miercuri, 15 aprilie 2009

Ratiunea nebuna[1]

Am gasit un sait, al unuia care si-a dat numele de anticrist, roman fiind. Am gasit in motivatia scrierilor lui urmatoarele:

"Pentru ca m-am saturat de toti habotnicii care au impresia ca stiu Adevarul. Pentru ca m-am saturat sa stau linistit in banca mea, sa-mi vad de ale mele si sa fiu compatimit (sau amenintat cu inflacarare vesnica) pe motiv ca-mi folosesc ratiunea si apelez la logica si bun simt in loc sa ma supun unei entitati imaginare care"


As putea sa-i comentez toate zicerile, dar nu am timp. Totusi, voi selecta cateva de pe blogul "anticristului", de dragul discutiei, al ratiunii si logicii elementare.

Pentru o persoana care zice despre sine ca este cunoscatoare a Bibliei, formularea "au impresia ca stiu Adevarul" arata mai degraba a indiferenta, incultura si o pretinsa cunoastere. Crestinul real nu are impresia ca stie Adevarul, ci "Il cunoaste pe Adevar". Este elementar pentru cine pretinde ca a citit Biblia sa stie ca Adevarul este o persoana.

Apoi, crestinul nu amentinta cu inflacarare vesnica, pentru ca el nu poate sa inflacareze si Cel care poate nu a trimis pe nimieni sa faca amenintari. E vorba de atentionare intr-un spirit de seriozitate, in dragoste jertfitoare. Cel care a spus ca exista flacarile vesnice a murit pentru ca oamenii sa nu ajunga acolo. Ce spun popii sau altii care pretind ca-L reprezinta pe Dumnezeu e o alta problema care nu trebuie amestecata cu cea din discutie. E logica elementara.

Apoi, se da dovada de incultura biblica a vorbi despre "amenintare vesnica" cu referire la Adevar sau la credinciosii Lui. Dumnezeul care a creat viata si tot ce exista, care tine toate lucrurile asa cum le cunoastem noi mai mult sau mai putin, Acest Dumnezeu este pur si simplu altfel decat cum e descris prin aceasta expresie. Ca sa vorbim despre logica, intai trebuie sa vorbim despre cunoastere. Ori, daca cineva nu cunoaste subiectul despre care vorbeste, poate sa pretinda ca il refera cu logica - eroarea isi face de cap prin mintea sa.

Si, chiar daca acest om (care are suflet si trebuie privit ca atare) s-a saturat de "habotnici", Dumnezeu inca nu s-a saturat de el. Iata-l traind inca, reusind sa mai scrie cate un post, incercad un strigat mut, greu de auzit, dar al disperarii, al nevoii dupa Creatorul pe care nu-L vede in cei care pretind ca sunt oamenii Sai. Dumnezeu, iata, il accepta, il iubeste si ii da inca o sansa. Pana cand, nu stiu. Si, din respect pentru Creator si fiindca ma incearca dragostea Lui, pe care a pus-o in mine, ma voi referi in toate doar la argument in sine, nu la persoana. Argumentele sunt proaste, in general. Persoana e pretioasa in ochii lui Dumnezeu, deci ar fi bine sa va rugati pentru ea.

"Nu sunt Antihristul din Scripturi pentru ca Scripturile sunt la fel de adevarate ca si Matrix. Ambele exista, sunt cat se poate de reale, dar sunt doar niste lucrari de fictiune. Antihrist e doar un pseudonim pe care mi l-am ales. Sunt ateu. Ateismul nu e o religie, ci abilitatea de a face distinctia intre realitate si Mos Craciun. Sau Mos Gerila, Alba ca Zapada, Zalmoxe, Dumnezeu."


Argumentul este ca nu este vorba de anticristul din Scripturi. Iata de ce: pentru ca Scripturile sunt "la fel de adevarate ca Matrix". Sunt doua chestiuni aici, care lezeaza pana la evaporare argumentatia. Intai de toate, se poate dovedi ca ideea din Matrix este ideea din Biblie, la un anumit nivel. Aceasta presupune ca Scripturile sunt adevarate, la fel cum este si Matrix (filmul), ca mesaj. Dar, indiferent cum ar fi Matrixul, nu el este factorul care determina cine este anticristul din Scripturi.

E mai complicata realitatea despre anticristul din Scripturi. Apoi, autorul spune ca Scripturile sunt fictiune. Sau, scrierea lui este fictiune. Desigur, autorul nu dovedeste nimic, nici nu poate. El spune ca e ateu dar nu credincios ateu. Ba e chiar credincios ateu, nu poate dovedi nimic. Si aceasta, in principiu, pentru ca nu se poate dovedi o minciuna ca adevar, ramanand in adevar. Dar si asa, chiar daca autorul da axiome aiurind, zapacit fiind de idei incurcate, tot nu se poate decide care e anticristul din Scripturi pe baza aceasta. E un non-sens.

Ateismul e o religie, are "popii" ei si promotorii ei. Ateii isi fac reclama, fac prozelitism, isi strang adepti, se organizeaza, misca sume de bani etc. O religie, dar nu pura, totusi cu acelasi rezultat. Caci si religia in sens comun, si ateismul cauta sa fie impotriva lui Dumnezeu. Pana intr-o zi.

Nu ateismul e abilitatea de a face distinctie intre realitate si Mos Craciun. Aceasta abilitate vine odata cu maturitatea unui om cat de cat normal. Si nu poarta nume. Dar, daca asa se vrea definitia ateismului, asa sa fie. Atunci si eu sunt "ateu". Dar cred in Dumnezeul adevarat si viata vesnica. Atunci cum mai sunt ateu, fiindca e contradictie in termeni (a-teu)? Dat fiind faptul ca stiu ce-i si cu Mos Craciun. Din nou, un joc de cuvinte nefericit.

Tocmai ca ateismul este incapacitatea de a face distinctie intre Mos Gerila si Dumnezeu. Daca ar putea ateul sa faca o astfel de distinctie, atunci ar renunta sa mai fie ateu. Deci, nu cel care poate face aceasta distinctie e ateu, ci ateul crede ca poate face aceasta distinctie, motiv pentru care, crezand, si-a intocmit o dogma pe care o sustine, facandu-si astfel o religie de tip umanist.

Cand oamenii se gandeau la divinitate si nu la ei, chiar daca nu intelegeau divinitatea, au facut religii despre Dumnezeu. Toate false si fara substrat, de altfel. Dumnezeu a facut mai mult. Ne-a unit cu El, indentificandu-Se cu noi. E mult mai profund, e vorba de alt nivel, de alt sens, cu totul diferit decat ce exprima notiunea de "religie". Acum, cand oamenii se gandesc la ei, cand s-au pus pe ei insisi in centru, normal ca religiile sa fie umaniste, orientate spre om. De unde si ateismul acesta slavit, inflorit si pictat.

Niciun comentariu: