii veacurilor".

Primul se gaseste in Daniel. Apare intr-un context care nu se refera la invatatura despre casatorie, dar aduce in atentie cel putin doua expresii semnificative, pe care trebuie sa le consideram in dorinta noastra de a cauta raspuns la aceasta intrebare.

"Si, dupa cum degetele de la picioare erau parte de fier si parte de lut, tot asa si imparatia aceasta va fi in parte tare si in parte plapanda. Daca ai vazut fierul amestecat cu lutul, inseamna ca se vor amesteca prin legaturi omenesti de casatorie, dar nu vor fi lipiti unul de altul, dupa cum fierul nu se poate uni cu lutul."


Prima expresie: "se vor amesteca prin legaturi omenesti de casatorie". Intai trebuie remarcata comparatie intre casatorie prin "legaturi omenesti" si o imparatie din lut si fier amestecat. Doua materiale diferite, care nu se pot contopi. O imagine a nepotrivitului. Un amestec care nu aduce a unitate reala. Un amestec omenesc, fara putere.

Apoi, devine evident din expresie ca atunci cand vorbim despre casatorie aceasta poate sa fie o legatura omeneasca. Dar mai poate sa fie de vreun fel? Oare nu oamenii se casatoresc? De care sa fie, ca doar oameni sunt cei care se casatoresc... Da, mai este de un fel, tot in ce-i priveste pe oameni.

Si ajungem la al doilea pasaj:

"De aceea va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va lipi de nevasta sa, si se vor face un singur trup"


A doua expresie este "dar nu vor fi lipiti unul de altul". De aici mi-am amintit imediat de versetul acesta din Genesa. Casatoria despre care vorbeste Dumnezeu implica o "lipire" care duce la "un singur trup". O alta imagine, diferita de cea a lutului amestecat cu fier.

Un lucru pe care noi trebuie sa-l intelegem foarte bine, de la care sa plecam, reiese din aceste doua versete puse cap la cap. Exista legaturi omenesti de casatorie si exista legaturi ceresti de casatorie (dumnezeiesti, duhovnicesti). Legaturile omenesti conduc doar la o aparenta in unitate. Legaturile ceresti aduc adevarata unitate (se vor face un singur trup).

Ce fel de casatorie iti doresti? Atunci, conform raspunsului la intrebarea aceasta, raspunsul la intrebarea din titlul iti va concretiza perspectiva foarte mult. Daca intelegi diferenta si ti-e clar ca Dumnezeu doreste pentru tine implinirea scopului Sau in casatorie, exprimat in Genesa (reciteste versetul redat aici), dintr-o data nu mai poate intra in calcul o persoana care nu e in voia Domnului.

Sunt clare doua lucruri:
- exista o voie a Domnului in casatorie, pe care trebuie sa o stii;
- voia Domnului nu aduce impreuna fier cu lut (crestin cu necrestin).

Da, conteaza cu cine te casatoresti. Si conteaza sa nu cauti pe cineva dupa forma trupului sau. Conteaza. Esential este sa cauti ce vrea Dumnezeu. Ca sa nu ai o casatorie de legatura omeneasca, ci una in voia lui Dumnezeu, unde sotul si sotia sa fie "un singur trup". Conteaza sa fie rob al aceluiasi dumnezeu, fiindca nu putem sluji la doi stapani. Daca suntem un trup, iar unul slujeste lui Dumnezeu (fiind copil al Sau), iar altul nu (fiind din lume), atunci, de fapt, nu suntem un trup, sau suntem un trup in sensul unei legaturi omenesti. E lut amestecat cu fier. Mai devreme sau mai tarziu totul se va darama.

Baieti, conteaza inima, sufletul, interiorul unei fete. Daca un oarecare temerar vorbitor te invata sa-ti focalizezi ochisorii spre forme si umflaturi, cauta mai degraba sfatul lui Dumnezeu si fugi de poftele tineretii. Frumusetea e trecatoare si prost definita. Ochii nostri au fost alterati din gradina Edenului si nu mai vedem pur. Nu intelegem bine frumusetea, decat in Cristos. Iar adevarata frumusete nu trece, ci e mai proaspata azi decat ieri.

Iata ca am adus inaintea voastra trei elemente de baza:

1. Cauta sa fie o legatura cereasca de casatorie (dupa alegerea lui Dumnezeu si nu a ta; roaga-te Domnului sa nu te lase pe tine sa alegi, implora-L chiar);
2. Cu siguranta ca Dumnezeu nu te cheama, daca esti copilul Sau, sa te casatoresti cu copilul celui rau (caci toata lumea zace in cel rau); cineva zicea sa fi atent ca nu cumva sa ajungi sa-l ai de socru pe diavolul;
3. E intelept sa te uiti la ce nu izbeste privirea, la cum e omul cu adevarat, iar nu la aspectul sau exterior trecator (o fata care vrea sa te atraga cu exteriori iti promite ca-ti va da ceva ce nu poate pastra nici macar ea: o frumusete desarta si prost definita).

...

Dintr-o data, o multime de fete nu mai satisfac, sub aceste aspecte. Intr-o clipa au cazut baietii cei multi, viteji si vorbareti. Lumea s-a stricat mult, dragilor. Dumnezeu ne cheama sa ducem mai departe Numele Sau. Avem valori de transmis, adevaruri de predat urmatoarei generatii. Suntem datori cu familii ceresti si copiii sfinti. Nu rata planul lui Dumnezeu pentru tine. Increde-te in Domnul din toata inima ta!

2 comentarii:

Anonim spunea...

Despre invatatura data de pastorii baptisti - profesori la Seminarul Teologic, studentilor: sa se uite la cum arata fizic mama fetei, caci asa va arata si ea mai tarziu:

http://cristianet.fr/index.php?option=com_content&task=view&id=589&Itemid=35

Unde se mai gaseste fier care sa se lipeasca de fier, si nu doar lut?

Alexandru spunea...

Draga Anonim,

Nu am citit articolul si nici nu am de gand sa o fac. Opinia si directia mea este simpla - nu cred asa ceva.

Nu sunt de acord cu astfeld e invataturi despre care amintesti. Faptul ca exista nu inseamna ca ele sunt si crezute si luate ca pe o dogma de credinciosi.

Suntem chemati sa avem discernamant. Mergand pe directia aceasta vom trai si vom alege prin vedere.

Eu cred in suveranitatea lui Dumnezeu si, in ce ma priveste, Dumnezeu este in control.

Uitati-va la principiile lui Dumnezeu si alegeti dupa inima Lui.

Problema nu e aici, oricum, ci la noi, la inima noastra rea. Oare putem noi alege fara sa ne uitam in vreun fel? Doar prin credinta?